1,975 matches
-
Reybaud, Jerôme Paturot à la recherche d’une position sociale. Cel dintâi fragment, Istoria lui Alecu, compus prin 1845-1848, istorisește tribulațiile unui personaj care, părăsind iluziile romantice ale tinereții, sfârșește prin a se adapta mediului pervertit. El face cronica petrecerilor mondene într-un stil care îl anunță pe Edgar Bostandaki din schița High-life a lui Caragiale. Cel de-al doilea fragment, Istoria lui Alecu Șoricescu, nu este decât o introducere a romanului pe care îl proiectase. I s-a atribuit, fără
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
reacție față de modelul universitar tradițional și criteriile sale de selecție. Școlile de partid constituiau În acest sens „contra universități”, dar, spre deosebire de academiile clasice, unde admiterea se făcea pe bază de cunoștințe, În dublu sens, de competențe intelectuale și de relații mondene, școlile de partid aveau În primul rând un caracter birocratic din cauza obligativității acestor studii. Analogia cu ordinea feudala a ordinii politice din societățile controlate de partidele comuniste este destul de frecvență și permite Înțelegerea uneia dintre dimensiunile procesului de autonomizare a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
operelor de mecenat, public sau particular, precum și raționalizarea raporturilor economice cu piața de artă, a drepturilor de autor, a regimului fiscal și a ajutoarelor sociale etc. Aceste asociații profesionale au câștigat mult de pe urma schimburilor artistice internaționale, profituri simbolice ale Întâlnirilor mondene și profituri economice legate de crearea unei piețe mondiale a artei și a literaturii. Nu e deci lipsit de interes să privești Îndeaproape instituțiile care au dominat vreme de mai multe decenii spațiul schimburilor internaționale și care, având origini naționale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
exercițiul profesiunii literelor, asigurându-i recunoaștere și privilegii materiale. PEN-Clubul asigura o suprafata internațională scriitorului, propunând un model de cooperare Între națiuni și Încurajând cooptarea reprezentanților micilor națiuni, inclusiv prin rolul atribuit traducerilor. Evoluția ei este semnificativă, de la o institutie mondenă la o organizație umanitară - ca urmare a preocupărilor pentru problemele scriitorilor În exil, constituirii unui Comitet al scriitorilor Întemnițați, servind ca model pentru Amnesty Internațional. Uniunea Scriitorilor Sovietici a slujit difuzării modelului scriitorului proletar Incarnat de Gorki și s-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de solidaritate intelectuală la internațională proletara, Isi datorează În bună parte răsunetul internațional primirii rezervate scriitorilor din exil, În special scriitorilor germani, refuzați pe atunci de către PEN-Club, care se temea să nu fie contaminat politic de „stânga”. Reticentei elitei literare mondene precum cea de la PEN și aprehensiunilor scriitorilor avangardiști, congresul le opunea garanția morală a unei literaturi de «tip nou», Gorki lăudând meritele unei „literaturi sovietice care a depășit literaturile occidentale prin noutatea subiectelor ei”. La puțin timp după aceea, teroarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
români din străinătate dinainte de 1848, constribuiseră anterior În mod direct la difuzarea unui spirit revoluționar și «unionist»: ele au precedat Întemeierea colegiilor și universităților În aceste țări și au pregătit unirea lor politică. Junimea, a luat ființă Într-un salon monden, ca grup literar care va contribui mai mult ca oricare altul la consacrarea «clasicilor» literaturii naționale. Majoritatea membrilor săi proveneau din Moldova și din familii de boieri. Ei practicau În majoritate jurnalismul și aproape jumătate erau profesori universitari sau de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fără a le finaliza. A fost, în mare măsură, un autodidact. Din adolescență și-a descoperit două vocații: de poet și de gazetar. Frecventarea cenaclului Sburătorul, lecturile numeroase, prezența constantă la reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează la „Facla”, „Dumineca Universului”, „Păreri libere”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Cristalul”, „Discobolul”, „Floarea de foc”, „Freamătul vremii”, „Ulise”, „Rampa
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
o tinerețe agitată, cu un gust pronunțat pentru excentricități. Nu rămâne mult timp cantonat în garnizoana Giurgiu, prezentându-și, în august 1836, demisia. În 1842 ajunge șef al Poliției la Pitești, iar în București va obține președinția Tribunalului Comercial. Viața mondenă nu îl răpește cu totul preocupărilor serioase. R. e unul dintre cei ce contribuie la întemeierea societății secrete Frăția (1843) și a Asociației Literare a României (1845). Împreună cu Enrich Winterhalder, deschide o tipografie și o librărie (1845), dotată cu o
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
un limbaj nepotrivit doar față de anumiți elevi care s-au dovedit a nu reacționa pe măsură); - persoana supusă abuzului verbal poate fi percepută ca fiind marginală la nivel social sau organizațional (un profesor care nu este chemat la nici un eveniment „monden” în școală va putea fi privit drept o potențială victimă a abuzului verbal de către persoanele care vor să iasă în evidență astfel, spre exemplu); - sunteți un nou venit în organizație etc. La rândul lor, abuzatorii au propriile „motive” de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care l-am intitulat „Ziarul”) presupune ca grupurile de cursanți să-și închipuie că vor realiza un ziar. Pentru aceasta, ei vor trebui să decidă, în grup, ce tip de ziar este (de informare generală, de informare specială - tip revistă, monden etc.), titlul acestui ziar, rubricile sale - pe care și le vor împărți. Apoi grupurile se vor sparge și fiecare persoană va căuta un subiect pentru rubrica sa într-un membru al altui grup, intervievându-l (spre exemplu, dacă cineva are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a nu se confunda cu tehnica tratată) presupune ca grupurile de cursanți să-și închipuie că vor realiza un ziar. Pentru aceasta, ei vor trebui să decidă, în grup, tipul de ziar (de informație generală, de informare specială - tip revistă, monden etc.), titlul, rubricile lui - pe care fiecare și le va asuma. Apoi, grupurile se vor sparge și fiecare persoană va căuta un subiect pentru rubrica sa într-un membru al altui grup, intervievându-l (spre exemplu, dacă cineva are rubrica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
strigă "Gu-ten-Ap-pe-tit", mesele pline de povețe, cu rugăciunea de rigoare, petrecerea din seara premierei cu toate urmările nedorite ale consumului de alcool, mesele în grădină în atmosfera sfîrșitului de secol, petrecerile de familie reglînd imperceptibil viața în opriri obligatorii, mesele mondene din lumea artiștilor, cu reguli la fel de stricte, mesele de duminică de la Valeria, adevărate "tratamente de nutriție", nelipsite însă de povestirile ei pline de vervă, de musafiri stranii, de tabieturi bizare etc. Povestirile au o emoționantă candoare romantică, deși visătorilor le
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
traducerea lui Mihai Șora, cu o prefață de Vera Călin, fiind astfel un sine qua non al bibliotecilor noastre. începute în 1776, Visările au rămas neterminate, scriitorul sfârșindu-se din viață în 1778. Scrise în apropierea morții, cu obsesia cercurilor mondene care îl prigoneau (și a căror adversitate apare amplificată de marea susceptibilitate a lui Rousseau), aceste însemnări (al căror plan, schițat, în timpul plimbărilor, pe cărți de joc, duce cu adevărat gândul la jocul destinului) sunt însă și mărturia unei perioade
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
să se desprindă de existența artificială a capitalei și să revină la ritmul calm al obișnuințelor anterioare. Florentina (1931) avansează, în esență, o propunere de caz asemănător. De data aceasta, caracterul alterat al femeii care se abandonează ademenirilor din mediile mondene declanșează și nefericirea unei ființe nevinovate: fiica ei e gata să se sinucidă pentru a curma coșmarul dezamăgirilor și vârtejul degradării. Discursul critic, acuzator, este în mod evident mai pregnant aici. Ambele piese ilustrează antagonismul aparență-realitate. Replica este cursivă, dinamică
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
și ziare, înființarea unor tipografii, a unor institute de învățământ. Întrunirile aveau drept scop să creeze, pe baza unor principii comune, o modalitate sistematică de discutare a problemelor legate de cultură. Era refuzată orice imixtiune a chestiunilor cotidiene (politice ori mondene), cultivându-se în schimb „zeflemeaua” - persiflarea exceselor de orice natură și a ridicolului argumentării. Începute în 1864, „prelecțiunile populare” au continuat aproape douăzeci de ani, reprezentând una dintre principalele forme prin care junimiștii își răspândeau ideologia. Dorind să contribuie la
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
în special despre fenomenul rock în „România literară”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”. După 1989 este redactor-șef la „Independentul” (Deva, 1990), „Fair Play” (1990-1991), „Politichia și România” (1991), „Expres magazin” (1991-1992), „Telegraful de Prahova” (1997-1998), „Obiectiv” (Brașov, 2003). Înființează revista „Viața mondenă” și este director al publicației „VIP”, după care va fonda revista „Super-vip”. Este și director la „Vocea Valahiei” (din 2000) și la publicația „Ro-Coop”. Colaborează, de asemenea, la „Zig-zag”, „Cotidianul”, „Jurnal de Transilvania”, „Curierul zilei”, „Gazeta de Sud”. Din 2001
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Paschoud, faptul de a nu fi fost ales papă după moartea lui Damasus ar fi schimbat pentru totdeauna poziția lui Ieronim față de Roma. Din acest moment, „Cetatea cea veșnică va fi totdeauna pentru el focarul tuturor relelor, vrăjmașa călugărilor, nestatornicia mondenă” (op. cit., p. 213). . Roma aeterna, 1967, p. 175. Pasajele din scrierile lui Tertulian la care se referă Paschoud sunt: Adu. Iud., 9, 15; Adu. Marc., 3, 13, 10; Fuga, 2, 1; Coron., 13, 4; Apol., 41, 5; Orat., 5, 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Plecare de Serghei Esenin. S. găzduiește, de asemenea, interviuri cu Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, Ion Marin Sadoveanu și Gala Galaction. Mai cuprinde o cronică teatrală, susținută de C. Panaitescu, Mihail Băișoiu ș.a., sporadic și o cronică muzicală, o cronică mondenă și una rimată, informații despre repertoriul spectacolelor bucureștene, proiecte editoriale, cât și numeroase ilustrații, fotografii. Alți colaboratori: George Demetru Pan (care folosește și pseudonimul Andrei Pietraru), I. Peltz. M. W.
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
, publicație apărută la București, bilunar, din 5 noiembrie 1927 până în 20 februarie 1928, având subtitlul „Magazin teatral, literar, muzical, sportiv, cinematografic și monden”. Director: I. Lakner. În editorialul În loc de „un cuvânt înainte” se arată că S. „vrea - și pe dată ce vrea, va fi - să fie oglindă a tuturor spectacolelor capitalei”, maniera de prezentare a articolelor fiind una inedită: „Scurt, concis, sinteză. Acestea
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
fizică. Bunăoară, un magistrat strânge în locuința sa toate femeile de moravuri ușoare. Narațiunea se compune dintr-o suită de secvențe cinematografice, populate cu o serie de indivizi cu preocupări ce frizează libertinajul. Sylvia Vodiș, soția unui ins bogat, instruită, mondenă, practică amorul doar pentru a-și alunga plictiseala, într-un soi de înțelegere tacită cu partenerul ei de viață, de asemenea un libertin. Un personaj bine individualizat este Vlad, student, el însuși narator al romanului. Aventura erotică a lui Vlad
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
inginer este și protagonistul următorului roman, Nașterea bărbaților (1974), unde ilustrativismul tezist cu privire la făurirea „omului nou” în perioada socialistă este condus mecanic, în secvențe reportericești de „producție”. Prozatoarea intrică trama cu un fir paralel, ceva mai izbutit, ce se dorește monden și select, în societatea elitistă, oarecum snoabă, a Bucureștiului intelectual de la începutul anilor ’70 ai secolului trecut, pe fundalul unei relații erotice a eroului, dar, din păcate, și aici „se dau lecții”, de această dată de cultură. Cum s-a
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
credibil materia epică și nici să construiască personaje viabile: trama se diluează în acțiuni paralele excesive, conturul personajelor se estompează în conversații superflue, fie într-un stil afectat, fie simplificat în dauna realismului psihologic. Dacă ar fi insistat asupra mediilor mondene aflate într-o epocă de tranziție, în care noua societate, în căutare de „blazon” și legitimare, încearcă să asimileze ce a mai rămas din lumea veche, scriitoarea ar fi putut da un interesant roman de societate. Un fel de memorii
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
Eminescu; aduce, în schimb, prin ironia și scepticismul său, o nuanță necesară. La T. a colaborat, în primii ani, și Iacob Negruzzi, expediind din Iași corespondențe (semnate cu inițialele B.B.), unde, uneori, în relatarea unor aspecte ale vieții politice sau mondene, trece de la un ton ușor, câteodată chiar frivol, la un altul critic, satiric. De la Berlin, unde era student, Petru Th. Missir trimite, de asemenea, corespondențe, în care se ocupă de mișcarea intelectuală și literară. Mai publică A.I. Odobescu (studii de
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
subliniat critică, specifică romanului de moravuri, tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei, se descrie viața mondenă, cu șuete, bârfe și intrigi. Naratoarea relatează la persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
recent apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]