881 matches
-
proprietățile fizico-chimice ale solului. După modul obținerii lor, îngrășămintele verzi pot fi: îngrășăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază și ocupă terenul întreaga perioadă de vegetație; îngrășăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în miriște și cultură de toamnă); îngrășăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice și nisipoase
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
ales pe terenurile vulnerabile la eroziune și în condiții de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată. În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetație (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca miriște, porumbiște sau acoperit cu mulci vegetal. Porumbiștea nu oferă suficientă protecție împotriva eroziunii și din acest motiv, nu numai porumbul, dar și alte prășitoare sunt de evitat. b) Culturi de acoperire (catch-crops) ... Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creștere
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
a tufărișurilor și stepelor, precum și a speciilor floristice și faunistice, s-a datorat în primul rând schimbării folosinței terenurilor, extinderii terenurilor desțelenite, arate și cultivate dar și schimbărilor climatice. Proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului și fără informarea în prealabil a serviciilor publice pentru situații de urgență, conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
și cât este rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice, precum și a personalului serviciilor de urgență. ... (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora. ... Articolul 8 În cazurile de forță majoră determinate de incendii, persoanele fizice și juridice care dețin, cu orice
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006(*actualizată*) privind apărarea împotriva incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274583_a_275912]
-
care modifică art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 30 decembrie 2014. a) inacțiunea persoanelor fizice și juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe și care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea și stingerea acestora; ... b) neîndeplinirea de către Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene, consiliile locale și persoanele juridice prevăzute
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006(*actualizată*) privind apărarea împotriva incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274583_a_275912]
-
Sol și stoc de carbon GAEC 4 - Acoperirea minimă a solului GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii GAEC 6 - Menținerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile Biodiversitate SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică Peisaj, nivelul minim de întreținere GAEC 7 - Păstrarea elementelor de peisaj, incluzând arborii izolați și terasele existente pe terenul agricol
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
Simona Dima Pasîrea miriștilor Toate să le trăiești ca fiind odihnă și doar iubirea să îți fie muncă. Așezat în toate tărâmurile, dai semnalul de pace și trecere, tu, care păzești noaptea podurile, tu, pasăre a miriștilor, interpretând răsăritul. Comuniune Lucrul e singur și
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
Simona Dima Pasîrea miriștilor Toate să le trăiești ca fiind odihnă și doar iubirea să îți fie muncă. Așezat în toate tărâmurile, dai semnalul de pace și trecere, tu, care păzești noaptea podurile, tu, pasăre a miriștilor, interpretând răsăritul. Comuniune Lucrul e singur și doarme, tandru l-am scos dintre văluri și i-am văzut rădăcinile cum se legau de alte lucruri din jur, tăcut, mătase de aur pâlpâind în rețele melodioase, încât am putut să-l
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
măsuri adecvate * Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice * Terasele de reținere Materiile organice din sol: * Standardele în materie de rotație a culturilor, dacă este cazul Menținerea nivelului de materii organice din sol prin metode corespunzătoare * Gestionarea miriștilor Structura solurilor: * Utilizarea unor utilaje corespunzătoare Menținerea structurii solurilor prin măsuri corespunzătoare Nivel minim de întreținere: * Densitatea minimă a vitelor și/sau regimuri corespunzătoare Asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea deteriorării habitatelor * Protejarea pășunilor permanente * Menținerea particularităților topografice
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
măsuri adecvate * Gestionare minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice * Terase de reținere Materii organice din sol: * Standarde în materie de rotație a culturilor, dacă este cazul Menținerea nivelului de materii organice din sol prin metode corespunzătoare * Gestionarea miriștilor Structura solului: * Utilizarea unor utilaje corespunzătoare Menținerea structurii solului prin măsuri corespunzătoare Nivel minim de întreținere: * Factor minim de încărcare și/sau programe corespunzătoare Asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea deteriorării habitatelor * Protejarea pășunilor permanente * Menținerea particularităților topografice
jrc6223as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91395_a_92182]
-
științifică; - administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate; - monitorizare. 3.2.1. Conservarea biodiversității Biodiversitatea reprezintă principalul patrimoniu natural al sitului Natura 2000, precum și motivul declarării ariei protejate. Proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de lângă sat sau pe dealuri, - vara (iunie-iulie) erau duse la pășune pe muntele Dealul Mare, unde erau multe stâne pentru păstori în care locuiau și prelucrau laptele, precum și staule pentru animale, - sfârșitul verii (august) animalele coborâte de la munte pășteau pe miriștile (terenurile agricole rămase după recoltarea cerealelor) din jurul satului. În cursul zilelor de vară și de toamnă era pregătit nutrețul animalelor (fân, tulei de porumb, etc.), hrana pentru anotimpul rece al acestora. Toamna se sacrificau sau se vindeau oile sterpe. Din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
perioadă o Nedeie, la care participau păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
biserica de lemn din Tomulești, Giurgiu, una din ultimele rămase în zonă. În iunie a ars frumoasa biserică de lemn din Dealu Negru iar în martie, același an, a ars până la temelii valoroasa biserică de lemn din Gialacuta, Hunedoara, de la miriști aprinse în satul vecin. În anul 2011 a ars biserica de lemn din Poiana Largului, Neamț. În 2010 au ars biserica de lemn din Vârteșca, Sălaj, și cea din Prădăiș, Bacău. În 2009 au ars nu mai puțin de șapte
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
a grădinilor. Acestea vor atrage după sine împărțirea bunurilor dintr-o obște, ducând la bunuri funciare de existență comună, precum pădurea, pășunile, pământurile nelucrate, apele, și bunuri individuale aflate în posesia oricărei gospodării. Se mai cunosc și „câmpurile deschise”, pășuni, miriști sau fânețe, unde se împrejmuiau recoltele cu îngrădituri mobile și unde animalele erau lăsate să pască. Pe de altă parte apar și „câmpuri împrejmuite” permanent care nu erau date folosirii comune. De asemenea printre utilaje se cunoaște folosirea aplicațiilor hidraulice
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
prin tufișuri, la margini de păduri. Genul Rubus are un număr mare de specii (cca. 250) de arbuști și subarbuști, cu frunze penat- sau palmat-compuse. Receptaculul este plan sau convex, iar fructele sunt polidrupe comestibile. R. caesius L. (murul de miriște) este comun prin zăvoaie, dar și ca buruiană prin culturi, iar R. idaeus L. (zmeurul) se întîlnește mai ales prin tăieturile de pădure din zona montană. Frunzele de zmeur sunt utilizate empiric ca depurativ și astringent, iar extem pentru gargară
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
a praf, a soare, a moarte și a nebunie”, surprinzând printr-o violență abil sugerată sensibilitatea spectatorilor. Călin Căliman considera că „principala performanță operatoricească sunt exterioarele din primele secvențe ale filmului, galopul acela lung, obsedant, bezmetic, al ofițerului neamț peste miriști, un «strigăt» avertizant, care prevestește, parcă, tragedia de mai târziu”. Imaginile filmate conțin o stare de suspans psihologic. Pe măsură ce evenimentele evoluează spre tragedia din final se constată că tensiunea evoluează în crescendo. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos contribuie
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este o dramă psihologică, care conține mai multe secvențe de suspans: lungul, iritantul și obsedantul galop al unui ofițer neamț peste miriște în timp ce în aer plutește sentimentul neliniștitor al unor întâmplări dramatice, „cina cea de taină” la care participă Ipu și jocul lui „de-a șoarecele și pisica” cu comesenii terifiați. Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr scria că Nicolaescu a oferit
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
când și cât este rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice, precum și a personalului serviciilor de urgență. În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora.
Incendiu () [Corola-website/Science/311987_a_313316]
-
media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că până în [[1914]], racovicenii au folosit intens pășunatul din muntele "Racoviceanu", parte componentă a muntelui "Suru", despre care un document din [[1777
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
anul 1777, drept pentru care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole și cele gospodărești se desfășurau după calendare impuse de autorități „la comandă”, respectiv: „slobosul” la cules, al adusului „bucatelor” de pe câmp, „slobosul” ciurzilor pe miriști, prin „otrăvuri” sau cucuruze etc. Toate aceste „campanii” erau anunțate din timp la „poruncile” din fața bisericii în zile de sărbătoare, prin „suflarea trânghiței” sau bătutul „dobei” prin sat. În anii în care producția agricolă era nesatisfăcătoare, regimentul ajuta cu cele
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Sf. Gheorghe” (1492); și Biserica „Sfântul Dumitru” (1535). În rest, unsprezece alte obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat „Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al VI-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolul al XVII-lea. Celelalte zece sunt
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
resurse infime de nisip și lut, care sunt folosite de către localnici la construcția caselor. În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile autorizate și neautorizate, arderea ilegală a miriștii și deșeurile de la animalele din gospodăriile personale. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai târziu acoperite cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]