3,149 matches
-
Rosetti în jurnal său ca „o farsă” : cetățenii au votat favorabil cu 4 289 581 de voturi și doar 5 483 de voturi au fost împotrivă. Noua Constituție păstra totuși unele prevederi din cea anterioară: suveranitatea națională, monarhia ereditară, inviolabilitatea monarhului, separarea puterilor în stat, responsabilitatea ministerială, controlul legalității actelor jurisdicționale, examinarea legilor și regulamentelor generale din punct de vedere al tehnicii legislative. Aparent s-a menținut și principiul potrivit căruia puterea emană de la națiune. Deși se păstrase separația puterilor în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în stat, în realitate acestea erau concentrate în mâna Regelui, care era considerat „capul Statului” (art. 30). Guvernul era numit direct de către suveran și răspundea numai în fața sa, iar miniștrii nu mai aveau o bază parlamentară, ci depindeau direct de monarh. Regele era cel care exercita și puterea legislativă prin Reprezentanța Națională. În primul rând, suveranul era cel care convoca Adunările Legiuitoare (Camera și Senatul) măcar o dată pe an. De asemenea, era și cel care deschidea sesiunea printr-un mesaj la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lege fundamentală nu a adus vreun element în plus față de aceste practici. Se reflecta o concordanță între prevederile noii Constituții și obiceiurile ce s-au perpetuat în viața politică din țara noastră. Întotdeauna, guvernele, miniștrii, erau numiți numai cu permisiunea monarhului, iar de la adoptarea Constituției din 1923 nici un guvern nu a fost răsturnat sau vreun ministru înlăturat prin voința Parlamentului. Deși, teoretic, suveranitatea națională era reprezentată de Parlament, de facto cel care o întruchipa era suveranul. Ca o practică la ordinea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Decretul-lege din 31 martie 1939, prin care toate partidele politice au fost desființate. Ca organ de stat, având mai mult rol consultativ, a fost instituit Consiliul de Coroană. Fiind un organism permanent, era alcătuit din consilieri regali, numiți toți de monarh, cu rang de miniștri de stat. Același Decret stabilea că asociațiile, grupările sau partidele politice, erau total dizolvate, deși majoritatea făcuseră jocurile suveranului, chiar l-au ajutat în a-și atinge scopurile, inclusiv în revenirea în țară. Se mai prevedea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
gruparea lui Gh. Tătărescu la liberali ori cea a lui Armand Călinescu la țărăniști etc.). Caracteristic regimului carlist, cabinetele ce s-au constituit în perioada 1938-1940 au fost alcătuite din membrii aceluiași cerc de politicieni, însă „devotați trup și suflet” monarhului. Totuși, de semnalat este fenomenul dispariției din viața politică românească a „organizațiilor mici și simplificarea sistemului partidelor” care, prin funcționarea lor în afara legalității, a dus în cele din urmă „la anularea deosebirilor de abordare a problemelor esențiale ale țării”. Pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
personalității fruntașului lor Constantin (Dinu) I. C. Brătianu. Prin specularea toleranței și cu îngăduința autorităților, cele două „partide istorice”, într-o formă limitată, vor continua să se manifeste pe scena politică, în condiții de cvasi-legalitate. Dar, pentru a-și consolida poziția, monarhul va căuta să lichideze pentru totdeauna cele două partide, potrivnice lui. Liderii lor acționau în noile condiții mai mult prin gesturi protestatare decât printr-o luptă fermă împotriva regimului patronat de Carol. De altfel, propaganda regimului carlist, instaurat după 10
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
regimului patronat de Carol. De altfel, propaganda regimului carlist, instaurat după 10 februarie 1938, era direcționată spre elogierea regelui, a cultului personalității lui. Apogeul în acest sens a fost atins în preajma și în timpul serbărilor zilelor Restaurației și de naștere a monarhului. Prin Decretul din 14 august 1938, Carol al II-lea va înfăptui o nouă organizare administrativ-teritorială a României. Pe lângă structurile administrative consacrate în organizarea teritoriului țării (comuna, plasa și județul) s-a introdus una nouă: ținutul. În megalomania sa, regele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și să controleze eficient structurile aparatului de stat, va iniția „reforme” în armată, magistratură, învățământ etc. Drept mărturie stă colecția „Monitorului Oficial”, ce consemnează considerabile mișcări de personal. Așa cum se aprecia în epocă, manifestările regimului său lăsau impresia unui carnaval. Monarhul și-a obligat colaboratorii la portul unei uniforme ridicole. Măsura a cuprins pe toți funcționarii statului, impunând un obicei fără precedent în structurile publice românești. Ca să se dea o formă legală mișcărilor de personal, s-a apelat la subterfugii și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și acela de a acoperi și a legitima politic actele suveranului, pentru întărirea regimul său personal. Așa că, la nivelul organismelor statale, au fost adoptate o serie de măsuri între care și „selecția cadrelor”, având drept scop atragerea tineretului în susținerea monarhului cu lovitura de grație - anihilarea totală a vechilor partide . Astfel, pe 16 decembrie 1938, a fost promulgat Decretul-lege privind înființarea Frontului Renașterii Naționale, cu menirea de „mobilizare a conștiinței naționale în vederea întreprinderii unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se apropie de ridicol. În timp ce uzinele germane de armament mergeau din plin, Suveranul României dădea impresia că se interesează mai mult de croiala uniformelor sale sclipitoare, decât de mobilizarea necesară a armatei. În acele vremuri, țara avea nevoie de un monarh luminat, dar ea avea în fruntea ei un dictator de operetă, care amintea neplăcut de domnitori și pașii ocupației turcești”. Șirul vizitelor oficiale efectuate de Carol în capitalele principalelor democrații occidentale (Londra, 15-18 noiembrie 1938; Bruxelles, 19 noiembrie 1938; Paris
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
realitate, pe perioada turneului oficial întreprins în capitalele celor două mari țări, guvernele francez și englez au căutat să evite cu orice preț vreun angajament la solicitările suveranului român de a obține sprijin politic pentru contracararea presiunilor Berlinului. Esențial pentru monarhul român era sprijinul economic, îndeosebi extinderea relațiilor comerciale prin sporirea exportului românesc și acordarea de credite pentru achiziționarea de armament necesar trupelor române. Eșecul solicitărilor în timpul vizitelor la Londra și Paris, coroborat și cu efortul de câștiga încrederea lui Hitler
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
solicitărilor în timpul vizitelor la Londra și Paris, coroborat și cu efortul de câștiga încrederea lui Hitler și a celorlalți conducători ai Reichului în timpul discuțiile și a vizitei particulare la Führer, i-au pecetluit destinul lui Carol al II-lea ca monarh și, implicit, pe aceea a României Mari. Având convingerea că nu se bucura de încrederea lui Hitler, care îl considera răspunzător direct al orientării politicii externe a României spre adversarii Reichului, în plan intern Carol al II-lea s-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a primit o primă lovitură prin decesul la 6 martie 1939 al patriarhului Miron Cristea. Fiind un personaj mai mult decorativ în angrenajul regimului carlist, fără a fi o piesă de bază, el reprezenta însă ceea ce astăzi am numi interfața monarhului în fața opiniei publice și a poporului. Odată cu dispariția înaltului ierarh, sarabanda numirilor la președinția Consiliului de Miniștri a pornit și va marca ultimul an al domniei lui Carol al II-lea. Astfel, imediat, la 7 martie 1939, Carol numește ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
detronarea lui - inevitabilă. Ținând seama de aceste considerente, Iuliu Maniu i-a cerut la ultimul Consiliu de Coroană „să abdice și să lase tronul Voievodului Mihai”. Iar Zaharia Boilă, un apropiat al șefului țărăniștilor, relata că acesta îl făcea pe monarh responsabil de dezastrul în care ajunsese țara, întrucât a pierdut patru provincii românești, nu printr-un război „care ni s-ar fi impus, ci în urma unor acțiuni diplomatice atât de vulnerabile din punct de vedere juridic și politic”. În mod
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trecea pe primul plan „înaintea regelui”: „Jur Credința Națiunii Române, jur să păzesc și să apăr ființa statului și integritatea teritoriului României. Așa am să-mi ajute Dumnezeu”. Prin Decretul-lege nr. 3 065, au fost reglementate raporturile oficiale între noul monarh, Mihai I, și președintele Consiliului de Miniștri, generalul Ion Antonescu. În Art. 2 al Decretului, au fost stabilite prerogativele tânărului rege, care erau fără relevanță, deoarece Art. 1 preciza investirea generalului cu depline puteri în conducerea statului român. II. 3
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de loialitate, Mihail Moruzov a reușit să intre în grațiile regelui și Camarilei de la Palat, iar ca șef al acestei importante structuri informativă-contrainformativă a statului, prin „dinamica ei subterană sau clandestină” și prin „manevrele de culise”, a stimulat perseverența ambițiosului monarh și i-a dat concursul spre o conducerea excesivă și absolută în stat. Sub direcția lui Moruzov, Serviciul Secret de Informații funcționa ca un sprijin pentru Carol al II-lea și ca un participant activ în instaurare regimului său. Practic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
toată colaborarea cu Abwehr-ul lui Canaris, făcută la ordinul regelui Carol al II-lea, într-un mod neoficial sau în „ascuns”, cum specifica Eugen Cristescu, ori apropierea de Horia Sima și Mișcarea Legionară, realizată pe ultima sută de metri de monarh, România Mare nu a fost salvată de la prăbușire, după cum însuși directorul Serviciilor, Mihail Moruzov nu a depășit momentul căderii (el a fost arestat (6 septembrie 1940) și asasinat din noaptea de 26/27 noiembrie 1940). Starea de derivă și aproape de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în evidență existența a trei căi de constituire a parlamentului: a) numirea parțială sau totală a membrilor parlamentului; b) constituirea sa pe calea electorilor, a censului; c) votul universal. a) Numirea parțială a membrilor parlamentului este caracteristică perioadei moderne, atunci când monarhul sau președintele, în calitatea sa de șef al statului, își rezervă dreptul de a numi o parte a legislativului, din dorința de a-l controla și chiar subordona. Și astăzi, într-un anumit fel, destul de multe sisteme constituționale, îndeosebi sistemele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se realizează prin intermediul partidelor politice, care dau coeziune și stabilitate acestei instituții. Sistemul britanic de partide este strâns legat de activitatea parlamentară, prin aceea că permite partidelor să acționeze în sfera legislativului. În ceea ce privește relația monarhiei cu Parlamentul, trebuie precizat că monarhul poate dizolva parlamentul, în baza unei Proclamații pentru care își asumă răspunderea lordul cancelar și a unui Ordin al Consiliului privat, condus de lordul prezident 37. Instituția primului-ministru este de asemenea strâns legată de instituția parlamentului; acesta este liderul partidului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a țării. În ceea ce privește structurile parlamentare vom evidenția câteva din trăsăturile definitorii ale acestora. Danemarca a devenit monarhie parlamentară în anul 190151. Parlamentul (Folketing) este o adunare legislativă monocamerală, putând legifera cu privire la orice materie și nefiind legată de deciziile predecesorilor. Deși monarhul este șeful statului și posedă teoretic toate puterile executive, în realitate, ca în toate monarhiile constituționale, adevăratul șef al guvernului este primul-ministru. Guvernul răspunde pentru propriile acțiuni în fața Parlamentului, iar miniștrii nu trebuie să fie obligatoriu membri ai Parlamentului, deși
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se pot organiza și referendum-uri53. Olanda este monarhie constituțională încă de la fondarea regatului în 1815. Constituția a suferit numeroase modificări (ultima în 2002), însă cea mai importantă este cea din 1848, prin care puterile suveranului au fost puternic limitate. Astăzi, monarhul are rol mai mult ceremonial, principalele sale atribuții sunt numirea primului-ministru după alegeri și numirea judecătorilor supremi. Puterea executivă e încredințată guvernului, condus de primul ministru, șef al partidului (sau coaliției de partide) care a învins la alegeri. Statele generale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
statele nordice prezintă caracteristici politice asemănătoare, după modelul numit scandinav, care indică un anumit tip de a face politică. Aceste state sunt monarhii constituționale în care suveranul are funcții în principal reprezentative, dar și prerogative importante. Excepție face Suedia, unde monarhul, deși șef al statului cu numele, nu poate sancționa legile, numi primul-ministru (președintele Riksdag-ului are această putere) sau deschide sesiunile parlamentului. Regele Suediei nu este nici șeful forțelor armate, limitându-se să acrediteze ambasadorii externi. F. Belgia. Parlamentul Federal al
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
încă monarhie. Puterea de înnobilare deținută de rege a fost chiar abolită oficial în 1975. Dar nobilimea suedeză este recunoscută de Stat din 1866 ca o corporație. Printre țările care nu oferă nicio protecție juridică titlurilor nobiliare se regăsesc și monarhii (Norvegia), e adevărat cu puteri pur simbolice, și țări în care regalitatea a fost abolită, deși a jucat un rol important de-a lungul istoriei (Grecia, Portugalia, Italia). Altfel spus, nu există o clasificare simplă a acestor atitudini juridice, în funcție de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
În Istoria Românilor sunt menționate următoarele aspecte: "După modelul bizantin, domnul Țării Românești era reprezentantul divinității pe pământ, unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei (este vorba de Mitropolia Țării Românești), el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns" de mitropolit, dar mitropolitul la rândul lui trebuia să fie recunoscut ca păstor al credincioșilor de către domn." (Istoria Românilor, 2001, p. 250
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
domnul Țării Românești era reprezentantul divinității pe pământ, unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei (este vorba de Mitropolia Țării Românești), el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns" de mitropolit, dar mitropolitul la rândul lui trebuia să fie recunoscut ca păstor al credincioșilor de către domn." (Istoria Românilor, 2001, p. 250). Această relație, în perioada Evului Mediu, nu funcționa doar la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]