1,819 matches
-
al doilea război mondial de Biroul Serviciilor Strategice (Office of Strategic Services), a cărui misiune era să aleagă persoane pentru rolurile de spioni, agenți de contraspionaj, conducători ai grupurilor de rezistență din spatele liniilor inamice, creatori ai propagandei care să distrugă moralul dușmanului și șefi ai altor misiuni de război nereglementare (Barron, 1963; MacKinnon, 1967, 1975). Primul studiu al grupului, așa cum se poate presupune, s-a concentrat asupra absolvenților de la Berkeley. Dar, de-a lungul anilor, MacKinnon s-a ocupat de arhitecți
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Expoziție Internațională de Artă de la München (1913), cu fiecare prilej publicând broșuri de promovare a artei românești. În timpul ocupației germane rămâne în București, ca reprezentant al Casei și Domeniilor Regale, fiind numit prefect al Poliției. În această postură, deosebit de riscantă moral, care îi și atrage o campanie de adversități (fiind etichetat „slugă nemțească” și colaboraționist), are cel puțin meritul de a fi vegheat valorile de artă, muzeele, Fundația Regală împotriva abuzurilor ocupanților. Mai târziu, în „Bilete de papagal”, un „medalion” al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
politic doritor de bine pentru țară știa toate astea, de ce nu le-a spus pînă acum? De ce a mers la meciuri, de ce s-a lăsat invitat de „maimuța curentată“ în lojă, de ce s-a pupat afectuos pe obraji cu „balega“? Moralul, eticul și iubitorul de dreptate Vadim trebuia să ia atitudine, imediat cum a aflat de „furtul Stelei“. Patriotul senator Vadim trebuia să spună, dacă știa, că bănuții bietei țărișoare au încăput pe mîna „derbedeului“. N-a suflat o vorbă pînă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
publicitatea" (De Rosa, 1995, p. 100). În concluziile unei anchete de opinie așadar se poate întîlni deopotrivă ce e mai rău și ce e mai bun. 1. Întrebări ,,tip'' prealabile unui studiu RS ,,Sîntem la fundul sacului! E o catastrofă! Moralul e la pămînt! În scurt timp o să fie un număr mai mare de decese în urma sinuciderilor crescătorilor de animale decît din cauza bolii Creutzfeldt-Jakob!'', spune cu amărăciune un agricultor chestionat de Dominique Le Guilledoux, jurnalist la Le Monde (Le Monde, 16
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe“ <footnote „România“, 2 februarie 1917. footnote> . Urmărind în primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se întrezărea după victorie: „Gîndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
the melodramatic mode as a central fact of the modern sensibility"), sensibilitate modelată de nostalgia centralității și a unei mitologii capabile să explice totul. Aici devine vizibilă apropierea tipologică de expresionism (melodrama este "expresionismul imaginației morale", "the expressionism of the moral imagination", spune Brooks), pe linia acelei tendințe de amplificare vitalistă a eului nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin focalizarea asupra substratului lor organic, inconștient. Nu întâmplător, Lucian Blaga sublinia și el într-un eseu de tinerețe faptul că "noul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În alt context și cu alte mijloace teoretice, Peter Brooks atrăgea atenția asupra caracterului metaforic al imaginației melodramatice, care presupune existența unor valori spirituale ocultate de "realitate" ("the melodramatic mode in large measure exists to locate and to articulate the moral occult"101), dar și semnalate, ca "absență" semnificativă, în forma reminiscențelor mitice inconștiente (după cum am văzut, criticul american apropie tipologic melodrama de expresionism). Astfel, dacă imaginația melodramatică are nevoie atât de document cât și de viziune ("needs both document and
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
repetat în mod platonic de evanghelii și scrisorile lui Paul. Clement din Alexandria și Origen insistă asupra tălmăcirii literale și doar parțial asupra celei alegorice. Dacă Clement indică sensul spiritual al Evangheliei lui Ioan, Origen recunoaște în afara sensului literal, unul moral al sufletului și unul spiritual. Sacramentele formulate de Augustin 227 se îndreaptă spre interpretarea alegorică și astfel precede timpurile mai apropiate nouă. După patristică urmează perioada scolastică și apoi dezvoltarea interpretării lui Origen în cele patru tipuri de metode descrise
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suprafața pământului. Epoca bancnotei va încununa și exacerba individualismul ca atitudine și mod de a fi al omului, ca ființă socială. Sub semnul acestei dileme omul occidental va pune întrebări și va obține răspunsuri, într-o continuitate cu dat-ul moral ancestral al apariției și devenirii noastre biologice. Lumea monedei de hârtie va elimina multe dintre fricile ancestrale ale conștientului și subconștientului uman. Omul modern, ca ființă liberă, întrebătoare și decidentă, există datorită capitalismului, ca organizare politică și societală a economiei
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nou, ca și cum ființa umană ar putea fi asemuită unui șurub pe care îl pui într-un strung, îl strunjești și obții noua formă dorită. Cu omul nu se poate întâmpla așa ceva, ființa umană fiind mult mai complicată. De fapt "pozitivul moral" sau morala înaltă pe care o doresc nu poate fi obținută în nici un caz pe cale administrativă. Nimeni, niciodată, nu a putut da o lege care să poată obliga oamenii să fie "mai morali" începând de mâine. Ilie Bădescu ne ajută
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
putut da o lege care să poată obliga oamenii să fie "mai morali" începând de mâine. Ilie Bădescu ne ajută în înțelegerea unei situații nedeslușite de mii de teoreticieni socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității sale și ca mecanism sigur de organizare interioară și exterioară a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității sale și ca mecanism sigur de organizare interioară și exterioară a conduitei sale. Omul se naște, iată, cu protofuncții, precum este și această protoînclinație spre pozitivul moral, pe care n-o aduce în sufletul lui nici o experiență de pe firul timpului, și care participă în calitate de factor constitutiv, reglator și modelator, la orice experiență". Vezi și Ilie Bădescu, "Relații sociale. Spațiul dens. Noi teorii asupra relațiilor sociale", în Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții) sunt, cu toții, râvnitori. Spre înlesnirea tipăririi cărților în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul" patriotic și chemarea propriu-zis literară? Probabil că nu. Dacă privim aceleași figuri ale retoricii zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele și contextele sunt aproape imposibil de diferențiat
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doar ca privitoare la televizor. Noul organism cvasidemocratic de legiferare oferea o legitimitate la vârful puterii a unor grupuri și persoane care nu aveau nici o legitimitate în fața colectivității. Credibilitatea acestuia în masa populației era extrem de scăzută, iar efectul său asupra moralului populației a fost devastator. • Decizii fundamentale luate „în stradă”, „pe picior”, forțate de grupuri de presiune. Unul dintre pericolele instaurării unei democrații efective l-a constituit imaginația grăbită a unor aventurieri politici care au găsit, pe fondul lipsei mecanismelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
criticile opoziției interne, cât și cele externe. Se creează astfel un cerc vicios al recurgerii la arbitrul Occidentului, prin suprimarea dezbaterii publice de fond și evitarea analizei critice a strategiei. Cercul explicațiilor extrinseci/recursul la autoritate are efecte dezastruoase asupra moralului colectivității: pasivizare, neimplicarea în dezbaterile publice, confuzia politică, demoralizarea în raport cu sistemul politic în general și, în timp, dezvoltarea unei atitudini antioccidentale. Cinci structuri ale explicației în funcție de etapele evoluției tranzițieitc "Cinci structuri ale explicației în funcție de etapele evoluției tranziției" Structura explicativă a
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Moldovei, Încrederea că nu sîntem Înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat Încă și credința rămîne În picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și Întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe. Urmărind În primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se Întrezărea după victorie: GÎndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
este un factor ce poate fi definit ca „stil militar de conducere”. Astfel, accentuarea producției (PE) și inițiativa structurării (IS) sunt esențiale, definitorii pentru rezolvarea sarcinii (îndeplinirea misiunii) și presupun integrarea grupului (INT) (asigurarea coeziunii grupului condus, element determinant al moralului în luptă) și asumarea rolului (RA) de comandant, știut fiind faptul că în organizația militară, indiferent de natura situației, conducerea este unică. Dacă în pregătirea misiunii (elaborarea deciziei) există forme instituționalizate de participare a staff-ului (subordonaților), o dată decizia luată
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
detectabilă o dilatare exagerată - și deci o distorsionare - a conceptului de valoare, incluzându-se în sfera lui propensiuni primare ca aceea de evitare a durerii, explorare, agresivitate etc. O atare tendință se vădește și în asocierea eticii cu biologia, unde moralului i se substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cacioppo, J.; Petty, R. (1985), „Central and peripheral routs to persuasion”, în L. Atwitt și A. Mitchell (eds.), Psychological processes and advertising effects, Erlbaum, Hillsdale. Campbell, D. (1975), „On the conflicts between biological and social evolution and between psychology and moral tradition”, American Psychologist, 37. Capozza, D.; Volpato, C. (1997), „Relații intergrupuri - perspective clasice și contemporane”, în R.Y. Bourhis și J.P. Leyens (coord.), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Caprara, G.V.; Barbaranelli, C.; Pastorelli, C.; Perugini, M. (1994
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru formarea conștiinței morale.Raportându-se la Etica nicomahică, stolnicul C. Cantacuzino Încearcă explicarea cauzelor răului moral, nu atât ignoranța cât mai cu seamă datorită duplicității unei conștiințe imorale cu premeditare. Grigore Ureche susține ideea identității adevărului istoric cu cel moral, iar Miron Costin accentuează faptul că, În chip fericit, conștiința istorică se completează cu conștiința morală. Varlaam tipărește În 1643 Carte de Învățătură românescă ca răspuns la Cathehismul calvinesc pe care-l considera plin de otravă și „moarte sufletească”. Adevărul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
o manieră concretă, și nu al responsabilității, care rămâne Încă În sfera relativ Închisă a dezbaterilor etice. Cele mai cunoscute sunt: R. B. Edwards, Freedom, Responsability and Obligation (1996Ă; R. Ingarden, Über die Verantwortung (1970Ă; S. Ross, The Nature of Moral Responsability (1973Ă; H. Jonas, Le Principe Responsabilité (1979Ă; R. Simion, Éthique de la Responsabilité (1993Ă; A. Etchegoyen, Le Temps des responsables (1993Ă; La responsabilité. La condition de notre humanité, dirigé parM. Vacquin (1994Ă; Karl Otto Apel, Discussion et responsabilité II. Contribution
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
variate, cu impact semnificativ asupra comunicării, în noua sa, post al doilea război mondial, identitate, de la propaganda nazistă (Laswell) la stilurile de leadership (Lewin), până la eficiența stilurilor de marketing în atragerea fondurilor guvernamentale (Lazarsfeld) și la efectele documentarelor mobilizatoare asupra moralului corpului armatei (Hovland), cei patru, dar mai ales cel care le-a consemnat, până la instituționalizare, eforturile, Wilbur Schramm, rămân în istoria domeniului drept fondatorii acestuia, în ciuda unor speculații mai vechi 15 potrivit cărora, în acea perioadă, cercetarea pe domeniul Științelor
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de trăsături specifice: inteligență, energie, încredere în sine, spirit dominator, motivația de a conduce, stabilitatea emoțională, onestitatea și nevoia de realizare. Ei întruchipează dorința de reducere a tensiunilor, de aplanare a conflictelor, de rezolvare a dezacordurilor și de menținere a moralului. În istoria imaginarului penitenciar, se regăsesc mai multe tipuri de eroi: cel providențial, conducătorul, salvatorul. Prin aceștia se exprimă viziunea coerentă și completă a unui destin colectiv. În jurul lor se manifestă prin accese puternice emoția, așteptarea, speranța, adeziunea. Cei mai mulți sînt
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la o ameliorare vizibilă a stării de sănătate a persoanelor arestate 176. Procedura standard vizează mutarea posibilului sinucigaș într-o altă celulă, supravegherea lui 24 din 24 de ore, contactarea de urgență a familiei sau prietenilor care îi pot ridica moralul, examinarea medicală și stabilirea unui tratament cu antidepresive, ameliorarea hranei, schimbarea regimului de detenție și de muncă etc. Strategiile de prevenire a sinuciderii se aplică și în cazurile tentativelor și autoagresiunilor. Este evident că numărul acestora este semnificativ mai mare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]