1,480 matches
-
semnificării: „o diviziune funcțională între descrieri de procese teozofice, prin intermediul unei ample serii de simboluri și descrieri de procese psihologice obținute, în special, cu ajutorul metodei alegorice“. Misticii iudei, arată Idel, tind să confere experienței lor o dimensiune preponderent obiectivă, spre deosebire de misticii creștini, ale căror descrieri sunt, în mare măsură, personale. Sub aspect exegetic, alegoria se referă tocmai la acest proces al cunoașterii mistice, în timp ce simbolul vizează „adevărul“ care survine în cadrul acestuia. O ultimă observație, premergătoare analizei textului lui Benjamin, poate fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este, în textul lui Benjamin, o figură magică. Asemenea colecționarului, este subiectul unei experiențe integrale a lumii (cu „ochiul“ și cu „mâna“, cum afirmă Valéry, citat în finalul textului), pe care o încorporează și o transmite. Dispariția sa echivalează dispariției misticului și stă mărturie pentru o „nouă“ ontologie, secularizată. Interesant este faptul pe care îl observă Benjamin: acela că declinul poveștii este marcat de întoarcerea de pe frontul Primului Război Mondial. Cărțile scrise în anii ulteriori războiului sunt grăitoare în această privință: „Denn nie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acum sub forma doctrinelor spiritiste, a ezoterismelor care subîntind aria preocupării estetice, investind-o cu o pondere mistică. "Corespondențele" deghizează în anumite cazuri o formă secretă de transcendență laicizată estetic, în absența, desigur, a divinității, capacitățile vizionare luând locul unei mistici a punerii în prezență a umanului și divinului. Lajos Németh distinge cinci tipuri de simbolism în secolul XIX: 1. alegorico-metaforic (Prerafaeliții, Max Klinger); 2. ilustrativ-literar (cultul lui Dante, pictorii de teme biblice și mitologice); 3. panteist-pan-simbolic (Caspar David Friedrich); 4
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât pelicula cu negativele alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist al reprezentării care incorporează recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu numărul 57, "Călin" (file din poveste) basmul este populat cu himere și satiri, ca la Paciurea, dar precedându-l pe acesta". [...] Fiecare "tablou" e investit discret cu alfa, însemnul începutului; personajele, trecând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el nu-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ceciliei Cuțescu-Storck evocă femeia-floare de la tropice, pe care o exaltă literatura decadentă, feminitate încărcată de mister și fascin, dar și cu virtualități punitive. Dar ceea ce o atrage cel mai mult în hieratismul mișcărilor este melanjul dintre sacru și profan, specific misticii orientale, întreținând aerul de senzualitate pe care-l posedă limbajul ei magic. Spre deosebire de Gauguin, refugiat în Tahiti pentru a redescoperi acolo un paradis pierdut al originilor, abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice sunt similare. Există unanimitate în privința expresiei mistice ceea ce indică unanimitatea experienței mistice. (M2) Toate experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Astfel ar putea fi înțeleasă intuiția blakeană a sacrului, odată ce rațiunea bazată pe memorie este exclusă din sfera noetica a experienței religioase. Totuși, în cazul lui Blake, chestiunea se complică din pricina faptului că el nu se comportă nici că un mistic pur, nici că un artist pur. Ben-Ami Scharfstein observa, în acest sens, că diferența fundamentală dintre un mistic și un artist nu rezidă în statutul ontologic al subiectului, ci în relația cu obiectul experienței sale, prin urmare, în schimbul ontologic dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
noetica a experienței religioase. Totuși, în cazul lui Blake, chestiunea se complică din pricina faptului că el nu se comportă nici că un mistic pur, nici că un artist pur. Ben-Ami Scharfstein observa, în acest sens, că diferența fundamentală dintre un mistic și un artist nu rezidă în statutul ontologic al subiectului, ci în relația cu obiectul experienței sale, prin urmare, în schimbul ontologic dintre facultatea gnoseologica personală a primului și cea emoțională universală a ultimului: "Misticul își depășește îndoielile prin găsirea unei
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sens, că diferența fundamentală dintre un mistic și un artist nu rezidă în statutul ontologic al subiectului, ci în relația cu obiectul experienței sale, prin urmare, în schimbul ontologic dintre facultatea gnoseologica personală a primului și cea emoțională universală a ultimului: "Misticul își depășește îndoielile prin găsirea unei realități în el însuși, sub forma conștiinței, și încearcă să ne convingă și pe noi ca aceasta se gaseste acolo. Artistul construiește o nouă realitate externă și încearcă să ne convingă emoțional că aceasta
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pe aceeași direcție de interpretare: compunerea marilor sale poeme este bruscă și spontană; involuntara și automată; starea de spirit a eului creator este extatica.112 Alicia Ostriker observa că "experiențele revelatorii (ale lui Blake, n.m.), care, spre deosebire de cele ale unui mistic, sunt bruște și obținute fără efort, îl determină (pe artist, n.m.) să disprețuiască disciplină și artificiul" (1965, p. 208). În această privință, Blake anticipează atitudinea adoptată, ulterior, de Byron. Potrivit mărturiei acestuia, formulate într-o scrisoare către John Murray, datata
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sau a "Paradisului", în care prevalează plăcerea erotică, iar a patra le armonizează pe toate celelalte, fiind recuperabila doar post mortem (1969, pp. 27-28)174. În opinia mea, Beer confundă a treia stare cu a patra, experiența edenica reprezentând atributul misticului, în timp ce a patra stare este, de fapt, o realitate perfect experimentabila ante mortem. Totuși, sunt de acord ca ultimă stare funcționează că o sinteză a precedentelor. Singură interpretare cu care sunt, în general, de acord, este cea oferită de Alexander
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pe de o parte, el desemnează "o doctrină filosofica, anume aceea că o conștiință individuală poate și trebuie să experimenteze unirea cu "divinul", adică Realitatea Ultima" (1982, p. 45), iar, pe de altă parte, el desemnează "o experiență subiectivă a misticului individual" (1982, p. 45). Partea a doua a definiției acoperă, semantic, ideea de viziune că experiența extrasau pansenzorială. 103 Pentru detalii suplimentare, cf. Turner, 1995, pp. 1-8 et passim. 104 Pentru mai multe amănunte, cf. James, 1961, pp. 299-300. 105
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
felul în care s-a manifestat așa-numita societate de consum. Iată o nouă mărturie, printre atîtea altele: e vorba de un număr al revistei "Actuel" din primăvara anului 197362, apărută în ajunul izbucnirii crizei petrolului, dar la apogeul acelei mistici a creșterii, al acelei credințe în "dezvoltare" care au marcat atît de mult ideologia dominantă de după al doilea război mondial. Fără îndoială, pe prima pagină a publicației, autorul editorialului dorește să recunoască neajunsurile acelui trecut rural, cititorul fiind îndemnat să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mică măsură interesul general, în vreme ce, din punctul de vedere al dreptății sociale, efectele acțiunii lor ocolesc din ce to ce mai mult categoriile cele mai productive. Iată un ultim exemplu al acestei stări "critice", aspect asupra căruia majoritatea teoreticienilor acelei mistici a unității revin cu deosebită insistență: situația în care se află femeia, problemele ei tragice, create în vremea noastră, de condițiile inserției sale în organizarea colectivă. "Nu există nimeni, spunea în legătură cu aceasta Michelet în 1859, care să nu vadă ceea ce
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
marcată, prin literatură, de amintirea cîntecelor și de elanul pasiunii romantice. Istoricii faptelor sociale nu evită însă, mai mult sau mai puțin, să nuanțeze lucrurile. Nu-i mai puțin adevărat că, în funcție de ceea ce descriu și de ceea ce denunță, doctrinarii acelei mistici a unității tind să reconstruiască a contrario marile mituri ale Cuplului sacralizat, ale unirii Bărbatului cu Femeia, unire ridicată la rangul de "simbol divin" al întîlnirii forței și frumuseții, al "pătrunderii reciproce a sufletelor"... Fără îndoială, de la Michelet la Fourier
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să stăpînească istoria omului, istorie în care supremația o dețin acele entități numite Progres, Sprijin, Armonie, Patrie, Republică... Nu există totuși alte religii decît cele ale mîntuirii? Anumite speranțe, anumite credințe legate de curgerea timpului nu pot ele dobîndi măreția misticului? Simbolurile prin care prind viață, ritualurile pe care le stabilesc nu vin din lumea sacrului? În sfîrșit, în societățile moderne nu există oare atîtea coincidențe între credința tradițională și diferitele mesianisme politice, de la cultul sfintei Ioana la dragostea de patrie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
annihilatio, declară că Dumnezeu și nimicul, "îngerul, musca și sufletul" sunt același lucru ca în comentariul la versetul din Luca: "Pavel se ridică de la pământ și, cu ochii deschiși, văzu nimicul"? Și de ce nu, alături de acesta, alte sublime expresii ale misticii speculative, de la Pseudo-Dionisie Areopagitul până la Ioan al Crucii și Angelus Silesius? Și atunci de ce să nu-l includem aici pe Charles de Bouvelles, care în plină Renaștere, în a sa Liber de nihilo (1509), se ocupa de acea "negație originară
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și neagă cu disperare orice valoare pozitivă a lumii, incendiind cu furie iconoclastă toate imaginile, fantasmele și zeii care o populează, chiar dacă știe că altarele părăsite vor fi locuite de demoni. O aură vizibil gnostico-nihilistă emană astfel din scrierile acestui mistic fără Dumnezeu și se condensează, ca o obsesie, în succesiunea aforismelor sale tăioase și a peregrinărilor sale eseistice. Nihilismul cu care avem de-a face aici este evocat mai curând prin imagini și efecte literare decât desfășurat și expus în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Anicet (singurul care s-ar putea constitui într-o ,,schiță de personaj” este chinuit de imposibilitatea alegerii între cele două femei iubite, Una și Ghighi, David Dragu este un scriitor care își detestă tatăl și familia, Eleazar este un revoluționar mistic și anarhic care ar vrea să-i pedepsească pe cei necredincioși, Emilian scrie un roman bazat pe autenticitate și participă la mișcarea revoluționară alături de comuniști, Jean Ciutariu este un tânăr compozitor, dar și un ,,impostor sentimental”, Lazarovici scrie și el
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
apropiat mai mult de metafizică decât de existența fizică, și mai mult de credință decât de cunoaștere. Indiferent de conținuturile și extensiile manifestărilor simbolice, acestea sunt "un șir nesfârșit de forme care în planul variat al visului, mitului, ritului, teologiei, misticii, metafizicii încearcă să realizeze arhetipul"206, ceea de dezvăluie o anumită rațiune între elementele inconștientului. Există o anumită finalitate a mitului și a simbolului care evidențiază faptul că acestea nu sunt lipsite de o legitate și, implicit, de o anumită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
existențial, în varianta intelectualistă a adepților psihologiei abisale: Eros-Thanatos, diurn-nocturn), el însuși a experimentat în India tehnici yoginice și tantrice, liber sau sub îndrumarea unui guru. Chiar și aventura sentimentală din casa lui Dasgupta își are o noimă pe linia misticii erotice. Altfel nu se explică refuzul de a da un semn de existență, după consumarea episodului atît de furtunos, de vinovat și de riscant; și mai ales nedumerirea (jucată?) la apelurile disperate lansate de Maitreyi, pentru ca iubitul să revină. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
restaurînd-o sub semnul inspirației. Istoria devine cîntec și știință ezoterică. În asemenea manieră începe și Alecu Russo articolul Poezia poporală: „Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricînd reconstitui trecutul întunecat”. Cum „arhiva” există, transmisă mistic peste veacuri, în forme mai mult sau mai puțin coerente, nu rămîne decît să fie „cercetată” de către oameni inspirați, pentru „reconstituirea” și înțelegerea timpurilor trecute. Pe acest fond sentimental, deloc pozitivist, se proiecta imaginea culegătorului de documente ale oralității, după
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lucrări cu o evidentă semnificație biblică (Răstignirea, 1932). Tot acum, noile forme pictural-spirituale444 ale operelor lui Wassily Kandinsky pun bazele Artei abstracte, asemenea sculpturilor lui Brâncuși, întărind crezul lui Alain Besançon, care avea să susțină că "abstracția este produsul unei mistici, este chiar mișcarea cea mai mistică pe care a cunoscut-o vreodată pictura"445, conducând însă, așa cum tot el o spune, "la o idolatrie cum nu se mai văzuse de două milenii"446. Mai amintim, de asemenea, particularitatea creatoare a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în care un asemenea program ar acționa, oferind răspunsuri oricăror dileme, chiar și celor de ordin artistic. Să depășim însă această ipoteză hazardantă, care nu face decât să întărească trăsătura limitativă a cunoașterii "materialiste", prin eliminarea factorilor spirituali, religioși sau mistici din cadrul acestui proces de descoperire, în care se încadrează și arta. Astfel, ne afiliem credinței că argumentele și posibilitățile oferite de o astfel de cunoaștere sunt, cel puțin pentru moment, insuficiente. Fig. 38. Onisim Colta, Biblia de la Aksum Realitatea cotidiană
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]