3,037 matches
-
București, 1990. Peter, L. J., Hull, Raymond, Principiul lui Peter, Editura Humanitas, București, 1994. Popescu, D., Costache, D., Introducere în dogmatica ortodoxă, Editura Libra, București, 1997. Portelli, Constantin, Religia și metafizica modernă, Casa de Editura "Edimpex-Speranța", București, 1993. Propp, Vladimir, Morfologia basmului fantastic, Editura Univers, București, 1970. Roșianu, N., Prefață la: V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973, p. XV. Selys, Gérard de (sub redacția), Minciuni mass-media, Editura Scripta, București, 1992. Sorescu, Vasile, Religia ortodoxă, călăuză
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
măsura în care structura etimonului unui cuvânt împrumutate s-a adaptat la sistemul limbii române literare, c) normează scrierea cuvintelor derivate și a celor compuse după criterii variate și în raport cu semnele ortografice de care dispune. III.2.3 Probleme de morfologie Legătura strânsă, reală dintre ortografie și morfologie, mulțimea și importanța aplicațiilor morfologiei în ortografie au adus la convingerea că norma ortografică este o concretizare a abstracțiilor gramaticale, în dependență de care trebuie tratată și însușită. În ortografia părților de vorbire
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
împrumutate s-a adaptat la sistemul limbii române literare, c) normează scrierea cuvintelor derivate și a celor compuse după criterii variate și în raport cu semnele ortografice de care dispune. III.2.3 Probleme de morfologie Legătura strânsă, reală dintre ortografie și morfologie, mulțimea și importanța aplicațiilor morfologiei în ortografie au adus la convingerea că norma ortografică este o concretizare a abstracțiilor gramaticale, în dependență de care trebuie tratată și însușită. În ortografia părților de vorbire am avut în obiectiv greșelile tipice săvârșite
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sistemul limbii române literare, c) normează scrierea cuvintelor derivate și a celor compuse după criterii variate și în raport cu semnele ortografice de care dispune. III.2.3 Probleme de morfologie Legătura strânsă, reală dintre ortografie și morfologie, mulțimea și importanța aplicațiilor morfologiei în ortografie au adus la convingerea că norma ortografică este o concretizare a abstracțiilor gramaticale, în dependență de care trebuie tratată și însușită. În ortografia părților de vorbire am avut în obiectiv greșelile tipice săvârșite de elevi în scriere: pluralul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cunoștințe teoretice elementare, se amplifică și se consolidează cu însușirea noțiunilor de limbă. Aceste cunoștințe și noțiuni constituie punctul inițial și fundamental teoretic al deprinderilor respective, cele mai multe dintre regulile și deprinderile ortografice derivând și sprijinindu-se pe cunoștințe de fonetică, morfologie, lexic, iar cele de punctuație fiind legate mai ales de cunoștințele de sintaxă. În lucrarea de față am expus o parte din metodele și procedeele folosite la clasă în vederea formării deprinderilor de scriere corectă. În cultivarea limbajului am avut în
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cu umoarea simțului comun. Perspectiva aleasă de exegeză nu este deloc comodă. Dimpotrivă. Foișorul cu laboratoarele analizelor făcute actului polemic e situat undeva într-un spațiu cu determinații cvasimetafizice. Dintr-un unghi vădit antropologic, sunt deconstruite, mai întâi, sintaxa și morfologia, mecanismele semantice pe care le antrenează funcționarea turbionară a discursului polemic; după cum sunt urmărite, aproape detectivistic, comportamentul, strategiile și tacticile personale de care face uz și abuz un polemist și cum acesta din urmă generează ceea ce se poate numi cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în funcție de situarea geografică. O primă problemă este ridicată de definirea termenului de terasă, și mai ales a celui de terasă joasă. Este cunoscut faptul că dinamica albiei majore a unui râu constituie un proces complex cu un impact major asupra morfologiei formelor geografice din imediata apropiere. În ceea ce privește terasele, acestea pot fi afectate de două tipuri de fenomene, cauzate de schimbarea comportamentului râului. Astfel, în cazul în care în zonă se înregistrează un proces de înălțare a albiei majore a râului, acestea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
directe, simple, cu deliniament convex (rareori rectiliniu n.n.) care alcătuiesc așa numitul „front de grattoir” (DEMARS, LAURENT 1992, 29). În funcție de suportul pe care acestea sunt realizate se disting trei grupuri de gratoare: pe așchie, pe lamă sau pe nucleu. În funcție de morfologia piesei, în cadrul fiecărei grupe se pot distinge o serie de tipuri: gratoare simple, gratoare duble, piese multifuncționale (ex: gratoar-burin). Din punct de vedere procentual această categorie constituie 9,47% (29 piese) din totalul pieselor de piatră cioplită, descoperite în așezarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
burine pe trunchiere, burine cu un plan, burine tip diedru drept. Din punct de vedere procentual, această categorie reprezintă 1,96% (6 piese) din totalul pieselor descoperite. Funcționalitatea probabilă a acestei categorii de unelte (dată fiind robustețea intrinsecă conferită de morfologia tipică) a constituit-o prelucrarea materialelor cu duritate ridicată (lemn, os, corn) (PĂUNESCU 1970, 95). Grupa: Burine pe lamă Această grupă este reprezentată de 5 piese. Tipul burinelor pe trunchiere este reprezentat de două exemplare, unul fiind un burin realizat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
piatră. Primul pas în acest sens l-a constituit încercarea de a stabili funcțiile uneltelor preistorice prin analogii etnografice, pornindu se de la presupunerea că uneltele de piatră încă în uz la unele populații contemporane îndeplinesc aceleași sarcini cu cele cu morfologie identică descoperite prin cercetări arheologice. Principala problemă ridicată, la acea vreme, de aplicarea acestei metode a constituit-o absența din colecțiile etnografice a numeroase tipuri de unelte identificate în colecțiile arheologice (GRACE 1989). Următorul pas l-a constituit analiza comparativă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
împungătoare). Cele mai probabile utilizări ale tăișurilor drepte și convexe par să fi fost tăierea, fierăstruirea, netezirea unei serii întregi de materiale. Variabila II: Retușele. Această variabilă trebuie luată în calcul, deoarece cioplirea intenționată a tăișului, pentru a crea o morfologie specifică a laturii utile, creează microfracturi care pot influența rezultatul analizei piesei: în unele cazuri, microfracturile rezultate în urma retușării pot fi confundate cu cele datorate utilizării piesei, de asemenea, până în acest moment, nu s-a pus la punct un sistem
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Topografia suprafeței observate joacă, de asemenea, un rol important, deoarece prezența unor neregularități (ex: unde de șoc datorate desprinderii de pe nucleu) pe suprafața piesei poate afecta modul de distribuire a urmelor de utilizare. Înainte de examinarea microscopică se stabilește, de asemenea, morfologia piesei. Caracteristicile luate în considerare sunt: unghiul laturii utilizate, lungimea laturii utilizate, grosimea piesei, profilul și forma laturii utilizate. Profilul laturii utilizate este definit ca forma pe care acesta o are în plan și poate fi convex, concav sau drept
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ODELL 1981, 202). Urmele de lustru observate pe capătul proximal al piesei întregi indică fixarea acesteia într-un mâner. Tip 2. Urmele de uzură identificate sunt caracterizate prin prezența lustrului și absența aproape totală a fracturilor. Această observație coroborată cu morfologia tipică a acestui tip de unealtă ne face să credem că piesele respective au fost implicate, cel mai probabil, în acțiuni de răzuire asupra unui material de duritate medie. Analiza capetelor proximale ale uneltelor indică prinderea într-un mâner a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acest fapt atestând și pe această cale practicarea agriculturii de către locuitorii așezării. Mișcările transversale par, în schimb, să se asocieze cu lamele de dimensiuni microlitice (sub 4 cm lungime) și cu prelucrarea unui material cu duritate sporită. Specificul dat de morfologia uneltei, și anume unghiul mic (sub 450) al laturii utile ne permite să avansăm ipoteza conform căreia acest tip de lamă este utilizat pe lemn verde într-o acțiune specifică de cioplire-așchiere. Putem deci, presupune mai departe, că acest tip
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de vedere al destinației precise a pieselor din fiecare categorie, compararea celor două valori procentuale denotă o durată de utilizare mult mai îndelungată pentru lamele cu laturi retușate. Motivația acestei diferențieri poate fi dată fie de rezistența ridicată oferită de morfologia unei laturi retușate, fie de faptul că timpul sporit necesar pentru obținerea unei astfel de unelte avea drept efect utilizarea acesteia până în momentul în care gradul de uzură ducea la dezafectarea uneltei. Rezultatul analizei piesei I.31 (gratoar pe capăt
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
șase mari grupe morfo-tehnice. O primă grupă o constituie vârfurile, caracterizate printr-o parte activă ascuțită, cu secțiune conică, piramidală sau prismatică. A doua grupă este dată de netezitoare/ șlefuitoare, pentru acestea fiind specifică partea activă în suprafață, cu o morfologie variabilă, în funcție de materia primă folosită, aceste unelte fiind utilizate prin frecare. A treia grupă este constituită de dăltițe, care sunt definite prin partea activă liniară sau în suprafață, în funcție de tipul de acțiune în care sunt implicate, cu o morfologie variabilă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o morfologie variabilă, în funcție de materia primă folosită, aceste unelte fiind utilizate prin frecare. A treia grupă este constituită de dăltițe, care sunt definite prin partea activă liniară sau în suprafață, în funcție de tipul de acțiune în care sunt implicate, cu o morfologie variabilă, în funcție de materia primă utilizată. A patra grupă este constituită de linguri spatule, cu partea activă liniară sau în suprafață, caracterizate în special prin forma de căuș sau trapezoidală plată a extremității distale. A cincea grupă este constituită de vârfurile
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este constituită de vârfurile oblice, cu partea activă liniară sau în suprafață oblică, prezentând unul sau mai multe planuri de amenajare prin cioplire. Cea de a șasea grupă este dată de obiectele receptoare, constituită de mânere cu diferite utilități, cu morfologie variabilă în funcție de materia primă utilizată și de modul de receptare al inserțiilor (șănțuire sau perforație axială). În funcție de materia primă, gradul și modalitatea de fasonare/finisare a pieselor, fiecare din aceste grupe a fost împărțită, la rândul ei în tipuri morfo-funcționale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
utile și a în părții mediane, pentru partea proximală fiind păstrate caracteristicile anatomice. Tip 5 Al cincilea tip (Pl. 36/3-4) este definit de vârfurile pe rază de corn de cerb. Acestea se caracterizează prin conservarea, în bună parte, a morfologiei anatomice, observându se prelucrarea prin cioplire sau fasonare a părții active. În acest tip sunt încadrabile două piese de la Hoisești. Una dintre aceste unelte (36/4) prezintă la partea proximală urme de cioplire rezultate în urma debitării cornului, iar la extremitatea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Vârfurile pe fragmente de canini de mistreț (36/5-6) constituie cel de al șaselea tip, reprezentat prin două astfel de piese. Acestea sunt caracterizate printr-o parte utilă ascuțită, cu secțiune triunghiulară rezultată în urma prelucrării prin șlefuire, păstrând în rest morfologia anatomică, modificată doar de acțiunea de debitare a fragmentului suport. Netezitoare/Șlefuitoare În această grupă au fost încadrate șase artefacte caracterizate prin partea activă în suprafață. În funcție de materia primă utilizată și de modalitatea și gradul de fasonare/finisare a pieselor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
manufacturat pe un segment de corn de cerb. Din punct de vedere morfo-tipologic, latura utilă a uneltei se caracterizează printr-o parte activă în suprafață oblică, obținută cu ajutorul cioplirii unifaciale, obținându-se astfel un vârf oblic simplu, restul piesei păstrând morfologia anatomică (Pl. 39/2). Cea mai probabilă utilitate a acestui tip de piesă este cea de retușor sau armă de împungere (BELDIMAN 2007, 107). Elemente receptoare Această grupă este reprezentată de un singur artefact, realizat dintr-un segment median de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vasului, făcând astfel posibilă observarea caracteristicilor morfologice, definind formele generale, variantele și subvariantele. Tipologia utilizată nu prezintă omogenitate din punctul de vedere al terminologiei utilizate, fiind întâlnite atât denumiri funcționale (ex.: pahare, străchini, capace) cât și denumiri stabilite pe baza morfologiei vasului (ex.: vase cu corp bombat, vase piriforme), dar utilizarea termenilor specifici fiecărei categorii de vase a fost aleasă datorită prezenței acestora, în relație cu aceleași forme de vase, în cadrul a două mari monografii dedicate fazei A a culturii Cucuteni
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în formă de strachină sau farfurie. Primul exemplar mai păstrează doar piciorul, relativ scund, cu profil bombat și extremitatea inferioară puternic evazată, relativ tronconică. Datorită lipsei recipientului, nu îl putem încadra cu precizie într-un anumit tip, totuși, pe baza morfologiei piciorului, putem spune că cel mai probabil se încadrează în categoria 10a, cu analogii în așezarea de la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11b1-2) (Pl. 48/1; Pl. 49/1). Din cel de al doilea exemplar se păstrează, de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dimensiuni de bază ale vaselor (înălțimea și diametrul maxim) ca și raportul dintre acestea, valoarea astfel obținută fiind utilă pentru a exprima, în cifre comparabile, variația în forma vasului. Pentru a putea corobora datele oferite de studiile etnografice utilizate cu morfologia specifică diferitelor forme ale ceramicii Cucuteni A am fost nevoiți, de asemenea, să realizăm o tipologie formală unitară din punct de vedere terminologic și morfologic a ceramicii fazei A. Pentru a realiza acest lucru am apelat la lucrări monografice care
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
permite umplerea ușoară a vasului și accesul la conținutul acestuia prin utilizarea unui polonic, aceasta fiind o metodă mai simplă și mai sigură de transfer a lichidelor, în special când vasul este plin. Vase pentru transportul lichidelor Datele relative la morfologia acestui tip de vas sunt relativ puține. Forma universal identificată o constituie vasele relativ sferice (ANNIS 1985, 251, fig. 10; DORMAN 1938, 101, fig. 3; FOSTER 1960, 107, fig. 4b; HANDLER 1964, 151; NICHOLSON 1929, 46, fig. 1/1), probabil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]