1,659 matches
-
stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a converti resemnarea în rezistență? Pentru că, iată mai "îngropînd via", mai "stai, că nu dau turcii", mai "întorcînd armele", mai uitînd de viitură, mai votînd iar (Tîndală!), după jumătate de secol, tot cu comuniștii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
recuzita" în geamantan, așteptat în stradă de-o mașină albă, invitat să ia loc în ea și demarînd spre... 7 coline. Charlot-ul lui de azi e trăsnet. Ruptă bucățică. O singură inadvertență: i-a uitat în picioarele Charlot-ului opincile ciobanului mioritic. În rest... Mașina albă-i tot acolo. În politicoasă așteptare. Încotro? Păi, tot la... băieții veseli. Fault dur. Joc oprit. Cel faultat se ridică greu. Cel ce l-a faultat vine să-și ceară scuze și-i arde, duios, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încoace, pe Horia Damian, Paul Neagu, nu ne putem gîndi nicicum la mofturi aventuriste, ci, realmente, la opțiuni grave, dramatice, menite să propună exprimări ieșite din serie, din aliniere, apte a modifica relieful general. Oricum suspecte, toate acestea, aici, în mioriticul deal-vale. Ce se întîmplă acum. Peisajul actual al artelor mondiale e atît de deconcertant, lipsa unor repere cît de cît sigure pentru conturarea unei evaluări globale e atît de evidentă, încît percepțiile noastre nu au de ales decît regimul ridicării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceleiași lumi. Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! 18 octombrie În plin sezon de acordare a premiilor suedeze, complexul latent al românilor își exacerbează brusc frustrările, amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convine. Dacă la asta adăugăm talentul nostru de a trimite totul în banc, în anecdotic, în istorica noastră capacitate de adaptare la situație, în brațele unei filosofii a nesfârșitei negocieri cu propria-conștiință, a unei etici care îți oferă un fior mioritic, bun de folosit la nevoie... * * * Incapacitatea de a rosti corect cuvintele vinovat-nevinovat, este punctul final al unei tragedii adunată în resturile unui costum de clown. * * * Obosiți (istoviți) peste măsură de întrebări și îngrijorați de posibile răspunsuri, omul Popescu trece uimitor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Să faceți treabă bună... Și repede... Hai să trăiești!” E și țepos, dar și blajin; ascultă de alții, dar poruncește și de unul singur; se uită cu Înțelegere la trecut, dar pândește și zorii viitorului; e cu inima la datul mioritic, dar și cu mintea la Europa În facere; respectă trecutul, dar construiește și noul; ascultă de cei bătrâni, dar dă aripi și celor tineri; e și cu unii, și cu alții. A fost și el copil, tânăr, poate a iubit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
s-a aventurat, la volanul mașinii personale, într-o vizită incognito în România. A solicitat doar viză pentru el și soție, refuzând orice ofertă a părții române de a-l asista. Nu știa săracul ce îl aștepta pe meleagurile noastre mioritice. Încă nu venise în contact cu benzinăriile noastre și WC-urile lor, sau cu cazarea la un hotel neavizat de rangul oaspetelui. Chiar de la trecerea graniței, i s-a atașat o umbră discretă, care ieșea, din când în când, la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a „Frăției ortodoxe”, publică - prefațându-le cu interesante eseuri - două excelente antologii: Nae Ionescu, Îndreptar ortodox (1957) și Lucian Blaga, Spiritualități creștine (1959); ultima e o selecție operată tematic, pe ideea valorilor ortodoxe în stabilirea unei specificități românești, din Spațiul mioritic, carte pe care A. a comentat-o printre primii extrem de elogios în chiar primul număr al revistei „Rânduiala”. SCRIERI: Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001. Repere bibliografice: D.C. Amzăr, DCS, 185-186; Datcu
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
săi din presa franceză de specialitate tocmai prin interpretarea originală a unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola lui Păcală, punând accentul pe resursele creatoare ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
sinonim cu instaurarea unei perioade de sterilitate a Întregii naturi. Eroul este căutat de mama sa, care parcurge un spațiu fabulos și interoghează stihiile prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă căutarea Maicii Domnului sau a mamei ciobanului mioritic (M. Coman, 1980, pp. 221-226). Trimiterea Caloianului pe apă, Împreună cu cojile roșii ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
espace culturel roumain.796 Îl se trouve à l'origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie cu monadologia leibniziană
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art et valeur, 1939).822 Le système de pensée seră consolidé et finalisé plus tard, une fois la maturité artistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le style, en d'autres mots, " la roumanité " : Le village roumain de Blaga est de même nature que " l'espace mioritique " où îl se situe et dont le philosophe, à la même époque, définit la valeur dans son essai Spațiul mioritic. Géographie à la fois physique entre steppe et montagne, ces hauts plateaux verts et sauvages dont leș ondulations nourrissent depuis toujours leș hommes avec leurs bêtes et intérieure espace fait de souvenirs d'enfance qui rehaussent d'antiques mythes, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dès son poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre son premier recueil, Poèmes de la lumière. 929 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. 930 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 53 : " La matrice stylistique, leș catégories abyssales șont des freins transcendants
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 54 : " C
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 131. 942 Lucian Blaga parle, en ce sens, du temps-bassin à jet d'eau, du temps-cascade et du temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nu sunt analizate „imaginațiile materiale” (Bachelard), ci semnificațiile elementelor spațiale în literatură, simbolismul geografiei literare. Cartea începe cu visul uranic al unui personaj din Cometa de romanticul Jean Paul și se încheie cu o scurtă interpretare a conceptului de „spațiu mioritic”. Autorii citați cel mai des sunt Dostoievski, Cervantes, Defoe, Cehov, Marin Preda, Kafka, Eminescu, Poe, Homer, într-o cronologie strict tematică. Visul uranic din Cometa cheamă, fatal, zborul cosmic din Magul călător în stele, cu alte vorbe: „spațiul deschis al
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
în sacru. De aceea, poate, neconcordanța pe care Nicu Caranica o descoperea între titlurile acestor poeme și perspectiva de învingător în plan moral și în plan social a lui C. Poetul experimentează o viziune asupra vieții, trăiește o anume dimensiune mioritică, pentru abordarea căreia se pregătește îndelung spre regăsirea liniștii inițiale și a reintrării în mit: „Mire mort, mire pierdut/ Plop cu frunze tremurate/ Plai și câmpuri nearate/ Iarăși ziuă s-a făcut.” „Plângerea” sa este de fapt o „mirungere” (în
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
1993, 3; Autobiography & Postmodernism, îngr. Kathleen Ashley, Leigh Gilmore și Gerald Peters, Amherst, 1994; Ioana Pârvulescu, Poetica exilului, RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala, Dan Cristian Turturica, „România” de la New York la Los Angeles, București, 1997, 319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un poet postmodern în blue jeans, RL, 1999, 13-14; Andreea Deciu, Milenarisme, RL, 1999, 35; Mircea Mihăieș, Un vals cu Mister Castro, O, 2000, 2
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
al c. se estompează prin asimilarea profanului, încât se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice și adaptării unora mai noi, de origine liturgică. În ziua de Crăciun începe c. „Cu steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
de nimeni din cultura românească. Poate, doar, Eminescu, în clipele lui cele mai pesimiste, îi mai spune ceva. El nu admite „omul românesc”, așa cum l-a făurit tradiția și-l cultivă intelectualii, nu-i acceptă felul de-a fi, spațiul mioritic, ondularea și resemnarea, ritmurile lui lente în istorie, capul plecat pe care nu-l retează sabia, înțelepciunea și toate celelalte. C. retrage toate orgoliile și miturile naționale, supune unui șoc mentalitatea comună, te obligă să te îndoiești de toate câte
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
un poet al tragicului, transpunând teme eterne, precum nașterea, viața, moartea, scurgerea ireversibilă a timpului și relativitatea consecințelor lui, într-o meditație sceptică (Timpul). Problematica existențială are accente grave, elegiace (Elegie). Viziunile cosmice sunt îmbrăcate într-o melopee de esență mioritică (Sus). Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
foarte divers: teorie și istorie literară (onirism, teoria Noului Roman, textualism, optzecism), cenzură, biografie, istoria receptării etc. Toate acestea gravitează în jurul comentariului critic propriu-zis, focalizat asupra semnificantului - teme, motive, personaje, scene, figurile „bestiarului auctorial”, miturile esențiale (mitul cristic și mitul mioritic), simbolismul (arhetipal, dar și literar, livresc) - și asupra semnificatului - structura complexă a textului, modul „muzical” de articulare, reluarea și dezvoltarea temelor și motivelor, în cadrul aceluiași roman și la nivelul întregii opere, „autospecularitatea”. „Variațiunile” pe tema Țepeneag interesează deopotrivă critica și
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]