21,271 matches
-
pentru suferințele din trecut - acest văl de ne-aducere aminte (nu vrem să spunem de uitare) acoperă totul: ne acoperă. Să adăugăm la toate acestea, încercările actuale de minimalizare, de banalizare a pătimirii românești sub comunism (ceea ce unii numesc, acum, "mitul nefericirii totalitare") pentru a înțelege că sîntem noi, noi înșine, cei care ne "separăm" de propria noastră istorie, de adevărurile trăite - în numele unor perspective "post comuniste", teoretice sau direct interesate. Un cui prodest? ar fi necesar, ca o etichetă, multor
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
lui M. Sadoveanu), dar și pe Hasdeu și Eminescu, pe N. Iorga și Ion Pillat, pe Dan Botta, N. Steinhardt și Nichita Stănescu. Poetul acesta proiecta asupra ei, ca și a Mioriței, o viziune metaforică ce rămâne memorabilă în sensul miturilor românești fundamentale: Toma Alimoș și Miorița sunt cele două dimensiuni ale noastre. Toma Alimoș este Iliada noastră, Miorița este Odiseea noastră". Împărtășind și el aceeași opinie, Iordan Datcu își încheie studiul nu numai cu o generoasă bibliografie, dar și cu
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul din popoarele vecine. Laborioasa contribuție a lui Iordan Datcu este și utilă și convingătoare. Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș, Ed. Universal Dalsi, București, 1999, 174 pag., preț nemenționat
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii: "Stăpînind natura, Dumnezeul creator și spiritul ordonator se aseamănă. Chipul omului creat după asemănarea celui al lui Dumnezeu constă în suveranitatea sa asupra existenței, în privirea de stăpîn, în poruncă. Mitul trece în iluminism, iar natura devine simplă obiectivitate". (Mircea Eliade ar recunoaște aci un caz al "sacrului camuflat"). După cum e invalidată teza naivă a binefacerilor obligatorii ce ar decurge din aplicarea principiilor raționale în domeniul social. Michel Foucault arată că
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
vieții, iar cu cel de-al doilea începe ampla galerie a portretelor individuale care se întinde și ea pînă în deceniul nouă. Vreme de șaptezeci de ani, această portretistică va înregistra constant ritmurile unei istorii exterioare dezlănțuite, cu personajele, caracterele, miturile și dramele ei, dar și prefacerile interioare ale pictorului însuși, mișcările mai încete sau mai alerte ale conștiinței sale, victoriile și eșecurile provizorii, luptele încleștate și aspirațiile utopice. Primul Autoportret reprezintă un personaj aproape ireal, în care o grație rafaelită
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
reprezintă, așadar, programul liric al Irinei Mavrodin. E o tentativă, am putea spune, de remitologizare spontană, de restituție a materiei umane recuperate în urma exploziei desacralizante, reorganizate în sensuri simbolic-estetice. Sau, spre a recurge la cuvintele lui Georges Dumézil referitoare la mit: "Concepte, imagini și acțiuni se articulează și formează, grație legăturilor lor, un fel de plasă în care, pe cale de consecință, întreaga materie a experienței umane trebuie să se prindă și să se distribuie". Incantația poetei virează spre tonalitatea adorației, atît
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
postbelică. Dacă volumul s-ar fi limitat doar la aceste mișcări inconștiente, bineînțeles că nu ar fi meritat discutat. Cu atît mai mult, dacă amintim și prima proză, �existențialistă", camusiană ar dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată, preferata lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
tabla existenței, destinului și conștiinței tragice. Nu face speculații bazîndu-se pe un extraordinar spirit de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface apoi un evantai de personaje surprinzător asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția despre legea destinului, și
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
sau în afară. Dar se știe că nu materialul face faima, ci atitudinea față de el. Fănuș Neagu se comportă hulpav față de această mină de aur pe care o reprezintă Brăila natală. Pe de-o parte, îi degustă și îi exploatează mitul, pe de altă parte, are ambiții naturaliste. Prin felul în care scrie, atît de căutat metaforic, redundant, amețitor metaforic, scriitorul ar părea că aspiră la parabolicul bănulescian. Dropia enigmatică îi bîntuie imaginația. Pe de altă parte, ar vrea să spună
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
Juan constituie, aproape întotdeauna, o provocare. Motivul donjuanesc, așa cum este tratat de Gonzalo Torrente Ballester în romanul său apărut cu puțin timp în urmă în traducere românească la Editura Univers, dezvăluie încă o dată forța regeneratoare, (și generatoare de sens) a mitului, și în același timp probează talentul unui prozator de primă mînă, care știe să impună o perspectivă inedită, seducătoare și incitantă, asupra unui subiect vechi de cînd lumea. Eroul scriitorului spaniol nu este un don juan oarecare, ci chiar Don
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
cu predilecție în Spania secolului al XVII-lea, constituie pentru romancier un prilej cum nu se poate mai nimerit de a traversa, selectiv și sintetic, întreaga istorie a motivului literar, de a reactualiza, cu alte cuvinte, contextul cultural originar al mitului donjuanesc. Îi vom lăsa cititorului plăcerea de a parcurge singur istoria anecdotică a experiențelor erotice ale seducătorului din Sevilla, nu înainte de a preciza încă o dată că romanul lui Torrente Ballester este departe de a se rezuma numai la atît. Căci
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
XX, experiențe ce marchează cea mai gravă criză a modelelor clasico-renascentiste și cea mai virulentă revanșă a gîndirii de tip oriental, nonfigurativă și nondiscursivă. Dublarea cioplirii cu asamblarea dezvăluie acum o disoluție a unității simbolice a lumii, o prăbușire a mitului antropocentric, dar și un transfer dinspre tehnicile utilitare înspre cele simbolice. Forma plastică încetează a mai funcționa în relația sa cu o imagine consacrată și, în consecință, recognoscibilă, după cum încetează a mai locui înlăuntrul materiei, în acea intimitate misterioasă a
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
căci nu trimite la repere extratextuale, ci și fără sens, căci blochează ori înmulțește relația dintre semnificant și semnificat. Astfel drumul avangardei e deschis. După cum, pe un plan mai general, dislocarea semnului originar, al lucrului gîndit de Dumnezeu, explică un mit de căpetenie al modernității și anume autonomia artei (care poate fi privită în paralel cu cea a oricărui alt sistem de semne, inclusiv știința ce devine în era pozitivistă un soi de joc matematic, străin de orice obiect al intuiției
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
recuperați" cu folos în manieră critică postmodernă, dar asta nu înseamnă automat că ei ar fi niște postmoderni care și-au greșit timpul istoric. Capitolele dedicate avangardei și criterioniștilor sînt, de fapt, niște interpretări negative, niște puneri la punct ale miturilor care s-au creat în jurul acestor mișcări. Avangarda românească a fost, e adevărat, una dintre cele mai �sincronizate" mișcări literare de la noi. Din păcate, sincronizare fără notorietate înseamnă prea puțin - în timp ce în Franța, spre exemplu, toate scandalurile făceau vîlvă în
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
obsesia specificului nostru național, balada Miorița. Pentru a recenza această carte, un critic american a săpat adînc în istoria noastră culturală, a încercat să explice teoriile lui Blaga și Eliade, interpretările care s-au dat de-a lungul timpului acestui mit fundamental, pentru a se întreba, în final: cum a putut acest autor să transforme viziunea fatalistă din Miorița într-un mesaj vitalist, să pledeze pentru un activism deopotrivă politic și poetic în afara granițelor țării sale. E nu atît o întrebare
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
la morminte/ Cu pulberea de sulf mi se culcă polenul/ În cutele de la veșminte.// Pe neluminate la încheietura plantei/ Sorbi mercur argintiu în loc de rouă/ Mîinile mele sînt bulgări de spumă/ Adunate pe vîslele amîndouă" (Lorelei). Acel depozitar prin excelență al mitului obîrșiilor salutare care este mediul rural, se prezintă supus unui suflu al degenerării, al descompunerii, al extincției: "Pe o ramură înlăuntru, un fruct, ceară verzuie,/ Se coace, se mistuie în răstimpul unei iluminații./ Grădinar încrezător aștepți miresme/ De la moartea răsădită
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
și Bahia natală ajungînd la San Francisco vedeta unui popular show tv, este evocat cultul unei zeițe a mării care se implică în descîntecele de iubire ale protagonistei, vegetariana Penelope Cruze, în plină ofensivă de cucerire a pieței americane. Un mit mayaș care identifică ciocolata cu hrana zeilor - implicit cu puterea eliberatoare a plăcerii - a constituit miza romanului Joannei Harris, ecranizat de Robert Nelson Jacobs și încredințat de către producătorii David Brown și Kit Golden lui Lasse Hallström. Pe lîngă experiența propriei
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
de la Iov și de la suferința lui imposibil de justificat. Ileana Mălăncioiu remarcă, pe bună dreptate, că există un paradox în năpăstuirea de către Dumnezeu a celui mai credincios rob al său și analizează, cu atenție Cartea lui Iov, "ca pe orice mit tragic". În paranteză fie spus, unul din punctele de vedere foarte originale, susținute cu fermitate de exegetă, este postularea unei continuiăți a fenomenului tragic, de la eroii teatrului antic la Vechiul Testament și mai departe, trecînd prin umanismul renascentist, pînă la personajele
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
suferință din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin, Nikolai Stavroghin capătă înfățișarea unor ființe reale, ies din
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
declarată a autorilor este de a depăși caracterizările statice, printr-o situare concomitent "procesual-dialectică" și "ecologică" (de raportat la teoria mediului). În ceea ce privește genealogia psihotraumatologiei, ei disting între o istorie naturală a ei și o alta științifică. În prima se înscriu miturile și ritualurile care mijlocesc integrarea psihică a traumei - și nu mai puțin aplicarea psihotraumatologului la biografia și opera personalităților culturale (cazul Sartre, de pildă; distincția urmează, destul de transparent, clasica indicație a separării dintre jungism și freudism). Potrivit celei de-a
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
la dimensiunile ei reale; mă refer atât la dimensiunile muzicale cât și la cele psihologice. În momentul de fața Horațiu Radulescu lucrează la partitura unui Concert pentru violoncel și orchestră, o comandă exprimată de Radio-France; este o lucrare ce evocă mitul lui Ulise în viziunea lui James Joyce. Lunar aproape, din ianuarie și până spre sfârșitul acestui an, creația lui Horațiu Rădulescu este prezentă pe marile meridiane europene ale muzicii. Vor apărea mai multe imprimări discografice ce reiau o parte dintre
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
scurtă, prin resurecția trecutului glorios și credința sinceră în virtuțile neamului. Spiritul acelei epoci a marcat în bine dar și în rău evoluția noastră; în bine, prin acea credință tonică în puterea noastră mesianică de renaștere; în rău, prin inducerea mitului revoluționar drept soluție atotizbăvitoare și a credinței superficiale că totul atârnă de ideile generoase. A fost timpul în care s-au edificat propileele templului nostru național. Vederea de aproape i-a împiedicat pe cei mai mulți să perceapă că mai rămăsese mult
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
și economic, românii, inclusiv sau mai ales intelighenția, dovedindu-se mai puțin pregătiți să-și asume nu doar binefacerile modernizării, cât mai ales "exigențele îngrozitoare și consecințele funeste ale acesteia".1) Generoasa frățietate a pașoptiștilor, ce a fundamentat unul dintre miturile noastre moderne - solidaritatea dezinteresată, ideală, patriotică -, trebuia, mai devreme sau mai târziu, să se clatine sub presiunea vântului recei realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit mai complexă decât se vedea prin ochii avizi de cunoaștere ai tinerilor noștri
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
avut niciodată o imagine preconcepută despre vreun popor și ideea de "specific național" mi s-a părut întotdeauna destul de suspectă. În orice caz, de la Cantemir la Noica a curs prea multă cerneală pe subiectul acesta în cultura română. Un alt mit în curs de răsuflare e faimoasa diferență dintre europenii din vest și cei din est. Nu am simțit diferențe majore între psihologia mea de est-european și cea a oamenilor de pe stradă sau a artiștilor între care am trăit în ultimii
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
de auto-examinare și cunoaștere-de-sine, intelectualul literar pune ideea de amplificare a eului printr-o luare la cunoștință a cît mai multor moduri de a fi uman". în concordanță cu acest deziderat (parte dintr-o tradiție deja a definirilor societății postmoderne), mitul european, cu toate trăsăturile discursului identitar care au făcut obiectul unor numeroase contestări și repoziționări delicate (vezi și dezbaterea în jurul canonului, europocentrist, prezentă aici prin eseul lui Mircea Martin), este privit din afară. Europa este, la origine, o colonie, "the
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]