1,112 matches
-
opțiunii pentru un sistem sau altul raportându-ne la cultura politică, așa cum ne învață clasicii gândirii politice. Aristotel considera că, atunci când este vorba să creăm instituții pentru cetăți concrete, este necesar să vedem care sunt moravurile acelora, fiindcă există cetăți monarhice, aristocratice și republicane. Trebuie ca instituțiile specifice fiecărui tip de regim politic să fie adecvate caracterului cetățenilor 9. În modernitate, această ideea este prezentă în scrierile lui Montesquieu: "legile sunt instituite, moravurile iau naștere pe cale indirectă; acestea din urmă izvorăsc
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de-al Doilea Război Mondial, prima reorganizare administrativă este cea din 1925, necesară pentru a avea o administrație unitară la nivelul tuturor provinciilor României Mari. Unitățile administrative erau județele, plășile și comunele rurale și urbane. În 1938, odată cu instituirea regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea și cu adoptarea unei noi Constituții, a fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică erau ținuturile și comunele, cu atribuții de administrație generală și a căror conducere era
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cea mai bună metodă de a obține o acțiune atât rațională, cât și grabnică; este de asemenea strâns legată de rolul crucial al conducerii în sistemele politice. Ideile au diferit semnificativ, atât referitor la principii, cât și la operaționalizare. Conducerea monarhică se baza pe principiul că executivul trebuie să aibă în frunte un singur conducător: unele constituții au moștenit această tradiție; altele au proclamat ca executivul să fie colectiv. Primul principiu a dus la o varietate de forme de conducere prezidențială
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de "executiv național" pare firească. Toată lumea presupune automat că în fruntea oricărei țări se află un corp de indivizi responsabil cu problemele acesteia. Totuși, conceptul de guvern este în realitate destul de recent. A fost moștenit aproape în întregime de la conceptul monarhic și chiar patrimonial de conducere politică. Nu existau guverne în sensul strict al cuvântului în vechile experimente semi-democratice care au apărut în orașele-state, în primul rând în Roma. Conceptul de guvern se leagă fără îndoială de ideea unei ierarhii sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ulterior extinzându-se treptat în America Latină. În acest model, executivul este ierarhic, iar nu colectiv; miniștrii (numiți adesea secretari în acest caz) se subordonează președintelui și sunt responsabili doar față de el. Deși această formulă se apropie mai mult de guvernarea monarhică decât de sistemul de tip cabinet, ea presupune o anumită slăbire a poziției atât pentru șeful statului (care este ales pentru o perioadă dată și adesea nu i se permite să mai fie reales vreodată, ca să nu mai vorbim de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în mod întrucâtva exagerat, că în această direcție se îndrepta guvernarea de cabinet britanică (Bagehot, 1963; 48-57). În acest model, relația dintre miniștri și prim-ministru este ierarhică și se aseamănă celei predominante în sistemele prezidențiale și chiar în cele monarhice tradiționale (Blondel, 1982: 67-78). Guvernele ierarhice Celelalte formule guvernamentale sunt, în majoritatea cazurilor, ierarhice, cel puțin la nivel formal, în aceea că miniștrii și oricare alt membru al guvernului sunt total dependenți de șeful guvernului și de șeful statului. Ei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Ei sunt numiți sau destituiți după bunul plac; deciziile lor sunt luate prin delegare din partea șefului guvernului; ei nu au niciun rol legal în elaborarea politicilor care nu le afectează departamentul. Aceste configurații erau în mod tradițional cele ale sistemelor monarhice, iar sistemul prezidențial constituțional sau "limitat" nu a modificat acest model. Diversele sisteme prezidențiale autoritare care au apărut în lumea a treia după 1945 au adoptat o formulă asemănătoare: în timp ce poate 50 guverne sunt de tip cabinet, în jur de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de tip cabinet în ce privește componența, spre exemplu în situația când șeful guvernului nu poate selecta sau demite miniștri după bunul plac, sau trebuie să acorde atenție opiniilor acestora. De exemplu, șefii guvernelor pot fi constrânși în alegerea miniștrilor în regimurile monarhice tradiționale, deoarece membrii unor familii sunt foarte influente; la fel în regimurile prezidențiale civile sau militare, deoarece este posibil ca unii indivizi să-i fi ajutat pe șefii guvernelor să vină la putere. Într-adevăr, președintele american este mai liber
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Franța, când Richelieu era prim-ministru, iar în secolul al XIX-lea în Austria și Germania, cu Metternich, respectiv Bismarck. Astfel, conducerea duală este un fenomen larg răspândit; nu se petrece doar în contextul unei tranziții de la o conducere "monarhică" la una "populară". Apare ca rezultat al dificultăților privind legitimitatea, ca atunci când regele are nevoie să asocieze la putere "un om de rând". Este și consecința necesităților administrative sau a nevoii de a combina legitimitatea națională, reprezentată de șeful statului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care problemele relațiilor dintre civili și militari erau cele mai stringente. În al doilea rând, și din nou cu excepția Franței, în Europa nu s-au înregistrat prăbușiri de regim, în secolul al XIX-lea. Liberalismul a apărut în cadrul unor sisteme monarhice, cărora armata le-a rămas fidelă, datorită tradițiilor reprezentate de rege sau împărat. Un sistem de legitimitate duală a existat nu doar în Germania imperială, ci și în Belgia, Olanda, Italia și chiar Marea Britanie, militarii simțind că datorează supunere direct
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
doar în Germania imperială, ci și în Belgia, Olanda, Italia și chiar Marea Britanie, militarii simțind că datorează supunere direct șefului statului. Ei puteau cel puțin avea impresia că statutul lor tradițional în cadrul națiunii era protejat de rolul jucat de instituția monarhică. În al treilea rând, în cazul Franței și, mai târziu, al Rusiei Sovietice, potențialele conflicte între civili și militari au fost într-un fel reduse, din cauza conflictelor internaționale. Armatele Revoluției Franceze au fost însărcinate cu apărarea regimului și națiunii. Dificultățile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
spre a apăra, pe cale diplomatică, interesele țării.“ Ghica și conservatorii susțineau că guvernul radical al lui Brătianu nu convenea Rusiei și că dacă România va pierde Basarabia, aceasta va fi din cauză că are un guvern roșu care e suspect în Rusia monarhică. Kogălniceanu a răspuns recunoscând că bazele armistițiului sunt jignitoare pentru România, arătând că a protestat contra acestor baze în ceea ce privește România. O pasionată discuțiune se încinge în Senat și, de astă dată Dimitrie Ghica, ca și Vasile Boerescu și Epureanu, susținând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înălțimea-Voastră v-ați suit pe tronul României, țara a văzut realizată cea mai vie și cea mai scumpă a sa dorință; acea zi care a întemeiat pentru țară începutul unei noi ere, țara a salutat-o ca data inaugurării regimului monarhic, care singur poate da garanța României, consolidarea Statului și binefacerile unui guvern stabil. Adunarea, zeloasă, pe de o parte, de a așeza principiul monarhic pe baze nestrămutate și voind, pe altă parte, a înconjura acest principiu de toate libertățile compatibile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a întemeiat pentru țară începutul unei noi ere, țara a salutat-o ca data inaugurării regimului monarhic, care singur poate da garanța României, consolidarea Statului și binefacerile unui guvern stabil. Adunarea, zeloasă, pe de o parte, de a așeza principiul monarhic pe baze nestrămutate și voind, pe altă parte, a înconjura acest principiu de toate libertățile compatibile cu ordinea, deplin convinsă că regimul constituțional a devenit pentru România nu numai o condițiune de existență și de prosperitate, dară, totdeodată și garanția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
izvorul cel mai mare al bogăției noastre; înmulțirea căilor de comunicațiune și înființarea institutelor de credit, ca singurile mijloace pentru a da o impulsiune comerțului, iată problemele ce trebuie să rezolvăm. Țara a intrat într-o stare normală. Un guvern monarhic constituțional este așezat. Să stăruim dară cu toții ca prin leala și sincera aplicare a principiilor acestei Constituțiuni ea să poată produce binefăcătoarele ei roade. Domni deputați! Strein la orice lupte, trecutul pentru mine nu consistă decât în faptele cele frumoase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
inimile prin practicarea virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român, Măria-Ta, este astfel continuarea Domniei române; nu are nici un alt program, nici alte aspirațiuni, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult ce românii dau principiului monarhic pe care Măria-Ta ai știut a l planta atât de adânc pe pământul României. Forța morală și materială a noului Regat o vom căuta acolo unde ea există; în practicarea cu sânțenie a regimului constituțional; în dezvoltarea resurselor noastre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este o plantă plăpândă în instituțiunile noastre naționale; noi credem că este un stejar ale cărui rădăcini sunt puternic împlântate in conștiința românilor. (Aplauze.) S-a lăsat asemenea să planeze îndoiala că unii membri ai Camerei n-ar avea simțimânte monarhice. Să ne grăbim dar a săvârși marele act al proclamării regalității României (aplauze prelungite) pentru a dovedi că întru aceasta nu este deosebire de simțimânte între români. (Aplauze prelungite.) Credem că, pe tărâmul național, astăzi ca totdauna, vom fi uniți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sa teritorială, și prin numărul locuitorilor săi, și prin pozițiunia politică ce și-a asigurat în urma evenimentelor glorioase din 1877 și 1878, nu putea să întârzieze mai mult timp a-și lua rangul ce i se cuvine în ierarhia statelor monarhice. România, luându-și titlul de Regat în împrejurările de față și cu scopul de a întări și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Regat în împrejurările de față și cu scopul de a întări și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a întăririi și, pentru statele monarhice ce o încongioară, o garanție de liniște și de stabilitate. Să votăm dar cu toții proiectul de lege pregătit în acest scop. Trăiască Regatul României! Trăiască Majestățile-Lor Regele și Regina! (Aplauze prelungite.) Raportor, D. Lecca proiect de lege Art. 1 România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zile, unde s-a discutat proiectul de program, punct cu punct, pînă cînd s-a ajuns la o formă definitivă, votată și aprobată de comitetul central. Noul program adoptase idei generoase și democratice. Nu conținea însă nici un cuvînt cu privire la regimul monarhic. Tot Duca a trecut apoi la aplicarea statutului partidului și a convocat comitetul central, de data aceasta la club, pentru alegerea, prin vot secret, a celor 15 membri în delegația permanentă. Era pentru prima dată cînd o asemenea alegere se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Maria comentează declarația acestuia publicată în „Le Matin” din 31 iulie 1927 (vezi mai sus) și-i atrăgea atenția că situația creată prin actul de la 4 ianuarie 1926 nu mai poate fi schimbată decât prin revoluție, iar „revoluția și interesele monarhice nu pot merge mână în mână”. Totodată sublinia că, prin acțiunile lui, Carol îl pune în pericol chiar pe fiul său și îi cerea ca „pentru binele lui Mihai și al țării să se angajeze public că acceptă situația legală
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Gusti, ministrul Instrucțiunii, membri fiind: N. Saxu, inspector general școlar, C. Ionescu, directorul Școlii Primare din Sinaia, și col. N. Condiescu, preceptorul Voievodului. 28 iunie. Mareșalul Averescu îi împărtășește lui M. Manoilescu părerea că românii ar trebui să păstreze principiul monarhic, dar ,,să alungăm pe Carol chiar și dinastia, fiindcă și Voievodul nu făgăduiește nimic”. Manoilescu se opune. El consideră și că această intenție este o eroare și o nedreptate. Se pare că, și de această dată, mareșalul Averescu era ecoul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tot după metoda preceptorului. În același timp, regele Carol al II-lea - în urma consultărilor cu ministrul Instrucțiunii și cu pedagogi reputați - a conchis că sistemul educației en vasse clos este perimat și că noile concepții privind rolul și statutul instituției monarhice impuneau o nouă abordare a metodelor și structurilor de educație a Principelui Moștenitor. Acesta trebuia educat în contact cu viitorii săi supuși, să-i cunoască și chiar să-și aleagă încă de pe acum viitorii oameni de încredere cu care va
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
îl urma. În anii următori, văzând efectele democrației școlare, invadarea Palatului Regal de către colegii lui Mihai, care nu se limitau la spațiul alocat școlii, Carol va muta școala în afara palatului. Raporturile dintre elevi erau de colegialitate, dar... marcate de postura monarhică a lui Mihai. „Colegul cu care Voevodul preferă să lucreze este Mărgelatu, fiul factorului. Ei amândoi se înțeleg de minune. Chiar din prima zi când l-a văzut sosind cu un căciuloi enorm în cap, așa cum îl trimiseseră părinții, Voevodul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
semnificația evenimentului: „Azi, când moștenitorul Tronului primește în urările însuflețite ale Senatului și ale Țării locul ocupat de Augustul Său părinte, sunt 25 de ani (de atunci), putem mai bine ca oricând să ne reculegem pentru a prețui valoarea așezământului monarhic și valoarea continuității dinastiei... Destinele neamului nostru se împletesc cu destinele Dinastiei noastre”, conchidea șeful guvernului. Mihai a răspuns cu următorul discurs: „Adânc pătruns de însemnătatea acestei zile, Vă asigur că voi urmări cu tot interesul și cu toată atențiunea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]