1,257 matches
-
pătați, plecați ca să moară "Pe luna cea nouă/ (...)/ Vremea cositului, roua bocitului", sălciile de care este legat trupul unui mort, arțarii putrezi ș.a.). Li se adaugă personaje stranii, dotate cu simțuri noi ori cu simțurile cunoscute amplificate peste măsură: Magul, Moșneagul Silențio, Aspazio, bătrânul porcar Garibaldi, dar mai ales alchimistul Abstractor. Ritualurile complicate, de aparență barocă, dar de o esență gratuită inerentă, ale acestuia din urmă constituie nucleul poetic din Tripticul termenilor sau încercare asupra cuvintelor, probabil una dintre cele mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În final, în Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia același cuvânt este prezent într-o succesiune de elemente descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap răzimat de-un părete [...]. Astfel el, moștenitorul firesc al acestui locaș de pace, a acestei grădini închise ca o odaie, răscoli cărțile, cari erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încât fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului (Cezara Eminescu: 2011, II, 88). Asocierea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
este dublată de autoreferențialitatea auctorială: "se vede că autorul vrea să-nceapă de la az buchi". Eminescu a intuit "potențialul de modernitate" al autoreferențialității (Lăcrămioara Petrescu). Are loc un efect asemănător celui înregistrat în dialogul din [Archaeus]: ""Ce dracul! Îi nebun moșneagul iesta, gândeam eu." Ce dracul! Îi nebun moșneagul iesta, zise el clipind din ochi și imitându-mi glasul întocmai" (Eminescu: 2011, II, 205) [glasul gândului]. Scriitorul vorbește cu gândurile cititorului, îi intuiește așteptările nevoia de verosimil și apelează la mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
autorul vrea să-nceapă de la az buchi". Eminescu a intuit "potențialul de modernitate" al autoreferențialității (Lăcrămioara Petrescu). Are loc un efect asemănător celui înregistrat în dialogul din [Archaeus]: ""Ce dracul! Îi nebun moșneagul iesta, gândeam eu." Ce dracul! Îi nebun moșneagul iesta, zise el clipind din ochi și imitându-mi glasul întocmai" (Eminescu: 2011, II, 205) [glasul gândului]. Scriitorul vorbește cu gândurile cititorului, îi intuiește așteptările nevoia de verosimil și apelează la mijloace în consecință. O situație asemănătoare întâlnim și în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nici de unde...numai vezi că totul a trecut pentru a nu se mai întoarce. Ș-atunci se simte omul bătrân, foarte bătrân, și ar vrea să moară. E mult de atunci, Harieta, de când eram mici de tot și ne spuneau moșnegii povești. Povești sunt toate în lumea asta57 (Eminescu: 2011, XI, pp. 162-163). [Archaeus] potențează inițierea prin dialog socratic, cu ajutorul unei suite de mici alegorii; proza încearcă reprezentarea ființei arhetipale inclusiv sub forma unei povești, și trimite la un univers referențial
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și Hristos mai târziu, tot printr-o imaculată concepțiune, căci Ana, mama ei, era soția lui Ioachim numai de iure, nu și de facto: "Dumnezeu, cu a cărui știre și voie s-au făcut toate acestea, dete acuma minte unui moșneag de 77 de ani (Ioachim, n.n.) ca să ia pe o copilă de 7 ani de soție. Dar fiindcă femeia aceea era așa de tânără și bărbatul ei așa de bătrân, nu putu să aibă nici un copil. Din pricina aceasta apoi, supărându
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trupului n-au când să se închege, n-au când să se învârtoșască, prin care anomalii calea vieții nu numai că ni se scurtează, dar ni să și amărăște. Un mijloc ce rumenește fața unui prunc și șterge zbârciturile unui moșneag 12, acel mijloc, întreb, pute-va strica la partea femeiască? Nici odineoară și aceea ce ne-au învățat cei mai mari vindecători ai tuturor veacurilor o vedem în experenție și astăzi, adică că nicăiri nu este așa de trebuință scăldătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să-i dau dreptate cititorului, - nu era așa, ieșit-sărit: pur și simplu, omul era extrem de legat de lectură, ca într-un basm foarte vechi, de prin secolele 27-29, poate, când, cică, mai citeau încă până și fata babei și fata moșneagului, și Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, Meșterul Manole și Ana, președintele țării și unii politicieni etcetera. Așadar, era un ins de modă veche, antică, s-ar putea spune, homeriană, chiar dacă, din cauza orbirii, Homer nu putea nici să scrie, nici să citească
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
ce lumea o-nflorește. " Oprește clipa!" am strigat ades, Când tu, cu duhuri rele împrejururi Răstălmăcirăți orice înțeles. Doar tinerețea poate fi de-a pururi Al vieții noastre prim și ultim prag!... Mefisto (doar pentru el): E-ndrăgostit lulea acest moșneag! Faust (așteptând): Ai zis ceva? Nu vrei să îmi răspunzi? Mefisto (tot pentru sine): Doarme cu capul între sâni rotunzi... Faust: Tăcerea ta îmi spune iar că dracul Ascuns printre iubiții mei adepți Ne poate da pe toți de-a
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
licențele poetice ale formulării decorative în sens Art Nouveau a unui subiect tradițional: Dumnezeu. Regina decora câteva file din Evanghelia ce se pregătea pentru târnosirea bisericii Trei Ierarhi din Iași. "Atotputernicul creator, reprezintat până acum în artă sub înfățișarea unui moșneag străbătând văzduhul în fuga mare, grăbit de a săvârși opera celor șase zile, este cu totul altfel conceput de M.S. Regina. Stând neclintit pe unul din globurile abia închegate din haosul inițial, învăluit în mantia albă, iar cu dreapta presărind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
basmele lui Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața.; sau un circumstanțial: Hai la deal ca la vale.; sau o propoziție circumstanțială: Până se gătește, soarele - asfințește. Eu atunci haț! de sumanul moșneagului să-mi plătească pasărea. Relația de subordonare cu dublu regent simultan este o relație cu trei termeni: subordonatul are doi termeni regenți, unul nominal și unul verbal. Termenul subordonat poate fi parte de propoziție: Dacă am văzut că nu vii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
casă căreia nu i se făcuse sfeștanie. Baba din Peștele pe brazdă sau cea din Mielușelul, Pe povârniș, Vecinii II, Rodul tainic nu are nimic din cumințenia și dreapta socotință a "bătrânilor". Tot așa și corespondentul ei masculin: moșul sau moșneagul. Viclenia e singura achiziție a unei vieți îndelungate pe care ei găsesc cu cale să o folosească spre beneficiul personal împotriva celorlalți. În opera lui Slavici există peste două sute de personaje cu nume generice cărora Dimitrie Vatamaniuc le-a dedicat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici” atitudine de resemnare în fața unei pierderi mari din avut, atenuată de ușurarea de a fi scăpat de necazuri; p. 25, r. 13 15 : „Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l”exprimarea bucuriei și mulțumirii în fața unor realizări nesperate, manifestări afectuoase față de binefăcători, față de cei apropiați sufletului; r. 21 : „Ba pune-ți pofta-n cuiu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
39: „așa trebuie să plătească cine calcă jurământul” orice nerespectare a unui legământ trebuie pedepsită ca atare; jurământul este ceva sacru și trebuie respectat, indiferent de persoana care îl face sau cea față de care este făcut. FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI p. 129, r. 4 5 : „pentru că era fata mamei, se alinta cum se alintă cioara-n laț” protejarea și alintarea peste măsură și fără baza reală nu fac decât să dăuneze persoanei respective; r. 11 12 : „noroc de la Dumnezeu că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
că era fată robace și răbdătoare” acceptarea destinului, resemnarea cu bunătate și refugiul în muncă nu sunt privite doar ca semne de slăbiciune; de cele mai multe ori acestea îl ajută pe om să supraviețuiască necazului; r. 19 20 : „Pentru babă, fata moșneagului era peatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane” fiecare părinte vede în copilul său o persoană deosebită și bună, dar cei orbiți de acest lucru neglijează realitatea, ce contrastează de multe ori cu ceea ce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sau de umilință pentru nici o persoană; 63 r. 31 32 : „nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu” un sprijin continuu și necondiționat în caz de nereușită pentru omul credincios a fost și va fi mereu divinitatea; p. 133, r. 22 24 : „moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății. Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă” în cazul unei îmbogățiri, beneficiarul se bucură nespus, iar „dușmanul” răutăcios îl privește cu invidie și suspiciune; r. 39 41
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la Curierul de Iași, retipărește în iunie Povestea porcului. 1877. Publică în Convorbiri literare : Moș Nichifor Coțcariul (1 ian.), Povestea lui Stan Pățitul (1 apr.), Povestea lui Harap-Alb (1 aug. reprodusă în Timpul din București în aceeași lună), Fata babei și fata moșneagului (1 sept.). În timpul scrierii lui Harap-Alb are primul atac de epilepsie. 1878. I. Creangă este decorat cu medalia Bene Merenti clasa a II-a pentru lucrările și publicațiile sale didactice. Publică în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
publică Popa Duhu, iar în Contemporanul, 1 decembrie, Versuri populare culese la București, în timpul internării în Spitalul Brâncovenesc. În volumul Rumànische Märchen, antologie de Mite Kremnitz, apar și poveștile Punguța cu doi bani, Ivan Turbincă și Fata babei și fata moșneagului, în traducerea germană a acesteia. 1882. partea a III-a din Amintiri din copilărie apare la 1 martie în Convorbiri literare. 1883. I se conferă gradul de cavaler al Ordinului „Coroana României” pentru opera publicată. Convorbiri literare tipărește Cinci pâini
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
zer, rar unt + făină de porumb) și basmele, șotiile, zicătorile specifice. O mare individualitate era PLUGUL MARE (în fapt măcar 2, ca să se înfrunte între ele) ca alai de alaiuri cu până la 26 perechi de interpreți: capra, ursul, haiducii, modoranii, moșnegii (deh, frumoșii și urâții), jocurile dramatice cu măști de aici, toate rămase în negura uitării. Viața spirituală (colectivă) e tare slabă acum în Giurgioana, oamenii urmărind programele TVR sau trecând pe la singurul magazin din sat Marinaș SRL, al lui Aurel
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dar de natură cu totul diferită. Cei care o reclamă se constituie într-un grup care nu ne este cunoscut potrivit imaginarului de întemeiere de la curtea legendarului Negru Vodă: În curte la Mihnea Vodă, Nemerit-a, Poposit-a, Măre, trei moșnegi bătrîni, Cu barbele pîn’ la brîu, Cu căciuli la subțioare, Cu vîslele la spinare. Cine sunt aceștia? Îi identificăm sigur, dar foarte sigur, după însemnele ținute la vedere pentru toată lumea. Căciula se ține subsuoară, dovadă de recunoaștere și de supunere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cine sunt aceștia? Îi identificăm sigur, dar foarte sigur, după însemnele ținute la vedere pentru toată lumea. Căciula se ține subsuoară, dovadă de recunoaștere și de supunere față de domnie. Vîslele ce rost au? Și încă „la spinare”! Să ne închipuim trei moșnegi „bătrîni”, fiecare cu cîte o bucată de lemn în spate, în chip de vîslă, făcîndu-și drum înaintea scaunului de judecată. Într-o asemenea situație fără noimă, este sancționat slujbașul, pentru delăsare în chestiuni de protocol. Dar cei trei nu sunt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]