26,397 matches
-
era organizată pe baze populare și întrunea pe adevărații reprezentanți ai întregii Polonii. Deși emisarii partidei aristocratice n-au încetat activitatea, partida democratică este cea care a pus stăpânire pe mișcarea emigrației polone în Moldova. Din cercetările întreprinse de autoritățile moldovene și emisarii guvernului țarist rezultă că democrații polonezi realizaseră o strânsă legătură între emigrații din Moldova și Țara Romanească, având contacte cu conaționalii din Galiția, Poznan și Franța, stabilind relații cu „Centralizacya” din Paris, în scopul răsturnării guvernului de la Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
răsturnării guvernului de la Iași și formării unui guvern provizoriu „după exemplul Valahiei”. Spre deosebire de perioada dinaintea evenimentelor din martie de la Iași, democrații polonezi au acționat ulterior mai organizat și într-o legătura mai strânsă cu localnicii. Din păcate, unii dintre partenerii moldoveni, mari boieri, nu urmăreau decât detronarea lui Mihail Sturdza. Totuși, emigrația democrată poloneză s-a asociat acțiunilor, pe care le-a privit ca un prim pas necesar pe calea revoluționării Moldovei, în vederea utilizării ei ca bază de pornire pentru declanșarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
provizoriu de la București a trimis o scrisoare (ajunsă la destinație) Comitetului Național Polonez prin intermediul lui Eugen Podhayski și a însărcinat pe un emisar propriu, Sanders, să intre în contact cu polonezii din armata țaristă cantonată în Moldova și cu revoluționarii moldoveni în vederea declanșării unei răscoale. Scopul acestor tatonări: distragerea atenției guvernului țarist de la evenimentele din Țara Românească, provocarea unei noi „încurcături” în altă parte în speranța împiedicării pătrunderii armatei țariste dincolo de Milcov. În scrisoarea către guvernul provizoriu de la București, menționată mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova și Valahia, însărcinându-l, în mod special, să intre în legătură cu guvernul provizoriu din București; în Moldova - exagera el - nu s-a făcut, nu se face și nu se va face nimic în sensul revoluției din București, de vreme ce aristocrația moldoveană ține la privilegii și nu dorește decât depunerea domnitorului; la Iași s-a format un comitet, dar ce va face și cu ce mijloace ?; în cazul când de la București va fi trimis un comisar, ar fi posibil să se organizeze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar ce va face și cu ce mijloace ?; în cazul când de la București va fi trimis un comisar, ar fi posibil să se organizeze la Iași un comitet democratic, care, dacă n-ar anula, cel puțin ar paraliza eforturile aristocrației moldovene; jumătate din armata țaristă de ocupație era formată din polonezi, care ar putea fi câștigați pentru „partidul vostru, care este și al nostru”. Filanowicz făcea precizarea că înarmează pe toți polonezii din Moldova, că va atrage pe toți polonezii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vom opri, întrucât a fost pe larg înfățișată în istoriografia noastră. Vom menționa doar că proiectul n-a fost îndeplinit. Fapt este că emigrații polonezi s-au concentrat în regiunea Grozești, trecând la acțiuni concrete. În urma cercetărilor întreprinse de autoritățile moldovene, Mihail Sturdza a alcătuit, în octombrie 1848, un raport, din care rezultă că polonezii formaseră două detașamente armate: unul la Grozești (sub conducerea lui Gratowski) și altul la moșia lui Aslan, că polonezii au cooperat cu frații lui D. Cantacuzino
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
frații lui D. Cantacuzino, Leon și Gheorghe, sprijiniți de fiul consulului rus, și de însuși consulul (Kotzebue), acuzație dovedită ulterior ca neîntemeiată. Ancheta întreprinsă de o comisie rusă aducea câteva elemente noi, între care intenția de a organiza o legiune moldoveană compusă dintr-un batalion de infanterie (500 de oameni) și două divizioane de cavalerie (a câte 240 de oameni). Aceste planuri, după cum se știe, n-au fost integral traduse în viață. Izvoarele ruse indică formarea, pe moșiile lui D. Cantacuzino
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de natură să ne confirme o legătură nemijlocită între M. Kogălniceanu și tabăra democratică poloneză din Moldova. Ceea ce este sigur, privește numai legătura dintre democrații polonezi din Moldova și guvernul provizoriu de la București, dintre cei dintâi și unii mari boieri moldoveni, a căror atitudine antisturdzească și-au propus s-o utilizeze polonezii, și invers. Deși privită cu neîncredere și chiar blamata de unii emisari polonezi din afara partidei democratice, tabăra poloneză a cunoscut un început de organizare, de înarmare (cu puști și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puști și chiar cu tunuri din lemn de cireș), neajungând însă la încheierea pregătirilor și declanșarea acțiunilor din cauza reacției țariste. Reacția comandantului armatei țariste de ocupație, ajutat de autoritățile locale, s-a produs fără întârzieri și în mod hotărât. Țăranii moldoveni, comunica Korsak într-un raport din 11 septembrie 1848, începeau să dea foc la unele proprietăți boierești, mulți dintre ei trecând în Muntenia, în vreme ce tabăra poloneză provoca o mare îngrijorare. În rapoartele sale din septembrie, Tretter vorbea de 400 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabule potrivit cărora acțiunea lor ar fi corespuns și proiectelor lui Czartoryski, care ar fi avut acordul Rusiei să ofere Austriei 50 de milioane (nu se spune în ce monedă) în schimbul Galiției, suma la care erau gata să subscrie boierii moldoveni și munteni în scopul închegării unei alianțe frățești româno-polone. Totuși, întreprinderea acelui detașament nu poate fi calificată o aventură și cu atât mai puțin o farsă, de vreme ce se urmărea evitarea unei lovituri din partea trupelor țariste de ocupație și mutarea câmpului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din Moldova și Țara Românească a putut fi pusă însă la adăpost de represiuni datorită solidarității patrioților români, în unele cazuri chiar a autorităților locale. Semnificativ este că organele de urmărire țariste nu izbuteau totdeauna să obțină de la autoritățile locale moldovene lista agenților polonezi, cele dintâi recunoscând chiar că nu era posibilă catagrafierea polonezilor din cauză că ei erau acoperiți de „boierii” cu care înnodaseră strânse legături. În buletinul din 5 septembrie 1848 al Agenției generale poloneze la Constantinopol se făcea observația că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
părinte” (prawdziwym ojcem). Firește, atitudinea favorabilă față de naționalități a lui Bem și, în general, a polonezilor din armata maghiară nu poate fi pusă la îndoială, ea fiind dictată din rațiuni politice asupra cărora ne-am oprit în paginile precedente. Conducătorii moldoveni și munteni ai mișcării naționale românești, care vedeau în polonezii ce luptau în Transilvania o șansă reală și unică de înțelegere cu maghiarii, au înfățișat în culori veridice ideile și acțiunile lui Bem, și ale conaționalilor săi. Erau însă opinii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi va atribui domnitorului român o prețuire suplimentară, cu totul justificabilă. AIIAI, tom XXVI/1, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1989, pp.1-14. III. PROFILURI ȘI ABORDĂRI ISTORIOGRAFICE III.1. ISTORICUL NICOLAE BĂLCESCU Atunci când, în 1855, Manolachi Drăghici, ultimul cronicar moldovean, publica la Iași Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, societatea vremii a reacționat cu destulă încetineală și fără entuziasm. Fenomenul este pe deplin explicabil, dacă luăm în considerare faptul că Istoria lui Drăghici se înfățișa ca un produs
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dacia” și întreaga sa operă istorică. Lui N. Bălcescu îi datorăm descoperirea sau punerea în circulație a unui important șir de surse documentare, între care am cita doar publicarea în „Magazin istoric pentru Dacia” (tom II) a actului emancipării clăcașilor moldoveni (1749), descoperirea lucrării lui Del Chiaro, a portretelor unor domnitori români ș.a. Stăruința și spiritul critic de care era animat în munca de investigare a izvoarelor se vădesc și în căutarea încheiată cu succes a portretului - „cel adevărat” spunea el
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îmbunătățea treptat. În ceea ce privește politica de azil, cooperarea inter-instituțională a fost îmbunătățită, în cea mai mare parte datorită Planului de Acțiune al Oficiului Național pentru Refugiați (ONR) de a disemina cele mai bune practici altor departamente guvernamentale și autorităților ucrainene și moldovene. Totuși, era necesară pregătirea suplimentară a personalului celorlalte servicii implicate direct în problemele de azil și migrație (poliția, departamentul de migrațiune și poliția de frontieră), așa cum era intensificată cooperarea inter-instituționale. ONR dispunea de personal suficient și continua să acționeze corespunzător
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
abordării problemelor privind integrarea refugiaților și solicitanților de azil, dar implementarea trebuia făcută în totalitate. Oficiul Național pentru Refugiați a continuat să promoveze cooperarea inter-instituțională și lucra îndeaproape cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, precum și cu organizațiile neguvernamentale locale. Oficiali moldoveni au beneficiat, de asemenea, de instruire. Personalul din cadrul altor servicii direct implicate în domeniul azilului și refugiaților (Poliția, Autoritatea pentru Străini și Poliția de Frontieră) trebuia să beneficieze de instruire suplimentară, iar cooperarea inter-instituțională la nivel de execuție trebuia intensificată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sarcini. De exemplu, la clasa a XIa, în cadrul unității Literatura română veche am propus următoarele teme de referate: * Evenimente istorice de referință în scrierile cronicarilor; Intențiile care stau la baza scrierilor cronicarilor; * Portretul ca tip de descriere în scrierile cronicarilor moldoveni; * Episoade comice/personalități pitorești în scrierile comicarilor moldoveni; * Cum e explicată originea poporului român și a limbii române în scrierile cronicarilor? Recenzia Recenzia este practicată mai ales de critici literari, cu o experiență vastă în acest domeniu, dar ea poate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
unității Literatura română veche am propus următoarele teme de referate: * Evenimente istorice de referință în scrierile cronicarilor; Intențiile care stau la baza scrierilor cronicarilor; * Portretul ca tip de descriere în scrierile cronicarilor moldoveni; * Episoade comice/personalități pitorești în scrierile comicarilor moldoveni; * Cum e explicată originea poporului român și a limbii române în scrierile cronicarilor? Recenzia Recenzia este practicată mai ales de critici literari, cu o experiență vastă în acest domeniu, dar ea poate deveni obiect de lucru și pentru elevi. Datorită
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cea mai realistă pentru a scăpa de presiunile exercitate de polonezi, lituanieni și nemți, era unirea cu Rusia. În anii răscoalei și ai unirii Ucrainei cu Rusia, mitropolit al Kievului era Petru Movilă (din anul 1633), din familie de boieri moldoveni, om de mare cultură, care a întemeiat Academia Kievo-Movileană. Sub conducerea lui Petru I, Imperiul Rus s-a extins până la Marea Baltică, capitala statului rus devenind orașul Sankt-Petersburg. Reformele în Rusia au continuat sub Ecaterina a II-a (1762-1796), soldându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
puțină vreme, în drum spre țară. La revoluție, A. nu stă deoparte. Redactează un proiect de revendicări, compune poezii agitatorice, care au un viu răsunet. După înfrângerea mișcării, se refugiază, ca mulți alții, în Bucovina (unde un comitet al revoluționarilor moldoveni îl desemnează secretar), apoi în Ardeal. La Brașov, așterne pe hârtie un vehement memoriu, Protestație în numele Moldovei, a Omenirei și a lui Dumnezeu, și colaborează la alcătuirea unui program politic și democratic, intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care propovăduia
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
A., un duh al nestatorniciei, o înfrigurare, un neastâmpăr de a nu sta locului, sub irezistibilul apel al unor meleaguri cât mai îndepărtate, unde vrăjmășia iernii nu-l poate ajunge. Dar, oricât s-ar supune pornirilor lui de hoinar, peregrinul moldovean, cuprins de nostalgii, își întoarce mereu privirea spre zările de acasă. Aici, în liniștea conacului de la Mircești, va avea răgaz să depene, cât amintindu-și, cât închipuindu-și, „scene vesele din Franția, scene politice din Italia, scene pitorești din Orient
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
clasicist, o personalitate carismatică a lumii culturale ortodoxe, dar și, nu mai puțin adevărat, ireductibil adversar, critic acerb al Revoluției franceze și al influențelor carteziene. Contextul pune în valoare, prin contrast, discernământul, moderația cu care procedează la emanciparea școlii ierarhii moldoveni, admiratori mărturisiți ai „adâncului Montesquieu”, mai toleranți și receptivi în fața unor „bune” modele apusene. Urmează, nu întâmplătorl, în ordinea priorităților lui A.H., o prelucrare a geografiei lui Claude Buffier (Géographie universelle), text completat cu date inedite referitoare la Țările
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
adus mai În urmă țării servicii Însemnate”. „Multe idei moderne am Împlântat În spirite; multă rugină am curățat de pe mulți.” Ion Ghica trăiește anii ’30 ai veacului al XIX-lea la Paris, alături de Iancu Filipescu, Niculae Cantacuzino, Alecsandri, Alecu Cuza. Moldoveni și munteni, ei se descoperă frați: „Ce revelațiune! Eram toți români!”. Români, dar nu și dandy, chiar dacă toți se străduiesc să țină pasul cu moda, chiar dacă Îi admiră pe spilcuiții francezi. Între aceștia, de pildă, un tânăr mărunțel, extrem de bogat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
regiuni, persecutați și reduși de polonezi la stadiul de paria; Înglobarea teritoriilor finlandeze r...spundea exclusiv necesit...ții de a Înt...ri securitatea frontierelor nord-vestice ale URSS-ului; revenirea Basarabiei și alipirea Bucovinei de Nord puneau cap...ț „suferinței fraților moldoveni și ucraineni, aflați sub jugul boierilor români”; integrarea celor trei state baltice În URSS r...spundea dorinței muncitorilor din aceste ț...ri... Uniunea Sovietic... nu numai c... nu avea nimic s...-si reproșeze, ci, prin aceste diverse acțiuni, d...dea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Chișinău, 1989; Poezia militantă și imperativul vremii, Chișinău, 1983; Creația lui Grigore Vieru în școală, Chișinău, 1984; Literatura sovietică moldovenească în clasa 10 (în colaborare cu S. Bolduratu), Chișinău, 1985; Creația lui P. Cruceniuc în școală, Chișinău, 1986; Creația scriitorilor moldoveni în școală (în colaborare), Chișinău, 1987; Poezia moldovenească de azi și problemele vieții, Chișinău, 1987; Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987; Poezia: adevăr artistic și angajare socială, postfață Nicolae Bilețchi, Chișinău, 1988; Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1989; Literatura română
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]