951 matches
-
fac mari reparații. Sperăm că Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ne vor lumină să trimitem o mână de ajutor atât de mult așteptată. Mare plata vom lua. Și-așa, dragii mei, nimic nu luăm cu noi când murim, doar faptele. Milostenia este punctul care ne ajută să ne mântuim. La acest așezământ din Ierihon mai lucrau 5 persoane din România: un inginer și patru muncitori. Spunea părintele că nu are nici cu ce să le plătească salariul la acesti oa81 meni
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
JERUSALIM ISRAEL KONTO No 91624/95-070/3 sau 700033/28-070/3 FOR NEW ROMANIAN ESTABLISHMENT ÎN JERIHO or FOR THE EXTENSION OF THE ESTABLISHMENT ÎN JERUSALEM Doamne, ajută-le celor care vor și pot să trimită măcar un strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și înconjurat de munți. Izvorașul curge tot
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mândrie, zgârcenie și să judecăm pe alții. Or, Sf. Ioan Iacob Românul prin viața lui aspră, prin suferință să, a trăit și răutatea lumii pe care a simțit-o cu multă durere. El a semănat numai dragoste, bunătate, blândețe, smerenie, milostenie și credința. Să citiți cărți scrise de el și veți vedea ce roade vrednice veți culege. Când o să citiți din rândurile sale să vă puneți în locul lui ca să înțelegeți ce-i suferință și ce reprezintă Dragostea și Milă. Nu degeaba
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peșteră este în coasta unui munte în puștiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor. Mare bucurie au când vine vreun
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
din 24. Restul îl omorâm cu altele pentru trup. Am ajuns comozi și mai trândavi. Din mândrie. Bine ar fi să nu mai dăm vină pe alții și să ne ostenim cu ce ne este de folos. Cu osteneală și milostenie împletite cu dragoste se câștigă cunună! Ultima zi de pelerinaj (Sâmbătă) Dimineață am fost la slujba la Sfanțul Mormânt al Maicii Domnului, între orele 6 și 8. Ne-a dus fratele Relu (șoferul care era la biserică) cu mașina. Două
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ești un cărbune de ars. Să vorbești ce-i de vorbit. Să asculți ce-i de auzit. (Poruncile) Mama e că ceva sfânt. - Ascult-o! Respect-o! Ai două mâini. Cu una să muncești, cu una să faci Cruce și milostenie. Ai doi ochi, cu unul privești Cerul, cu unul pământul iar inima să-ți fie la Cer. Iubind pe Dumnezeu și păzind Poruncile îți construiești cel mai frumos Palat în Rai. Zgârcenia depărtează omenia. Fiind cu inima rece nu vei
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Colegul meu de bancă, da la teza de aritmetică, pe care nu-l cunoșteam, a copiat de la mine tot ce am scris. Profesorul Apriotesei, supraveghetor ls examen, mi-a zis: „Crezi că dacă ai venit la seminar trebuie să faci milostenie”? Târziu, în cursul anului am priceput rostul celor spuse de profesor. „Colegul” era din oraș, profesorul îl cunoștea bine că era foarte slab la matematică, și că nu poate rezolva astfel de probleme. LA SEMINAR Pentru părinții mei admiterea mea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au indemnizații forfetare față de alte categorii de bugetari care trebuie să justifice prin acte doveditoare fiecare leu primit. Diferența între categorii omenești împarte lumea în două: cei bine situați ca status, putere și bani, și cei amărîți. Ultimii fac obiectul milosteniei celor dintâi, nu al strategiilor de egalizare a șanselor. Ei sunt socotiți categorii vulnerabile cărora li se aplică asistență socială tip parastas ocazional. Această strategie nu are nimic în comun cu politicile afirmative pentru categoriile defavorizate, cu asistența pentru dezvoltare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
li se aplică asistență socială tip parastas ocazional. Această strategie nu are nimic în comun cu politicile afirmative pentru categoriile defavorizate, cu asistența pentru dezvoltare (undițele premierului Ciorbea au rămas o simplă glumă). Amărîții sunt obiect al grijii infantilizante, al milosteniei guvernării cu fața la omul simplu, nu la cetățeanul care este încurajat prin credite și politici fiscale să se afirme și dezvolte. Acest gen de politică, pe cât de populistă, pe atât de elitist-conservatoare a întărit neîncrederea în libera inițiativă, dependența de cei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-și poată pune o murătură și își pot face două damigene cu vin pentru sărbători. Cei absolut săraci, încadrabili, cum ne spun sociologii, în sărăcia extremă, locuind în „pungi de sărăcie”, nu au surse de venit altele decât ajutoarele sociale, milostenia, cerșitul, micul furtișag. Locuiesc în căsuțe de carton sau în cămine dărăpănate de nefamiliști, gătesc la lampă cu petrol sau pe un godin cu lemne, își trimit copiii la școală pentru alocație și corn cu lapte (dacă există școală la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sens moral, nu doar biologic? Pot intelectualii influenți să reflecteze care este contribuția politicilor fiscale la adâncirea sărăciei? Pot intelectualii influenți să introducă și să mențină pe agenda publică problema cauzelor sărăciei ca problemă a dreptății sociale, nu doar a milosteniei conjuncturale? Putem admite că liberalismul pe care mulți îl dorim nu poate prinde rădăcini într-o societate de dependenți și asistați social, nici în satul precapitalist, nici la mahala? Cred că știu de ce ne temem, în subtext. De bănuiala că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politici ale carității de stat, adică protecție socială mascată prin salarii compensatorii, șomaj tehnic etc. Pe ei îi câștigă politicienii care o fac pe haiducii: „Luăm de la bogați și dăm la săraci!” (PRM) și cei care rup gura târgului cu milostenii ocazionale pentru oameni care, într-o lume capitalistă trebuiau să aibă asigurări plătite în caz de catastrofe sau trebuiau să se racordeze legal și să își plătească facturile la curent (PNG). Pentru ei au fost sacrificate educația, sănătatea, cultura, infrastructura
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Domnului, dând milioane la Muntele Athos și să faci acte de caritate față de săraci, ca să îți fie iertate păcatele (cumpără indulgențe). Este o capitalizare în cerc vicios. Ea nu produce dezvoltare umană, nu generează prosperitate, ci doar îmbogățire și, eventual, milostenie. La mijloc se întinde o paletă amplă de capitaliști industriali și comerciali, unii dintre ei axați pe producție „postmaterialistă”. La coada clasamentului oamenilor bogați există și câteva speranțe Cei care câștigă din buna folosire a minții omenești au încă putere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
funcționarilor săraci, pentru a-și zidi o căsuță, am dat la sinistrați și la oameni săraci” și a dat cu reducere chiar și la acuzatorul lui, D-l Sbiera, „pentru că nu am putut rezista în bunătatea mea. Am făcut această milostenie. Nu-mi pare rău, că dacă fac pomană, să nu-ți pară rău, așa ne învață biserica”. Nectarie Cotlarciuc a întreprins și pelerinaje în Țara Sfântă. Este consemnat faptul că în anul 1930 a condus 118 pelerini bucovineni la Ierusalim
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Colegul meu de bancă, da la teza de aritmetică, pe care nu-l cunoșteam, a copiat de la mine tot ce am scris. Profesorul Apriotesei, supraveghetor ls examen, mi-a zis: „Crezi că dacă ai venit la seminar trebuie să faci milostenie”? Târziu, în cursul anului am priceput rostul celor spuse de profesor. „Colegul” era din oraș, profesorul îl cunoștea bine că era foarte slab la matematică, și că nu poate rezolva astfel de probleme. LA SEMINAR Pentru părinții mei admiterea mea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
formula „Dumnezeu să primească”. El continuă: „De la noi și de la voi fapta cea bună”. În timpul ritualului rugăciunii, când sunt mai mulți, musulmanii își aleg un imam (cel ce stă în față). După el recită și ceilalți. c) Darul (zakat) înseamă milostenie. Se traduce prin „a spăla păcatele și greșelile”, „a purifica”. Darul nu se măsoară comercial. Poate fi un gest amical, o vorbă bună adresată oricui. Însă „marea regulă a tuturor regulilor”, obligația majoră căreia i se subordonează toate celelalte, rămâne
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
intemperiile prin care trecem. Dragostea pentru neam e primită și plăcută lui Dumnezeu, căci ea îmbrățișează destinul a milioane de suflete. Lupta de a-l face să strălucească în istorie, alături de alte popoare, e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie și să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că Dumnezeu e cu noi. MORȚILOR NOȘTRI Ecoul luptei voastre din temnițe și munți, Plutind ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare decât legea?". Mila pe care o datorăm aproapelui este o particularitate a noastră, a creștinilor ortodocși. De exemplu, în lucrarea "Dicționar Biblic" apărută la Editura Cartea Creștină a Societății Misionare Române, Oradea, 1995, la pagina 842 este redat cuvântul ,,milostenie", punându-se în explicarea sa, în mod eronat, accentul pe problema ajutorării materiale a celui sărac. Milostenia ținând de datoria celui bogat față de cel sărac. Ori mila este mai mult, ea este unul dintre pașii spre mântuire. Chiar Mântuitorul nostru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
De exemplu, în lucrarea "Dicționar Biblic" apărută la Editura Cartea Creștină a Societății Misionare Române, Oradea, 1995, la pagina 842 este redat cuvântul ,,milostenie", punându-se în explicarea sa, în mod eronat, accentul pe problema ajutorării materiale a celui sărac. Milostenia ținând de datoria celui bogat față de cel sărac. Ori mila este mai mult, ea este unul dintre pașii spre mântuire. Chiar Mântuitorul nostru, Isus Hristos,ne obligă să fim atenți cu cel care se află în păcat: "Duceți-vă de învățați
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Biserică? Constanța Ghițulescu: Fetele sărace sunt ajutate de cele mai multe ori de către boieri - atunci când părinții muncesc pe moșia unui boier. Boierul respectiv, când își mărită propria fiică, înzestrează alte 25 de fete, pentru a-și arăta bucuria și, în același timp, milostenia. Dar o poate face și prin testament, pentru că fata înzestrată are o datorie, să aprindă o lumânare și să-l pomenească pe cel cel care i-a procurat zestrea necesară pentru a se căsători. Am spus mai înainte rudele sărace
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
aleea care mergea spre templu. - Binele, copile, nu-și mai aduce minte - explica bărbatul. Cel ce-și amintește cel mai bine e păcatul tău! Era Cen, preotul curții. împăratul îl strigă. Cen ținea morțiș că rîndurile din carte vorbesc despre milostenia divină și minunile cerești. A doua zi, preotul a dispărut. Împăratul îl puse pe vistiernic să citească rîndurile cărții. E vorba de bogăție - dădu ușor din cap trezorierul în timp ce-și mîngîia barba cu degete cărnoase, strălucind sub povara
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. loan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.) 5. Întâlniri cu iisus Nicodim; Samariteanca (loan 3-4.) 6. Mesia cuvântului și al faptei I. Cuvântarea de pe munte Matei (5-7.) Luca (6,20-49.) Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare. Măsură egală, învățători falși. Casa clădită pe stâncă. Încheiere. 7. Mesia cuvântului și al faptei II. Minuni: iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui lair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. Ioan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.) 5. Întâlniri cu Iisus Nicodim; Samariteanca (Ioan 3-4.) 6. Mesia cuvântului și al faptei I. Cuvântarea de pe munte Matei (5-7.) Luca (6,20-49.) Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare. Măsură egală. Învățători falși. Casă clădita pe stâncă. Încheiere. 7. Mesia cuvântului și al faptei ÎI. Minuni: Iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui Iair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. loan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.) 5. Întâlniri cu iisus Nicodim; Samariteanca (loan 3-4.) 6. Mesia cuvântului și al faptei I. Cuvântarea de pe munte Matei (5-7.) Luca (6,20-49.) Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare. Măsură egală, învățători falși. Casa clădită pe stâncă. Încheiere. 7. Mesia cuvântului și al faptei II. Minuni: iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui lair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]