1,969 matches
-
din care fac parte, parteneri În realizarea problemelor muncii și eventuali potențatori spre succes. Ignorarea motivației implică o reducere a performanței. Există trei elemente care au focalizat atenția teoreticienilor, În motivația managerială: - feed-back-ul performanței; - obiectivele performanței; - conceptul de echitate. Proprietățile motivaționale ale feed-back-ului sunt aplicate cu succes În organizații. Dificultatea obiectivelor poate duce la diferențieri În cadrul grupului; sunt indivizi motivați prin obiective ușor de atins și indivizi motivați prin obiective ambițioase, greu realizabile. Motivare și performanță Pentru că nu Întotdeauna cei motivați
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
pot diminua performanța chiar și a celor mai motivate persoane). Este de asemenea posibil să obțină performanță chiar dacă nivelul motivației nu este prea ridicat (de exemplu, individul a Înțeles foarte bine sarcina și Își direcționează foarte bine efortul). Teoria motivațională are În vedere nevoile și scopurile individului din punct de vedere cognitiv. Adaptarea vocațională este expresie a procesului de motivare și adaptare a persoanei care caută roluri să fie compatibile cu ele și să se reorienteze după unele schimbări sau
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
carierei de către fiecare angajat reprezintă o condiționare tot mai semnificativă, pe măsură ce efortul de formare continuă este direcționat în mod conștient către cerințele pieței muncii, iar loialitatea față de organizație se obține tot mai greu dacă sunt ignorate valorile personale, iar sistemul motivațional nu răspunde aspirațiilor celor în cauză. 1.3.2. Atragerea resurselor umane în învățământul liceal Orice sistem sau organizație implică două genuri de fenomene interdependente. Pe de o parte individul cu personalitatea sa, cu trebuințele și aspirațiile sale constituind dimensiunea
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
reflectarea acesteia în motivarea personalului din învățământ generează un comportament specific, deoarece angajații vor accentua elementele care știu că sunt evaluate și care contează mai mult în evaluare. Pentru menținerea resurselor umane în unitate trebuie avut în vedere un sistem motivațional care să corespundă aspirațiilor profesionale ale celor în cauză. Acest lucru se poate realiza doar prin realizarea unei motivări pertinente. Oamenii bine pregătiți și titulari ai învățământului preferă să plece în alte domenii de activitate sau și mai rău, peste
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
subliniat faptul că, abordarea stângace, nepotrivită a relațiilor umane poate transforma o școală eficientă într-un adevărat „viespar”, iar printre „armele” pe care directorul le are la îndemână pentru prevenirea acestei situații se află, indiscutabil și rezolvarea adecvată a problemelor motivaționale. 4.Analiza și interpretarea datelor relevante ale cercetării Din discuțiile avute cu domnul director, din interviuri aplicate unui număr de 60 de membrii ai colectivului de cadre didactice a rezultat faptul că ar fi de dorit a angajare a personalului
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
reforma curriculumului: evoluții ale științei și tehnologiei, implicații ale aspectelor socio- culturale, economice și politice asupra sistemului de învățământ, dinamica pieței muncii etc. Pentru aceasta, instituția de învățământ ar trebui să fie preocupată permanent de întâmpinarea nevoilor angajaților, prin programe motivaționale care să ofere recompensarea performanțelor (prime, premii etc.), crearea unui climat plăcut de lucru și recunoașterea meritelor fiecăruia. În urma analizei făcute a rezultat că e nevoie de un suflu nou, de schimbare într-un sistem îmbătrânit în care am așteptat
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. CAPITOLUL 1. PROCESE ȘI RELAȚII DE MANAGEMENT Motto: ,,Managementul este procesul prin care se asigură aplicarea în practică a programului și obiectivelor organizației respective.” (John C. Maxwell) 1.1. Managementul între artă - știință - profesie Deși conducerea a existat într-o
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în toate organizațiile. Procesul tipic de management se poate restructura, în funcție de modul în care sunt concepute și exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: − faza previzională - caracterizată prin preponderența previziunii bazate pe anticiparea de modalități, metode, soluții organizatorice, motivaționale și de evaluare superioare, corespunzător evoluției predeterminate a organizației respective; sunt prioritare deciziile strategice și tactice, managementul având astfel un caracter anticipativ; − faza operativă - caracterizată prin preponderența organizării, coordonării și antrenării personalului în realizarea obiectivelor cuprinse în planurile organizației; predomină
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
necesităților și intereselor personalului cu realizarea obiectivelor și sarcinilor atribuite. Motivarea, în funcție de modul de condiționare a satisfacțiilor personalului, de rezultatele obținute, este pozitivă sau negativă. Caracteristic managementului științific este conceperea motivării și, implicit, a antrenării pe baza așa-numitelor scări motivaționale, adică a elementelor care prezintă interes pentru componenții organizației, a necesităților acestora, ordonate în funcție de succesiunea în care trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaționale considerate cu precădere în literatura de specialitate menționăm pe cea a lui Maslow 6, care cuprinde
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
negativă. Caracteristic managementului științific este conceperea motivării și, implicit, a antrenării pe baza așa-numitelor scări motivaționale, adică a elementelor care prezintă interes pentru componenții organizației, a necesităților acestora, ordonate în funcție de succesiunea în care trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaționale considerate cu precădere în literatura de specialitate menționăm pe cea a lui Maslow 6, care cuprinde următoarele categorii de necesități: fiziologice, securitate și siguranță, contacte umane și afiliere la grup, statut social și autorealizare Pentru a realiza o antrenare eficace
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al acestui tip de organizație și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. Am pornit de la ideea că tipul de organizație și tipul de obiective organizaționale pot determina adoptarea unui stil de conducere, climatul care se construiește în organizație și metodele de motivare cel mai frecvent utilizate în organizații. 77 5.4. Ipotezele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
românesc. Lucrarea de față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al școlii și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. Practic s-a încercat oferirea unor răspunsuri la întrebările: Depinde calitatea actului managerial de vârsta managerului? Ce relație există între adaptabilitatea managerilor și nevoia lor de relaționare? Există stil managerial bun sau rău? Sunt influențați managerii în luarea deciziilor de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă reprezintă un stimul, un suport motivațional. 4 Procesul de influență În grup semnifică distribuirea autorității și receptarea acesteia. Dacă ne raportăm la clasa de elevi ca grup primar, viața ei se desfășoară după un set de reguli, norme, coduri. Aceste reglementări sunt vegheate de unele persoane
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de elevi contribuie hotărâtor la obținerea unor performanțe superioare, mediul școlar cunoaște , În general , o organizare competitivă. Competiția reprezintă rivalitatea mutuală sau "o luptă Între două sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil"1. Ea este o formă motivațională a afirmării de sine În care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității, iar cooperarea "este o activitate orientată social, În cadrul căreia individul colaborează cu ceilalați pentru atingerea unui țel comun"2. Psihologia socială clasică
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
responsbilitate individuală și colectivă, inițiativa, iar În plan aptitudinal oferă posibilitatea de a descoperi faptul că, Într-o activitate, toate aptitudinile sunt importante. În același timp, facilitează dezvoltarea unor aptitudini generale sau speciale (intelectuale, organizatorice, estetice, etc. Planurile atitudinal și motivațional sunt intens stimulate prin utilizarea Învățării cooperante deoarece dezvoltă atitudini și manifestări noi față de cei ce se sustrag de la activitate, trezește spiritul de răspundere personală și de grup, crează motivații suficiente și eficiente pentru desfășurarea normală a activității. Eficiența educativă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
le guste, să le înțeleagă, e greu de presupus că vom putea mobiliza toate forțele sale și îl vom determina să dea tot ceea ce poate. Succesul în activitatea de învățare are triplă semnificație: a) indicator al unor aptitudini; b) element motivațional; c) expresie a atitudinii față de învățătură. Alt mijloc este transmiterea unor cunoștințe accesibile, pe deplin înțelese de către elevi (respectarea cerințelor principiului accesibilității). Inaccesibilitatea îi împinge pe elevi la învățarea mecanică, cu consecințele ei dăunătoare. Învățătura, în loc să-i dea satisfacții elevului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în termeni uzuali instruirea și educarea, sunt componentele fundamentale ale procesului didactic, ale actului educațional, în sens larg. Între aceste două componente există un raport determinativ reciproc. Învățarea, acumularea de cunoștințe (informarea, deci) determină dezvoltarea proceselor și capacităților intelectuale și motivaționale antrenate în acest act, și invers, un nivel mai ridicat al intelectului va facilita și spori randamentul elevilor în activitatea de învățare, de informare. Dacă pentru activitatea de instruire a elevilor există criterii și instrumente de evaluare, în domeniul formării
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
când succesul se bazează pe demonstrarea abilităților superioare printr-un efort mai redus. Orientarea spre sarcină se află în legătură mai strânsă cu motivația intrinsecă, în timp ce orientarea spre sine este privită ca fiind mai puțin adaptabilă din punct de vedere motivațional. În general, formele mai autonome ale motivației (identificată, intrinsecă) sunt asociate cu angajamentul în diverse comportamente de promovare a sănătății, incluzînd și practicarea exercițiilor fizice. Scopul acestui studiu este să stabilească dacă cele două orientări spre obiective nu se exclud
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
bazează pe demonstrarea abilităților superioare printr-un efort mai redus (Duda & Whitehead, 1998). Orientarea spre sarcină se află în legătură mai strânsă cu motivația intrinsecă, în timp ce orientarea spre sine este privită ca fiind mai puțin adaptabilă din punct de vedere motivațional. Unii cercetători au indicat faptul că orientarea spre sine combinată cu o orientare mai mare spre sarcină este asociată cu o motivație crescută (Wang & Biddle, 2001; apud. Wang, Chatzisarantis, Spray & Biddle, 2002). În general, formele mai autonome ale motivației (identificată
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
mai scăzută în rândul practicanților de exerciții fizice. Orientarea spre sarcină este mai mult legată de motivația intrinsecă, pe când orientarea spre rezultat este mai mult legată de motivația externă. Aceste rezultate pot fi utilizate și valorificate pentru a creea programe motivaționale pentru a stimula participarea în cadrul unor activități fizice moderate.
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
de rău reprezintă cea mai bună motivație pentru angajarea în demersul psihoterapeutic; - o stare de plictiseală provocată de percepția că evenimentele se repetă, că „asta reîncepe iar”. Această percepție incipientă a compulsiei de repetiție reprezintă de asemenea unul din factorii motivaționali esențiali pentru angajarea psihoterapeutică. Bineînțeles, se întâmplă rar ca cele trei variabile să fie prezente în același timp chiar de la primele consultații. Am putea spune că obiectivul terapeutic al convorbirilor de evaluare este chiar acela de a aduce acești factori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
utilizatorul informațiilor financiar-contabile, odată ce a fost avertizat de utilizarea de către companie a tehnicilor de contabilitate creativă, se va aștepta, în mod rezonabil, ca acea companie să continue aplicarea lor până în momentul în care va surveni o modificare fundamentală în complexul motivațional al contabilității creative care să justifice o altă viziune.”<footnote Ibidem, p. 60. footnote> Prin urmare, autorul consideră că o concentrare a eforturilor de a limita contabilitatea creativă prin normalizarea contabilă reprezintă o risipă de resurse fără rezultate. Cu toate că subiectul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
unui elev într-o ierarhie, într-o formă sau într-un nivel al pregătirii sale; - de certificare, prin care se recunoaște statutul dobândit de către candidat în urma susținerii unui examen sau a unei evaluări cu caracter normativ; - pedagogică, în perspectiva elevului (motivațională, stimulativă, de orientare școlară și profesională, de întărire a rezultatelor, de formare a unor abilități, de conștientizare a posibilităților) și în perspectiva profesorului (pentru a ști ce a făcut și ce are de realizat în continuare). În convergență cu opțiunea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
succes. Mai există o cheie explicativă. Determinarea mecanică dintre succesul școlar și cel social se bazează și pe un mit conform căruia un elev motivat școlar devine automat și motivat social (ca și când omul e o ființă compactă, încheiată și stabilizată motivațional și că este direcționat permanent - și definitiv - de mobiluri interne de a progresa). Or, nu este chiar așa. Există o dinamică și o „fiziologie” a intereselor care se manifestă atât pe intervale mici, la nivelul unor acțiuni bine precizate, dar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
prezentare, să adapteze publicului o serie de piese care îl avantajează, să decripteze reacțiile publicului său. Pornind de la un astfel de produs, ne putem da seama de evoluția unor interese, de trăsături de personalitate ale elevilor, de scăderi și plusuri motivaționale, de interesele profunde ale elevilor. Translate în modalitatea web sau CD-ROM, astfel de creații vor prilejui o ocazie de autoafirmare și de automotivare pentru realizarea de noi produse. Portofoliul de prezentare poate fi un document de analiză a profesorilor cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]