2,071 matches
-
de a edifica ceea ce nu ai reușit să finalizezi cu o altă ocazie. Altfel nu-mi pot explica pasiunea pe care am avut-o, dintotdeauna, pentru tehnică. În vecinătatea clădirii fostului Liceu de coregrafie, în curtea casei situată pe strada Moților la numărul 19, unde astăzi se află un important centru medical al Clujului, acum mai bine de patru decenii, eram o ceată de vreo zece copii. Nici unul nu era mai mare de o șchioapă, dar fiecare își lăuda propria jucărie
SUPERCAMIONUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373080_a_374409]
-
ieri gorun într-o pădure, Gustași amarul de secure Pornind apoi pe căi eterne. Cin te-a zidit, cu câtă trudă ? Câte nădejdi la cer ai dus, La câte ai adus răspuns Gândul cel rău, punând pe fugă? Suflet de moț, acas-oriunde! Tu ai pornit la drum prin țară Ca să te-nalți ca prima oară ! Nu poți ce-i veșnic, a ascunde. Tu câte lacrime ai șters Și în câți ochi ai pus lumină? Tu, mică flacără, creștină, Ce arzi aici
BISERICUŢA DIN ALBAC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373124_a_374453]
-
la mort Plutôt que je joue le Dieu Je chante sur leș rues comme un saint avec halo J’écris la poèsie avec du sang, un livre avec mon nom. Je pleure fleuves de larmes pour chaque fleur Élevée du moț Și peu de ciel en échange Je vous implre N’attend pas - Moi, le poète - de mourir Referință Bibliografica: O carte cu numele meu / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi
O CARTE CU NUMELE MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373165_a_374494]
-
și dirijează toate activitățile Câmpului Românesc de la Hamilton ; Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin) ; Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese și gustoase ,,ca la mama acasă’’. Aici întâlnim vechii prieteni sociologul Cristian Medelean, din Țară Moților și pe poetul și publicistul basarabean din Vadul- Leca Iacob Cazacu-Istrati ; Dl. ing. Aurel Olteanu (Giurgiu-București) ; Dna prof. Anca Olteanu (Sibiu) ; fiul lor, Daniel Olteanu (pe care l-am lăsat acum doi ani în urmă elev la un liceu francez
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
Acasa > Poezie > Cantec > VEȘNICIA DINTRE MOȚI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 11 Septembrie 2015 Sufletul în dor se frânge, De el unde să te-ascunzi? Plouă, parcă cerul plânge După ochii lui flămânzi. Scurmă
VEȘNICIA DINTRE MOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372196_a_373525]
-
nostru doarme Pe o prispă de brutar. Peste groapa cu lumină, Unde odat' o să mă mut, Numai fluierul suspină Într-un cântec tot mai mut; Iancule slăvit, Avrame, Mântuie-ne dacă poți, Veci de veci nu se destrame Veșnicia dintre moți! Sfânt e Dorul tău din nume! Să mă vindece de plâns În Zarand și-oriunde-n lume, N-am cuvinte îndeajuns... Referință Bibliografică: Veșnicia dintre moți... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi
VEȘNICIA DINTRE MOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372196_a_373525]
-
mut; Iancule slăvit, Avrame, Mântuie-ne dacă poți, Veci de veci nu se destrame Veșnicia dintre moți! Sfânt e Dorul tău din nume! Să mă vindece de plâns În Zarand și-oriunde-n lume, N-am cuvinte îndeajuns... Referință Bibliografică: Veșnicia dintre moți... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VEȘNICIA DINTRE MOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372196_a_373525]
-
mâncat S-ajungă mari, când erau mici Și ei totuși de aici? C-aici sunt cei care i-au dus, Prin votul lor pân-au ajuns Să stea înfipți acolo sus? . Și nu-nțeleg că ei acum, Sunt cei cu moț, ajunși în drum Și scot pe gură, nu parfum Și nici măcar un biet miros Ci chiar un danf mai puturos De javră ce-a furat un os ? Adese ori m-am întrebat: -Nu au cei care au prădat Un sentiment
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
uite oare c-au mâncatS-ajungă mari, când erau miciși ei totuși de aici?C-aici sunt cei care i-au dus,Prin votul lor pân-au ajunsSă stea înfipți acolo sus? .Și nu-nțeleg că ei acum,Sunt cei cu moț, ajunși în drumși scot pe gură, nu parfumși nici măcar un biet mirosCi chiar un danf mai puturosDe javră ce-a furat un os ?Adese ori m-am întrebat:-Nu au cei care au prădatUn sentiment de... vinovatCând prost crescuți, mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CANTINA Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015 Toate Articolele Autorului CANTINA În urmă cu vreo cinci decenii, în actuala clădire a Curții de Conturi de pe strada Moților, se afla sediul Raionului de partid Cluj, unde mama era angajată în calitate de „femeie de serviciu”. Munca ei începea dimineața la ora patru și se încheia târziu, după prânz. Întâmplarea făcuse ca locuința noastră să fie situată peste drum, fapt ce
CANTINA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374791_a_376120]
-
România și Moldova din nou în atenția Secretarului de stat american Hillary Clinton”, „Din ce în ce mai săraci material, românilor le-au mai rămas doar bogăția spirituală”, etc. Nicholas Buda este nu doar un scriitor și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al Mării Negre. (MARIAN PETRUȚA, Președinte North American Romanian Press Association, Chicago, Statele Unite ale Americii) COLECȚIA
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
o succintă prezentare a societății Sovrom a „sorei noastre mai mari U.R.S.S.” beneficiara uraniului munților noștrii, „numai bun de transformat în focoase nucleare, care să apere România noastră populară de imperialiști” prozatorul mi-a readus dureros în memorie jalea moților mei, a căror suferință parcă nu vrea să ia sfârșit: „Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă.” Șirul surprizelor nu se oprește, iar încărcătura emoțională care mă copleșește, ajunge la apogeul ei pusă în fața unei descrieri demnă
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
poartă.” Șirul surprizelor nu se oprește, iar încărcătura emoțională care mă copleșește, ajunge la apogeul ei pusă în fața unei descrieri demnă de cei mai renumiți scriitori. Iar scriitorul,de data aceasta,este un oltean ce a știut să vadă sufletul moțului. „De undeva, din susul coastei care duce spre Piatră vânătă, peste păduri, peste poiene și peste susurul pâraielor se aude o chemare de bucium. O, Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să ne dai ceva mai frumos decât că
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
altuia mormânt, Când își blestemă hamalii Veșnicul deznodământ, Când se-njunghie rivalii Din al urii simțământ, Când se-mpușcă generalii Sub al vrăjilor descânt, Când virgine și canalii Fac amor sub jurământ, Când e lumea-n funeralii Și-și fac moții legământ... Când cernelilor din dalii Și din toate câte sînt Moarte de parfum fatal li-i Al poetului cuvânt... Referință Bibliografică: De Rusalii, trist român / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
Cocoșelul, Lordul, Bondi zis Bondarul, Intoxicatul, care, jucîndu-se parcă de-a hoții și vardiștii, corespondau în draci cu Europa Liberă. 14 mai Hăituit de autoritățile comuniste instalate de armata roșie, Nichifor Crainic se mută din casă în casă, în Țara Moților. Cea în care-i găzduit acum e călcată în plină zi de un maior rus și de ordonanța lui. Spaima scriitorului atinge culmea. "Eliberatorii" se instalează pe loc. Dar ce-o fi avînd în cele două lăzi balșoaie? Stupoare: mandoline
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia sau moțul și-i puneam să zîmbească viitorului luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam comisura buzelor, îi lungeam ochii, ce mai, o făceam fericită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, dom'le, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă și-un moț, urmează, de fapt, schepsisul ei: ești în criză de subiecte? nu mai poți picta? N-am nimic cu Iliescu, răspund, cu omul Iliescu, deși, fie vorba între noi, nu pot despărți total ființa din carne și oase de faptele ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alintată leninist revoluție), staffurile securist-partinice au trăit momente de spaimă și derută, iată că după cincispreze ani de asiduă lucrare subterană lucrurile intră în normal. În normalul avut în vedere de staffuri. De ce, așadar, nu ar veni acum și punerea moțului?! Asta și face acest personaj fără de care România postdictatorială și-ar fi recăpătat, nu fără convulsii, demnitatea pierdută. Și care, cu fariseismu-i moștenit, încearcă să amețească mințile (dispuse oricînd să fie amețite). Să nu ne înșele, cumva, dragostea devoratoare pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tabel: ziua/data, categoria de activitate (activități comune), tema, perioada, activități alese, jocuri și alte activități desfășurate cu copiii 351. Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Ana, Aurelia; Moț, Cornelia; Ivănuș, Zoe; Oprișa, Ersilia, Activități opționale pentru învățământul preșcolar și primar, clasele I și a II-a. Ghid metodologic, Deva, Astra, 2005 Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Psihologie Transpersonală, 2002 Alexandru, Julieta; Filipescu, Valentina (coordonator); Glod, Florica; Herseni, Ioana; Lungu-Nicolae, Sora; Stoiciu, Martha-Elena; Tunșanu, Eliza, Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în clasa I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 Ana, Aurelia; Moț, Cornelia; Ivănuș, Zoe; Oprișa, Ersilia, Activități opționale pentru învățământul preșcolar și primar, clasele I și a II-a. Ghid metodologic, Deva, Astra, 2005 Andrei, Iulia-Mihaela, Rolul limbajului ca instrument al cunoașterii la preșcolari, Slatina, Editura Didactic Press, 2006 Antonovici, Ștefania
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
menționați de HOMER în "ILIADA", cu referire la vitejia, ca și la bogăția lor. Întinderea lor acoperea și pământul Basarabiei (Republica Moldova), însă cuibul statal se afla în centrul Transilvaniei, în apropierea Munților Apuseni, în zona cunoscută sub numele de Țara Moților, vechea Țară a Aurului. Din acest cuib transilvan, devenit DACIA ROMANĂ, cu începere de la 11 august 106, peste 1000 de ani, "urmașii urmașilor lor", ai celor de atunci, aveau să pornească și înspre frații din sud de Carpați, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Luceafărul”, „Viața militară”, „Cravata roșie”, pentru ca, începând din anul 1965 până în 1990, să fie redactorul-șef al revistei „Familia” din Oradea. A debutat publicistic în 1949, în ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj. Editorial, debutează cu volumul de versuri În Țara Moților se face ziuă, apărut în 1953. Versurile debutantului sunt subordonate cerințelor „realismului socialist”. Asprimea, îndârjirea rece, inflexibilitatea (notele ardelenești ale temperamentului său liric) apar distorsionate de versificația triumfalistă, sunând impropriu, artificial. Posturile acestea continuă în Porțile de aur și Deceniul
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
carte de călătorii prin țară (Curcubeu peste Carpați, 1987), iar în 1989, Prin Țara dimineților liniștite - o laudatio a Coreii lui Kim Ir Sen. A scris scenariile filmelor Șah la rege, Cineva deschide ușa și Elixirul tinereții. SCRIERI: În țara moților se face ziuă, București, 1953; Dragoste și ură, București, 1957; Porțile de aur, București, 1958; Deceniul primăverii, București, 1958; Cartea de lângă inimă, București, 1959; File de cronică, București, 1962; Constelația lirei, București, 1963; Mărțișor, București, 1964; Vârful cu dor, București
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion, De sute de ori, Dobrogea. Alți poeți sunt Cornelia Buzdugan, Teofil Bugnariu, Traian Marcu. Prin comparație cu nivelul liricii, proza publicată în revistă este minoră. Relativ bine scrise sunt intervențiile comunicând informații despre soarta
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]