1,365 matches
-
pe seama acestora. Dar viața țăranului era îngreuiată și de impozitele mari pe care trebuia să le plătească statului spre deosebire de moșieri care plăteau impozite mult mai mici. De exemplu, în anul 1906, țăranii plătea un impozit de 2,20 pogonul, iar moșierii care aveau mii de pogoane de pământ, plăteau numai câte 0,50 lei pogonul. învoielile agricole înrobitoare, creșterea necontenită a impozitelor către stat, exploatarea de către negustori și cămătari, anii de secetă și alte lipsuri au contribuit la înrăutățirea situației materiale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi planurile de cultură cu obligația de a semăna și anumite plante industriale ca: sfecla de zahăr, soia, in ulei, coriandru, degețel etc. In asemenea situații, țăranii nemaiputând suferi în unele localități s-au revoltat cerând dreptate. Vechea exportare a moșierilor a fost înlocuită cu un altfel de exploatare. țăranii mai pe față, mai pe la dos, așteptau să vină americanii să-i scoată din mâna comuniștilor. Dar, de unde americani? Așa că s-au ridicat la luptă, revoltându-se, cum s-a întâmplat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de veterani, s-au consultat jurnalele de operații ale unităților din care aceștia au făcut parte,datele fiind puse de acord cu evocările respective. 6. 1907 din toamnă până-n primăvară la Hudești Intensificarea exploatării la începutul sec. al-XX- lea de către moșieri, arendași, cămătari și lacheii lor prin cele mai odioase forme de asuprire și înjosire, lăsându-i fără mijloace de muncă și săraci lipiți pământului, i-a determinat pe aceștia să treacă la acțiuni hotărâte împotriva exploatatorilor care au culminat cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au plecat spre satul Vatra. Manifestanții au stat la școală până la ora 4. Deci, încă din anul 1906, anul sărbătoririi a 40 de ani a domniei dinastiei de Hohenzollern, în țara noastră, în comună au început frământările și revoltele împotriva moșierilor și a arendașilor lor. Dacă în județul Botoșani, scânteia răscoalei a pornit de la Flămânzi, în județul Dorohoi, comuna Hudeștii-Mari a fost aceea care a dat semnalul răscoalei. Dacă la Flămânzi, învățătorul C. Maxim a fost sprijinitorul moral al răscoalei, la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
16 martie în comună un pluton de 20 jandarmi rurali sub comanda sublocotenentului Cucu Grigore, iar la 18 martie încă un escadron de cavalerie din Regimentul 4 Roșiori, pentru menținerea ordinii și siguranței în zonă. între timp au început arestările. Moșierul Ion Franc trimite de la București o baterie de tunuri care a fost instalată pe Dealul Bașeului și pe Dealul Bisericii de la Lupeni pentru a distruge satul Alba, de unde era și Ion Gălbău, unul dintre capii răscoalei, în cazul în care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ținea în arendă o cârciumă (cu chirie). Ot(slav) - din, de la. Paharnic - mare demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în țară. Pan - moșier feudal polonez, termen de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății și de judecător. Comandant de cetate în evul mediu, mai marele unui sat sau comune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se aleagă partea cea mai fină și mai lungă. Ratoș - han la drumul mare. Rășchitor - unealtă pe care se deapănă tortul de pe fuse sau gheme pentru a-l face scul. Rufet - muncă suplimentară pe care țăranii trebuiau s-o presteze moșierilor, mită. Ruptaș - persoană care nu plătea toate dările și nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
avem o altă variantă care susține că trimiterea să pe frontul rusesc l-a privat de posibilitatea de a fi alături de Tereza la nașterea gemenilor Paul și Gabriela. Pe când unitatea îi era cantonata în satul rusesc Korutovo, cunoaște soția unui moșier local, Liusa Sedlovka, căreia „nu ezită să-i ceară bani pentru un costum, ca să participe la un bal local”. Nouă aventură era cât pe ce să-l coste viața întrucât „soțul încornorat” îl rânește prin împușcare. Transportat la spital, nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
avut prietenia, sprijinul, ajutorul politic și material al statului socialist? Am fi scăpat oare de jugul dolarului, jug care apasă greu asupra Franței, Italiei și altor țări, lovite de cruntă mizerie, șomaj, decădere culturală? Ar fi căpătat oare țăranii pământul moșierilor? Am fi putut oare în deplină libertate să alungam de la putere pe exploatatori, să răsturnam monarhia burghezo-moșierească, să prefacem fabricile, uzinele și minele în bunul poporului muncitor? Fără îndoială că nu”. În încheiere, politrucul de pe malurile Dâmboviței își exprimă speranța
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fragmentară. Știm că prin decretul nr. 6 din ianuarie 1950 au fost arestați "cadre active ale partidelor burghezo-moșierești, vechile structuri de securitate, chiaburii, rudele trădătorilor de patrie, ale spionilor și ale elementelor dușmănoase care au fugit din țară, foștii exploatatori (moșieri, bancheri, industriași, comercianți)"266, fiind trimiși astfel în închisoare cei mai cunoscuți oameni politici (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Constantin Brătianu, Gheorghe Brătianu, Pantelimon Halippa, Constantin Argetoianu, Constantin Titel Petrescu, Maria Antonescu, Ion Nistor etc.). Numai în 1952 au fost arestate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din latinescul „punctum contra punctum”. în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe îmbinarea celor două linii contradictorii și a ramificațiilor lor. Fiecare fapt din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară”, „stăpânitorii de pământuri, absenteiștii”5. Opoziția apare la toate nivelurile arhitectonice: între capitole, în cadrul capitolelor, în același paragraf, scenă sau chiar frază. „Satul [Curteanca] era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
București sub forma restaurantelor de noapte - mizeria din casa lui Petre Petre, aluzia la focul care și el face lumină în lipsa gazului de lampă. Exemplele de mai sus, toate din prima parte, înfățișează condiția țăranilor, în opoziție cu cea a moșierilor și arendașilor, urmând ca partea a doua să accentueze acțiunile țăranilor. Se remarcă trecerea de la desenul detaliat, relativ static și descriptiv, surprinzând contrastele în diversitate spațială - la zugrăvirea concentrată, febrilă, a atacurilor și a desfășurării lor temporale. Comparată această compoziție
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
-i împroprietări cu câte o jumătate de hectar de pământ și îi făcea gospodari. În rest, ei munceau pe moșii boierești cu produse date în parte. O treime sau o pătrime îi revenea celui care muncea, iar restul îi revenea moșierului sau arendașului, după cum se înțelegeau de la început. Așa era pe vremea noastră! Omul se mulțumea cu foarte puțin deși muncea foarte mult. Se ajunsese în această situație și datorită stării de înapoiere a populației, a inculturii și a sărăciei. De pe la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de ani. Nu putem accepta relicvele trecutului, lăsate de înaintașii noștri, cartiere cu străduțe de 3 metri lățime, necesare birjelelor secolului 19, căsuțe cu grădini de câte 3000 m.p. cu câte 7 copăcei în jurul ei, chiar dacă au aparținut nu știu cărui cocon, moșier, baron sau grof, a cărui statuietă ne amintește că a locuit cândva acolo. Toată lumea construiește, se modernizează după pretențiile generației actuale, dar și ale celei viitoare, nu stă nimeni să aștepte să vină alții să-i modernizeze. Este o rușine
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
după cariera de militar înăscut și mare apărător de țară. Mareșalul Constantin Prezan 1861-1943. Marele istoric Nicolae Iorga face câteva însemnări despre mareșalul C.Prezan,spunând: De multe ori vorbim, dar nu totdeauna despre ce trebuie. Aflăm că bancherul sau moșierul cutare a făcut unele donații de câteva pachete de țigări și câteva parale la câte un spital pentru răniții de pe front și-i elogiem foarte mult, dar nu știm cine s-a jertfit și luptat până la moarte pentru a ne
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prin noi înșine". Fruntașii PNL, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin I.C. Brătianu, familia Costinescu, Constantin Angelescu sau Al. Constantinescu erau proprietari de mari intreprinderi, membri în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920, depășind o perioadă de criză, PNL și-a lărgit baza socială atrăgând intelectuali, burghezie mică și mijlocie, fruntași ai băncilor comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
maternă, din perioada postbelică, n-a fost străină de aceasta. Bunicul meu, care luptase pentru drepturile românilor în Austro-Ungaria, nu s-a angajat în politică după Unire. Singura figură politică, nouă apropiată, era atunci un văr primar al mamei, avocatul, moșierul și directorul de bancă Ion Boca, prefect de Dej. Doar mai tânărul ei frate, medicul, a fost destinat politicii, menit să devină deputat, cariera politică ridicându-i oricui prestigiul social. Fără vocație în acest sens, candidat averescan, el a căzut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
devenit închistat, refractar înoirilor moderne. * Termenul de "răzeși", de origine maghiară, introdus din Evul mediu în Moldova (după 1580), este un termen de noblețe, folosit pentru toți proprietarii de pământ, indiferent de întinderea acestuia, deci incluzând și pe boieri sau moșieri ca mari proprietari de pământ. Dar și țăranii și boierii moșieri, deși se considerau "liberi", în accepția nouă și pe deplin justificată a lui M. Ciubotaru, erau "aserviți", fie cnejilor sau voievozilor înainte de întemeierea statului Moldova, fie conducătorului acestui stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
introdus din Evul mediu în Moldova (după 1580), este un termen de noblețe, folosit pentru toți proprietarii de pământ, indiferent de întinderea acestuia, deci incluzând și pe boieri sau moșieri ca mari proprietari de pământ. Dar și țăranii și boierii moșieri, deși se considerau "liberi", în accepția nouă și pe deplin justificată a lui M. Ciubotaru, erau "aserviți", fie cnejilor sau voievozilor înainte de întemeierea statului Moldova, fie conducătorului acestui stat cu titlul de "domn" după întemeierea din 1359, sau de "domnitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor casnice de material lemnos restul, cea mai mare parte rămânând sub administrarea statului, directă sau prin intermediul latifundiarilor moșierești ori mănăstirești. Fiecare proprietar, răzeș sau moșier în cazul nostru, inclusiv statul prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să aducem lemne din pădure (pădurea noastră fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
după Primul Război Mondial (1920), ei au devenit liberi ... liberi de a munci în arendă sau zile de clacă (clăcași), ori contra plată în bani sau în produse pentru cei fără pământ sau sărăciți (prin impozite, moștenitori, vânzări), fie la moșier, fie la răzeși în perioadele aglomerate ale anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la moarte. Dar, după aceea, atmosfera se mai ușurase, după ce Gherla fusese, o vreme, cea mai cumplită închisoare. Am stat o lună într-o celulă mare, de carantină, cu peste o sută de deținuți, printre care Păstorel Teodoreanu și fostul moșier Bebe Noica. Acesta avusese domiciliu obligatoriu la Câmpulung și făcuse parte din procesul Noica. Mai era și un ofițer de cavalerie, foarte simpatic, care făcuse parte din echipa națională de hipism, plus niște foști ingineri petroliști, țărani din diferite secte
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
țărani). Mai trebuie să menționăm și „reforma monetară“ din august 1947, care a fost de fapt o spoliere de dimensiuni uriașe a averilor populației. De inspirație sovietică, scopul acestei legi era cel de a ruina dintr-o singură lovitură burghezia, moșierii, țăranii înstăriți, altfel spus, de a pauperiza și de a proletariza poporul român. Suma de lei vechi care putea fi schimbată în lei noi era limitată și varia după condiția socială (muncitori sau țărani) a persoanelor, exceptând forțele de ocupație
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
tuturor elementelor vechii mari burghezii“, noțiune destul de vagă pentru a putea permite toate interpretările. 1949 a fost anul în care a demarat o altă grozăvie comunistă: colectivizarea forțată a pământului. La 2 martie al acelui an, cei 15 000 „mari“ moșieri (50 ha de persoană), scăpați de reforma din 1945, au fost alungați deodată din casele și de pe pământurile lor. Au fost obligați să-și lase toate lucrurile pe loc și li s-a interzis să se stabilească în județul unde
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Herești, pe care-l făcuse celebru în toată România și chiar în străinătate, datorită calității fructelor și legumelor sale. Instalat într-o cocioabă din București, a fost aprovizionat pe ascuns de țăranii din satul lui, care îl iubeau pe bătrânul moșier, om cu vederi largi și generos. Pământurile astfel expropriate aveau să intre în proprietatea statului și să formeze nucleul sovhozurilor și al gospodăriilor de stat care produceau pentru nomenclatura comunistă. În 3 martie, un nou decret hotăra colectivizarea pământurilor și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]