967 matches
-
de familie, care face o evaluare medicală completă. E bine ca, în acest moment, să se excludă posibilitatea oricăror alte afecțiuni cu simptome similare atacurilor de panică. Acestea includ hipoglicemia, hipertiroidismul, sindromul Cushing, feocromocitomul, tulburările vestibulare și prolapsul de valvă mitrală. De asemenea, trebuie văzut în ce măsură problema pacientului a fost produsă ori agravată de consumul de substanțe. Deși cel mai adesea ne gîndim la alcool sau droguri, trebuie exclus și consumul excesiv de cafea. Diagnosticul diferențial între două tulburări psihopatologice este cel
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o lingură înainte de mese dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la o cană. 3.2. ENDOCARDITA REUMATISMALĂ Boală inflamatorie, exudativ-proliferativă, în care se constată leziuni cu un caracter progresiv la nivelul valvelor cardiace, în special la nivelul orificiului mitral și aortic. Leziunile se caracterizează prin prezența nodulilor reumatismali tipici. Ceaiuri: Cortex salicis (coajă de salcie). Decoct din două linguri la o cană, din care se iau 3-4 linguri pe zi. 3.3. INSUFICIENȚA CARDIACĂ Definește o stare patologică, în
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
presiune suficientă pentru a învinge rezistența la curgere și pentru a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu este precedat de unda P unică obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit de cel normal. descărcarea din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre zgomotele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celule de tip pacemaker la nivelul nodului sinusal, astfel încât până la 75 de ani numărul lor scade semnificativ. Cu vârsta, apar o serie de calcificări, în grade variabile, la nivelul structurilor scheletice ale cordului stâng, care include inelul aortic și cel mitral, corpul fibros central și zona septului interventricular. Datorită relației de proximitate cu aceste structuri, nodul AV, fasciculul His, bifurcația și zona proximală a ramului stâng și ramului drept pot fi afectate de acest proces degenerativ. Ca urmare, intervalul PR se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
mediat prin anticorpi materni, structura cardiacă) este tratamentul recomandat (34). Studiile prospective recente au demonstrat că pacing-ul timpuriu (la momentul diagnosticării) oferă avantajul îmbunătățirii ratei de supraviețuire,limitând riscul episoadelor sincopale și stopând evoluția disfuncției miocardice progresive și a regurgitării mitrale la un număr semnificativ de pacienți. Multe dintre schimbările generate de îmbătrânire la nivelul structurilor cordului care au fost observate la om apar în aceeași măsură la o varietate mare de specii. Perspectivele generate de cercetarea celulară și moleculară pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de relaxare izovolumetrică (TRIV). Într-un alt studiu care a urmărit performanța diastolică la pacienții diabetici tineri care prezentau și un grad de retinopatie s-a constatat că 75 % dintre pacienții examinați prezentau anomalii de timing și kinetică a valvelor mitrale, sugestive pentru prezența disfuncției diastolice. Anomaliile de relaxare a VS par să fie corelate cu durata de evoluție a diabetului și cu prezența complicațiilor microvasculare. Hipertrofia VS a fost decelată numai la pacienții diabetici care erau concomitent și hipertensivi. Totodată
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
și, evident, nefrologi și geneticieni. Caracterul multisistemic nu este însă singura particularitate a bolii; debutul clinic este de obicei tardiv, la 30 sau 40 de ani de viață (polichistoza adultului) și variabil ca fenomene (dureri lombare, HTA, prolaps de valvă mitrală, anevrism intracerebral), fapt ce implică o evaluare corectă a semnelor, în context familial. Evoluția progresivă spre insuficiență renală cronică (IRC) concentrează pacienții în clinicile de profil și centrele de dializă, fapt ce determină cheltuieli importante de asistență medicală. Riscul crescut
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferiți, alele diferite ale unui locus, fondul genetic mediu) (8). Dar, pentru clinician, ea are o semnificație practică deosebită din două motive: uneori, debutul clinic se poate face printr-o manifestare extrarenală (HTA, ruperea unui anevrism intracerebral, prolaps de valvă mitrală etc.), care trebuie evaluată corect (mai ales în context familial); manifestările extrarenale pot condiționa prognosticul bolii pacientului, inclusiv evoluția spre IRCT. Semnele clinice ale ADPKD debutează de obicei în a treia sau a patra decadă de viață (determinând denumirea inițială
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
segmentului de tub digestiv interesat fiind în continuitate directă cu mucoasa cavității diverticulare. Exemplul cel mai elocvent este diverticolul Meckel, format ca urmare a unui defect de dezvoltare (persistența ductului vitelin pe fața ante-mezenterică a intestinului). 4. Prolapsul de valvă mitrală în acest tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă mărirea dimensiunilor, consistența redusă, moale, precum și prolabarea în interiorul atriului stâng, în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
directă cu mucoasa cavității diverticulare. Exemplul cel mai elocvent este diverticolul Meckel, format ca urmare a unui defect de dezvoltare (persistența ductului vitelin pe fața ante-mezenterică a intestinului). 4. Prolapsul de valvă mitrală în acest tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă mărirea dimensiunilor, consistența redusă, moale, precum și prolabarea în interiorul atriului stâng, în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare care implică, probabil, țesutul conjunctiv din întregul organism; în sprijinul acestei ipoteze este adusă asociația cu sindromul Marfan, precum și apariția prolapsului de valvulă mitrală în contextul altor boli ereditare, ca
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare care implică, probabil, țesutul conjunctiv din întregul organism; în sprijinul acestei ipoteze este adusă asociația cu sindromul Marfan, precum și apariția prolapsului de valvulă mitrală în contextul altor boli ereditare, ca, de exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nivelul tubilor nefronilor, la nivelul canaliculelor biliare, pancreasului, splinei și sistemului nervos; afectare funcțională diversă la nivelul tubilor nefronali, chiar nedegenerați chistic (!); dilatații anevrismale ale vaselor cu diferite localizări, dar în special cerebrale; modificări valvulare, în special la nivelul valvulei mitrale. în acest context, hipertensiunea arterială secundară din ADPKD are un rol important pentru evoluția pacientului cu această boală. Complicațiile produse de HTA cresc semnificativ morbiditatea din ADPKD: la nivel cardiovascular, cerebral (ținând cont că cei cu ADPKD sunt frecvent și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ce implică numeroase organe și sisteme. în sinteză, aceste manifestări pot fi (4, 7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot normal descrie în ordine de frecvență: incompetența mitralei (31 versus 9%), prolapsul de valvulă mitrală ( 26 vs 2%), incompetența tricuspidei (15 vs 4%), incompetența aortică (8 vs 1%) și prolpasul valvei tricuspide (6 vs 0%). în literatură sunt citate și asocieri mai rare (cardiomiopatia dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, fibroelastoza endocardică, bicuspidia sigmoidelor aortice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1988), incidența anomaliilor valvulare la pacienții cu ADPKD a fost estimată la 25-30%, ceea ce plasează coafectarea valvulară în rândul manifestărilor extrarenale relativ frecvente. Clinic, pacienții pot prezenta palpitații și/sau dureri toracice anterioare atipice, auscultația cordului putând depista sufluri sistolice mitrale sau tricuspidiene, de obicei protosistolice, mai rar holosistolice sau cu aspectul clasic al bolii Barlow (click suflu telesistolic). Se pot decela, de asemenea, sufluri diastolice (în focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și Doppler-color) confirmă afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică a valvelor aortice (eventual, consecutiv unei afectări anulo-ectaziante a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a căror patogenie pot fi incriminate alterări ale colagenului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aortei pune problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ulterioară rapidă spre ADPKD și dializă! 3. Prezența și importanța manifestărilor extrarenale ADPKD reprezintă o afecțiune multisistemică, atât prin prezența chiștilor în diferite organe (ficat, pancreas etc.), cât și prin evidențierea afectării structurilor colagenice extrarenale anevrisme vasculare, prolaps al valvei mitrale, diverticuloză etc. Nu se cunoaște încă dacă ansamblul acestor manifestări/localizări extrarenale reprezintă expresia clinică a unei afectări mai importante a genei (PKD1 sau PKD2), caz în care și atingerea renală ar fi potențial mai severă sau reprezintă expresia unei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]