11,487 matches
-
Cinci moșii a vândut I.C. Brătianu, ca să facă politică, iar păduchii ăștia fac politică pe brânci ca să-și cumpere o moșie. - Bine zis „pe brânci”, că pân’ la moșie au pornit-o cu bișnița, cărând de-afară pachețele de cafea, cartușe de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
Cinci moșii a vândut I.C. Brătianu, ca să facă politică, iar păduchii ăștia fac politică pe brânci ca să-și cumpere o moșie. - Bine zis „pe brânci”, că pân’ la moșie au pornit-o cu bișnița, cărând de-afară pachețele de cafea, cartușe de țigări, sticloanțe cu whisky, niscai blugi, medicamente ori, mai profitabile, video-uri, ca să nu ne uităm doar la televiziunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
Cinci moșii a vândut I.C. Brătianu, ca să facă politică, iar păduchii ăștia fac politică pe brânci ca să-și cumpere o moșie. - Bine zis „pe brânci”, că pân’ la moșie au pornit-o cu bișnița, cărând de-afară pachețele de cafea, cartușe de țigări, sticloanțe cu whisky, niscai blugi, medicamente ori, mai profitabile, video-uri, ca să nu ne uităm doar la televiziunea bulgară, săturați de vizitele de lucru ale Tovarășului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
chema Lascu! Da, da, nu te mira; ăsta i-a fost numele de domnișoară. - Eu zic să schimbăm vorba, fiindcă mai știi ce se înțelege la telefon, de se vâră careva pe fir?! Ia zi-mi, de unde avea Brătianu atâtea moșii? - De unde să le aibă? Le-a moștenit de la ta-su, din tată-n fiu. Lasă că și nevastă-sa, cu douăzeci de ani mai tânără decât el, a venit c-o zestre mare, tot să trăiască din câștig. - Hai s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
atent, în perioada 1865-1866 și județul Mehedinți, constata tendințele unora dintre proprietari de a îmbunătăți nivelul exploatațiilor agricole, prin introducerea de utilaje și procedee performante, a unor rase sau soiuri mai noi, mai productive, care să contribuie la sporirea veniturilor moșiilor’’30. Este interesant de semnalat că în toată această perioadă boierii olteni, membri ai comisiilor agricole, erau preocupați de îmbunătățirea situației agriculturii, dar și a stării generale economico-sociale din această parte a țării. Cei din Gorj, spre exemplu, arătau că
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
socială) ce se considerau îndreptățiți. De asemenea, se observă mai bine evoluția procesului de destructurare a clasei boierești, prin apariția a numeroase nume noi și amestecul diverselor categorii de proprietari (foști boieri) rurali cu cei urbani, deținători de proprietăți mixte (moșii, hanuri, prăvălii, mori, case, alte stabilimente) în orașe și sate42. În fine, reforma politică, cu componenta sa electorală, se impunea (și a fost susținută de mulți reprezentanți ai boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
pentru țară a averilor tuturor mănăstirilor în general, ci și un motiv mai pragmatic care putea fi eliminarea unui concurent (mănăstirile, Mitropolia, episcopia, bisericile, ca mari proprietari funciari) și slăbirea presiunii sociale asupra proprietăților boierești, precum și posibilitatea arendării acestora (ca moșii sau domenii ale statului). Tot în aceeași ordine de idei credem că trebuie să fi contat realitatea unor bugete deficitare, din ce în ce mai solicitate, a căror sursă de alimentare putea fi îndreptată și spre acest domeniu, protejând cât mai mult inevitabila impunere
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-o 45 Constantin C. Giurescu, Suprafața moșiilor mănăstirești secularizate în 1863, în “Studii”, XII (1954), 2, p. 152-156; Istoria României, vol.IV, p 362-363. 49 Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
într-un timp nedefinit, dar e limpede că se înscrie în aceleași amintiri evocatoare legate de familia autorului. Peste meleagul Musculeștilor, boierul a pus drept hotar o plută (un plop - după explicațiile autorului). Acest hotar devine pretextul povestirii. La marginea moșiei boierului, străjuia o plută (plop, n.n.) mai înaltă și decât turla bisericii din Bibești. Trei oameni nu puteau să o cuprindă. Îi spusese muma Dina că la umbra ei se oprise și Tudor Vladimirescu să mănânce cu pandurii lui, acum
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternizand_secunda_prin_cuvinte_cronica_la_cartea_lui_viorel_cezarina_adamescu_1327599262.html [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
cumpere moșii pentru susținerea blazonului obținut cu atâta trudă. Și-a întemeiat o familie boierească prin mezalianțe în nobilimea română. Fiul său Dimitrie se dovedește tot atât de destoinic, pe deasupra înzestrat cu harul învățăturii și iubitor de cultură. Acesta continuă cumpărarea de moșii de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca prin apă”. Postelnicul își dă seama că
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
obțină un „carton de absolvire”. De la Viena a venit cu gusturi rafinate(modă, cai, trăsuri, cu aere de domn). În București se înhăitează „cu o turmă de pierde-vară, cartofori și petrecăreți”cu podărese (curve) și derbedei. Degeaba îl trimite la moșie, departe de gașca din București, că aici își face o altă gașcă cu aceleași apucături și preocupări. Legându-se de fetele răzeșilor, crează probleme celor care au grijă de el și postelnicul îl retrimite la București unde este sechestrat de
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
nu ne rezumam la manualele de istorie editate în perioada comunistă, căci nu rezolvăm nimic). Așadar, într-un ispisoc moldovenesc din prima jumătate a secolului al XV-lea se spune ca Ilie și Ștefan VV îi dau unuia, Stanciul, nu-știu-ce moșie (Mihai Costachescu - “Documentele Moldovei înainte de Ștefan cel Mare”). Într-un alt document, de la Ștefan cel Mare VV, unul, numit Burcel, primește o moșie de la domnitor pentru actele de eroism în nu-știu-ce bătălie. Că fapt divers, si astazi i se spune
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
a secolului al XV-lea se spune ca Ilie și Ștefan VV îi dau unuia, Stanciul, nu-știu-ce moșie (Mihai Costachescu - “Documentele Moldovei înainte de Ștefan cel Mare”). Într-un alt document, de la Ștefan cel Mare VV, unul, numit Burcel, primește o moșie de la domnitor pentru actele de eroism în nu-știu-ce bătălie. Că fapt divers, si astazi i se spune acelei zone “Movila lui Burcel”. Astfel de acte se găsesc în toate perioadele istoriei noastre alături de acte de judecată ș.a. Acum, depinde și
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
paginile istoriei locului, vom da peste o prințesă, Jaqueline de Bavaria, care ieșea la cules de vegetale și fructe pentru ca apoi să le prepare în bucătăria castelului. Istoria ne povestește și despre castelul Teyligen, înălțat pe la jumătatea sec.VII în mijlocul moșiei de peste 200 de dunami, care domină până în zilele noastre, contribuind într-o măsură oarecare la desfășurarea reportajului de față. ...Căci de nu ar fi...nu v-aș povesti... Și totuși, doar în anul 1949 pământul cu bogăția de plante a
K E U K E N H O F PARCUL FLORILOR ŞI AL STATUIELOR de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1490805176.html [Corola-blog/BlogPost/371826_a_373155]
-
Voiam un lucru cât de mic, Să mă pot lăuda cu el. Dar nu mi-a dăruit nimic Pe notele din carnețel. Știam că la omul sărac Nu stă nici cenușa-n vatră. Boii nici la vale nu trag, Iar ,,Moșii" nu vin niciodată. Ajungând mamă de copii, Ghetuțele lor lustruiam. ,,Moșii" veneau cu jucării, Că-n Capitală locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gând" ,2015 Publicată in Revista Creștin Ortodox Referință Bibliografică: COPILĂRIE
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1449355074.html [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
Pe 12 februarie, juriul se va reuni pentru a alege din cele 10 desene finaliste (care au câștigat deja terenuri pe Lună) desenul cel mai impresionant. Autorul lui va primi și un telescop performant cu care să se uite la moșia de pe Lună. Juriul este cât se poate de subiectiv, dar cu desăvârșire incoruptibil, pentru că este alcătuit din copii de 10 ani. De exemplu, fac pariu că mie, care, după cum reiese și din poza de mai sus, am desenat pe degete
Zece pentru imobiliare.ro by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20955_a_22280]
-
într-înșii... Să moară toți! Eu sînt boier mare; ei sînt niște proști! — , răspunse Lăpușneanul cu sînge rece; să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judeca dumneata singur. Du-te de mori pentru binele moșiei dumitale! (“Alexandru Lăpușneanul” de Constantin Negruzzi) :: colaj de Bogdan Petry damn it... chiar și rimează Da’ cine e Alex de data asta? Acum vrem capul HIDREI care face posibil ca de la Lapusneanu încoace să dăm “poporului prostit” aceiași retzeta a
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
unde fiecare copil se naște acum cu o datorie de 30 000 de lire sterline din cauza incompetenței și a imoralității guvernului. După cum spune poetul nostru național: "Ea, țară vitejească, țară dragă, E pusă la mezat (se sperie gândul) Ca o moșie sau o șandrama.” Și, în plus, pe lângă datoriile naționale, ar trebui să mai contribuim și la aceste planuri europene de redresare. Din nou, închei cu cuvintele poetului nostru național: "Feriți-vă de răul ăsta mare, Împotriviți-vă din răsputeri Ca nu cumva
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
să urmărească veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemișcător al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit rinduielilor de mai jos. Art. 474. Veniturile ce un datornic, arendaș, sau chiriaș, are din moșia sau casă arendata sau închiriată lui se vor putea asemenea urmări, respectindu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului. Art. 475. Creditorul va face cerere la judecătoria locală, afară de convenții contrarii, spre a obține sechestrarea veniturilor bunului nemișcător și a cita pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]