13,682 matches
-
El devine astfel principala componentă a potențialului turistic dintr-un teritoriu și suportul tuturor activităților turistice. În regiunea montană, relieful impresionează mai ales prin altitudinea piscurilor, forma crestelor, măreția abrupturilor, configurația văilor, prezența pasurilor și a trecătorilor. Vârfurile și crestele montane sunt cu atât mai spectaculoase, cu cât sunt mai singulare și mai izolate. Ascensiunea, adesea dificilă, mărește atractivitatea zonelor respective, mai ales când există posibilitatea unei imagini panoramice asupra regiunilor înconjurătoare. Se detașează crestele ascuțite modelate de ghețarii din Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de ghețarii din Munții Piatra Craiului, Făgăraș, Parâng, Retezat, Rodnei, precum și vârfurile izolate cu forme conice sau piramidale, precum Parângul Mare (2519 m), Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Peleaga (2509 m), Omu (2505 m), Pietrosul Rodnei (2301 m). Abrupturile montane sunt obiective turistice pitorești a căror măreție și grandoare sporește în funcție de gradul de înclinare și diferența de nivel între baza și fruntea versanților. Cele mai impunătoare sunt abrupturile din zona carstică (în Bucegi, Piatra Craiului, Hășmaș), dar și cele din cadrul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este Peștera Movile (Dobrogea), deosebită prin prezența unor viețuitoare ce trăiesc complet independent de energia solară. În Carpații Orientali calcarele ocupă suprafețe restrânse în lungul unei axe mediane. Din punct de vedere turistic, relieful carstic se remarcă în câteva unități montane: Munții Rodnei prezintă calcare în vest și sud unde se întâlnesc o serie de peșteri cu mare dezvoltare verticală, dar cu puține concrețiuni calcaroase. Exemple: Izvorul Tăușoarelor, cea mai adâncă din România, cu o lungime totală de aproape 10 km
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Grota Zânelor ș.a. Munții Rarău cuprind un relief ruiniform cu turnuri, vârfuri piramidale și pereți verticali. Cele mai cunoscute obiective sunt Pietrele Doamnei, Popii Rarăului, Piatra Zimbrului, Piatra Șoimului, dar nu lipsesc nici peșterile (Peștera Lilieci); Munții Hășmaș constituie unitatea montană cu cea mai mare atracție din Carpații Orientali. Se impun abrupturile de peste 300 m unde dezagregarea a creat o asociere de stânci înalte (turnuri) de câțiva zeci de metri, în contrast cu platourile în care au fost sculptate lapiezuri și doline. Sectorul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
importante, relief ruiniform și peșteri Suhardul Mic (Munții Hășmaș) Creasta Munților Piatra Craiului Fosile de urs (Peștera Urșilor) Ghețar (Peștera Scărișoara) Cheile Turzii (Munții Trascăului) (Ponicova). În Munții Apuseni apare carstul cel mai bine dezvoltat din țara noastră. Principalele unități montane cu relief carstic sunt: Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice de mare interes, precum: Peștera Cetățile Ponorului (4 km lungime), cu un curs subteran ce formează câteva lacuri și iese la suprafață prin izbucul Călugări; Cheile Galbenii, cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
2.1.4. Relieful vulcanic Relieful vulcanic este rezultatul erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate ca urmare a eroziunii agenților externi, ce apar sub formă de măguri și coloane (neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții Apuseni, Oaș și Gutâi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și antropice) au, în primul rând, o valoare estetică, completată uneori cu alte activități turistice, precum pescuit, înot, navigație și sporturi nautice. După geneză, se constată existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile litorale cu apă dulce, precum Complexul lagunar Razim, Tașaul, Siutghiol, Neptun, Tăbăcăriei, îmbogățesc aspectul peisagistic al litoralului și permit practicarea sporturilor nautice și a pescuitului. lacurile din Delta Dunării sunt numeroase, variabile ca suprafață și propice pentru pescuit și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai ales, pentru pescuitul sportiv. Exemple: Snagov (București), Brateș (Galați), Ciurbești (Iași) ș.a.; limanele fluviale, precum Snagov, Căldărușani (jud. Ilfov), Mostiștea și Călărași (jud. Călărași) sunt utilizate pentru agrement, sporturi nautice și pescuit sportiv. lacurile glaciare sunt răspândite pe culmile montane, ce au fost modelate de ghețarii cuaternari. Cele mai multe se găsesc în Carpații Meridionali (cca. 170), mai ales în Munții Retezat (Bucura și Zănoaga), Parâng (Gâlcescu și Mândra), Făgăraș (Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele) și, mai puțin, în Carpații Orientali (Lala și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lac din țara noastră cantonat într-un crater vulcanic. Situat în craterul Masivului Ciomatu Mare (Munții Harghitei), lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare au o frecvență mai mare în zonele montane și colinare ale țării. Ele au fost construite în scop industrial (energetic), pentru regularizarea debitelor, pentru irigații și pentru alimentarea populației cu apă, însă au devenit, în majoritatea cazurilor, obiective turistice polarizatoare. Cele mai cunoscute lacuri, amenajate turistic sunt: Izvorul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vânătoare stă la baza turismului cinegetic practicată de un număr redus de persoane, cu posibilități financiare și pasionați de trofee. Activitatea de vânătoare se face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest potențial turistic valoros se concretizează în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și, mai ales, în capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Rămășițe ale locuirii romane apar și în vechile așezări cu funcție minieră Alburnus Major (Roșia Montană) și Ampelum (Zlatna), Dacia fiind principalul furnizor de aur și argint pentru Imperiu Roman. Teritoriul era apărat de un sistem de castre romane, construcții impresionante care au constituit elemente de polarizare a populației autohtone. Se remarcă castrele ce însoțeau Marele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în componență biserici, spații de locuit, ateliere de producție și proprietăți funciare. Locuri de pelerinaj și oaze de liniște, aceste lăcașe se găsesc diseminate pe tot teritoriul României, în zone mai izolate, cu deosebire la contactul unităților deluroase cu unitățile montane. Câteva areale se detașează prin prezența unor mânăstiri cu istorie îndelungată, ce atrag importante fluxuri de turiști: a) Nordul Moldovei (jud. Suceava) areal celebru prin prezența frescelor exterioare. Se remarcă: mânăstirea Voroneț (ctitorie a lui Ștefan cel Mare), unde culoarea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
olăritul, activitate tradițională pe bază de materii prime locale și cu o prelucrare specifică (ardere, gravare). Centre mai cunoscute arii de practicare sunt: Marginea și Rădăuți (Suceava), Corund (Harghita), Horezu (Vâlcea). - prelucrarea lemnului, activitate desfășurată cu predilecție de locuitorii zonei montane, remarcându-se mai ales în „Țara Moților” (Munții Apuseni) și în Maramureș. Produsele rezultate servesc în gospodărie (găleți, coveți, linguri), pentru unele instalații tehnice (teascuri, războaie de țesut), dar pot constitui și elemente de construcție sau decorațiuni. Sunt renumite, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
morilor pentru măcinatul cerealelor. Deși principiul este același (frecarea a două pietre), energia folosită este diferită, în funcție de resursa cea mai ieftină dintr-o regiune: vântul în Dobrogea și Moldova, tracțiunea animală în Câmpia Română, și apa pe văile din zona montană sau deluroasă. 4. Construcția locuințelor și a anexelor diferă foarte mult de la o regiune la alta, specificul fiind dat de materia primă folosită, proporția încăperilor, forma acoperișurilor, precum și de realizarea unor elemente complementare (cerdac, terase, foișoare) și a decorațiunilor exterioare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
începuturile sale, acest tip de transport a ținut cont de componenta turistică, așa cum era cursa Orient Expres, inițiată în anul 1883, care traversa Europa de la vest spre sud-est, între Paris și Istanbul. În România, trenul oprea la Sinaia, principala stațiune montană, și la București, considerat atunci „Micul Paris”. În funcție de acest tip de transport, au apărut și s-au dezvoltat numeroase stațiuni balneoclimaterice. Lipsa „drumului de fier” a redus puterea de atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
drumului de fier” a redus puterea de atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul unora dintre ele, cum sunt Borsec în Carpații Orientali și Moneasa în Munții Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată, sunt litoralul (în sezonul estival) și regiunea Valea Prahovei-Brașov
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prețuri accesibile, eliminându-se totodată și staționarea îndelungată în gări. De asemenea, pot fi identificate și alte oportunități, cum sunt căile ferate forestiere cu ecartament îngust („Mocănița”), a căror revigorare ar putea constitui puncte de atracție în valorificarea potențialului turistic montan, așa cum se întâmplă astăzi pe valea Vaserului, în Maramureș . 3. Transporturile navale au constituit, în prima jumătate a secolului al XX-lea, mijloacele preferate pentru numeroși turiști care străbăteau Europa pe Dunăre sau realizau croaziere pe Marea Neagră. Avantajele rezultau din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aglomerația din sezonul estival, dar care va antrena un număr din ce în ce mai mare de turiști pe măsură ce se dezvoltă categorii sociale cu potențial financiar ridicat. 5. Transporturile speciale cuprind mijloacele de transport pe cablu, cu rol turistic exclusiv. Caracterizează, mai ales, stațiunile montane și sunt destinate practicării schiului (telescaune, teleschi) și atingerii unor puncte de atracție sau a unor puncte de belvedere (telecabine, telegondole). De exemplu: Bușteni - Babele, BabelePeștera, Bâlea Lac - Bâlea Cascadă, Brașov - Tâmpa, ș.a. În ultimii ani, transportul pe cablu cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în numeroase stațiuni din țara noastră, cu frecvență mai mare pe litoral și în Delta Dunării. Hotelul Intercontinental (București) Bungalouri (Praid) Cabana Piatra Singuratică (Munții Hășmaș) Camping (Băile Tușnad) Pensiunea Maria (Agapia) Cabanele turistice sunt unități de cazare specifice zonei montane, apariția lor fiind strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai mare pe litoral și în Delta Dunării. Hotelul Intercontinental (București) Bungalouri (Praid) Cabana Piatra Singuratică (Munții Hășmaș) Camping (Băile Tușnad) Pensiunea Maria (Agapia) Cabanele turistice sunt unități de cazare specifice zonei montane, apariția lor fiind strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
zonei montane, apariția lor fiind strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.). Ele au devenit destinații de mare atractivitate pentru iubitorii muntelui. Cele mai apreciate sunt cabanele aflate în zona alpină sau subalpină, precum Bâlea-Lac și Bâlea-Cascadă (Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cabanele aflate în zona alpină sau subalpină, precum Bâlea-Lac și Bâlea-Cascadă (Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul), Vârful cu Dor, Babele și Omu (Bucegi), Rânca (Munții Parâng), Straja (Munții Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu specific aparte, cum sunt refugiile alpine și cabanele silvice de vânătoare. Primele sunt construcții de mici dimensiuni, opera unor asociații turistice, iar celelalte sunt construcții ale ocoalelor silvice, ce servesc turismului cinegetic și piscicol
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aparte, cum sunt refugiile alpine și cabanele silvice de vânătoare. Primele sunt construcții de mici dimensiuni, opera unor asociații turistice, iar celelalte sunt construcții ale ocoalelor silvice, ce servesc turismului cinegetic și piscicol. Ele sunt concentrate mai ales în zona montană (Maramureș, Vrancea, Harghita), dar și în Delta Dunării. Satul de vacanță este un ansamblu de clădiri, de obicei vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiștilor servicii de cazare, alimentație și o gama larga de prestații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
petrecerii plăcute a timpului liber. Dotările pentru agrement constituie elementul esențial al infrastructurii turistice tot așa cum agrementul constituie un element fundamental pentru reușita actului turistic. Principalele amenajări recreative și pentru agrement sunt: 1. amenajările sportive întâlnite, mai ales, în stațiunile montane și pe litoral, în vederea practicării unor sporturi (tenis de câmp, înot, volei, baschet), schi nautic, vele, scufundări, iahting, alpinism, planorism și a schiului în timpul iernii; 2. instituțiile culturale - săli de spectacol, teatre, muzee și grădini de vară, destinate pentru susținerea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]