3,345 matches
-
molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puerilă" și denotă o "ignoranță crasă"! După ce întreabă: "Oare Clovis era galo-roman?", el invocă o serie de documente în care este menționat, textual, Negru Vodă. În acest sens, cel mai concludent este documentul din 13 noiembrie 1618, dat de Gavriil Movilă, referitor la biserica din Câmpulung, în care se face referire la "Nicolae Alexandru voievod, fiul lui Basarab voievod, nepotul răposatului Negru Radul voievod", care "iaste pristăvit și îngropat trupul lui întru această sfântă biserică". Djuvara comentează astfel: Avem aici, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apărută la București de la 17 iunie 1922 până la 8 aprilie 1923, cu o periodicitate neregulată. Director-proprietar: N. Vămășescu. În articolul Director fără voie se arată că noua publicație continuă „Curierul artelor” (deși apare în paralel cu gazeta condusă de Juarez Movilă) și că își propune să consemneze fenomenul teatral și operetistic național. Mai clar apare formulat acest obiectiv în articolul Către cititori, din al doilea număr: „«Curentul artelor» va fi în primul rând o publicație informativă, căreia nu-i vor lipsi
CURENTUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286584_a_287913]
-
, publicație apărută la București de la 1 noiembrie 1919 până la 30 noiembrie 1920, apoi din 13 ianuarie 1921 până în octombrie 1923. Director: Juarez Movilă; prim-redactor: Nic. Sion; secretar: G.V. Răcoasa. Continuă „Gazeta artelor”. Inițial subintitulată „Ziar artistic săptămânal pentru teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, coregrafie”, din iunie 1921 devine „Ziar artistic săptămânal: teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, cinematografie, gimnastică, arte decorative etc.”, iar
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
articole precum Cultură și prostie al lui Eduard Sbiera (1923), perspectiva fiind în genere una de speculație sociologică asupra fenomenului cultural. Materialele literare propriu-zise ocupă un spațiu mai restrâns. Colaborează cu versuri Zaharia Stancu (Bezna, Câmpenească), G. Palladi, Volbură-Poiană, Sanda Movilă, Vasile Militaru; cu proză, Nestor Urechia, Ion Dragoslav, Gh. Brăescu; cu eseuri, Al. Bilciurescu. Începând cu numărul al treilea din 1922, N. Iorga publică studiul Artă românească, ce conferă o oarecare notă teoretică (de altfel singura) acestei publicații de informație
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
Suceava unde, din martie 1599, slujește la biserica domnească din cetate. În iunie 1600, e ridicat la treapta de episcop, și păstorește până în septembrie la Rădăuți (cât ține efemera guvernare în Moldova a lui Mihai Viteazul). După întoarcerea lui Ieremia Movilă din Polonia, cedează eparhia și se retrage pe proprietatea sa de la Dragomirești (danie de la Petru Șchiopul, pentru „credincioasă” slujbă). Va priveghea aici, între 1602 și 1605, la înălțarea mănăstirii Dragomirna (pe care C. o ctitorește cu sprijinul lui Luca Stroici
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
COSTIN, Miron (1633, Iași - 1691, Roman), cronicar, poet și traducător. S-a născut în familia unui boier foarte bogat, Ion (Iancu) Costin, el însuși fost conducător de armată (hatman). Angajat politic față de dinastia Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu, adversar al Movileștilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fii ai săi, între care și Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon. C. își
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
datează apropierea de viitorul rege Jan Sobieski. În 1653, în ultimul an al domniei lui Vasile Lupu, C. se întoarce în Moldova împreună cu frații săi. Sunt atestate documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
neșters a spiritului arghezian. Alți colaboratori: Otilia Cazimir, Al. O. Teodoreanu, Gala Galaction, Paul Zarifopol, B. Fundoianu, Octav Șuluțiu, Aurel Lambrino, Sărmanul Klopstock, Ionathan X. Uranus (pseudonim al lui Marcel Avramescu), N. Davidescu, Demostene Botez, Simion Stolnicu, Mircea Pavelescu, Sanda Movilă, Alexandru Sahia, Eugen Constant, Liviu Deleanu, G. Ivașcu, Mihail Steriade, Gherghinescu-Vania, N. Crevedia, Radu Boureanu, Ilarie Dobridor, Laurențiu Fulga, Ion Biberi, Paul B. Marian, Aurel Baranga, Dragoș Vrânceanu, Mircea Damian, Horia Bottea, Constantin Nisipeanu, Teodor Scarlat, Ion Sofia Manolescu. I.M.
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
cale?... Ștefan Vodă, el săracul... - Ei! nu-mi mai aduc aminte... Ce-au trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm noi e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm noi e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Până n-au rămas ai noștri nici c-o singură săgeată. Apoi se luptară-n săbii, toți căzură pîn' la unul, Prins a fost la urma urmei numai Gruie, el, nebunul. VEVERIȚĂ Ce-a făcut turcii cu dînsul? {EminescuOpVIII 203} MOVILĂ Știu eu, vere? Se socoate Că de viața-i să s-atingă după lege nu se poate, Numai Vodă e stăpânul pe viață și pe moarte. S-auzea că Lăpușneanu au trimis la ei o carte Ca să-i deie drumul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mult... pentru al tău nume, pentru-ai tăi e un noroc Cumcă nu unul ca tine șade azi în acest loc... 2282 (își aruncă mantia domnească peste coșciug ) Ei, aprod... vin' mai aproape... mai aproape... adu flori... Le aruncă, o movilă, peste manta-mi... Uneori, Când al morții rece spirit trece-n juru-mi în tăcere... Flori mă-ncîntă, flori fac ochilor plăcere, Aduceți din dafin verde ramuri multe... Aduceți Multe flori ca-ntr-o grădină, ca la Curte, măi băieți! Te ferească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
platoșele noastre sunt mâncate de rugină {EminescuOpVIII 233} MIRA 2254 [PERSOANELE MIHAI VODĂ Domnul Tării Românești TOMA NOUR - HILARIU - POPA agentul lui Mihai MIRON-ȘTEFAN fiul lui Toma Nour MAGDALINA-ADINA țiitoarea lui leremia Vodă MIRA fiica lui Ieremia Vodă IEREMIA VODĂ MOVILĂ Domnul Moldovei ZAMOISKI mare cancelar al Poloniei BOIERI de la Curtea Moldovei Acțiunea se p etrece la Curtea domnească a Moldovei, în toamna anului 1600] [PROLOG] MIHAI (singur în pădure) Visam... pe trei morminte creșteam ca un stejar... Toma Nour. Ideile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o iubească - în fine o face ca ea să-și purifice caracterul, să caute a deveni o Yerta. Ea rămâne încîntată - îl deifică - se esaltează după acest cavaler negru care e o virtute albă. Deificat în inima ei - el dispare. Movilă vine, și ea, fiindcă a prins ideea de-a nu mai omorî pe Mira, îl consilie ca s-o dea după polon. El iarăși îi descopere gândul lui cel vânzător de țară; în momentul acela Toma Nour, care i-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Mihai și P[opa] li spune că ar esista un fiu al lui Mihai venit anume în Moldova pentru a căpăta domnia, că Eremia e sec. [că] se cam conspiră fără scop și fără țintă; și iese. Zamoisky și Movilă: ii esplică mai bine unirea lui cu Polonia și-și vinde fiica de metresă regelui. P[opa] ascultă. Îl consilie pe Domn - scena din Don Carlos - Filipp-Posa. El râde. Mira apoi Miron. Amor. Popa, ascuns, arată Magdalinei [otrava]. Magdalina și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îngălbenit a unui mort. luna, gheață galbenă, atârna ca ruptă în nouri, icoana sorții Moldovei; una spăla cu gălbeneală frunțile valurilor mării, alta plutea asupra țării, îngălbenind în moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
C T U L I V Palatul. Decepțiunea - fuge turburat - SPIONUL, care leagă cu ACT V Ea, gata să-l omoare - recade înamorată în brațele sale - El o respinge Ea se omoară. 2 2254 ACT I MARCU ACT II ANNA MOVILA ACT V Noaptea de rege. În noaptea cea de rege. ACT DIN URMĂ 1. MIRA 2. MIRA, TRIMISUL 3. MIRA, MARCUL (Toma știe că Anna Movilă e acel monstru afurisit care încurcă tot și se decide s-o piarză pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
El o respinge Ea se omoară. 2 2254 ACT I MARCU ACT II ANNA MOVILA ACT V Noaptea de rege. În noaptea cea de rege. ACT DIN URMĂ 1. MIRA 2. MIRA, TRIMISUL 3. MIRA, MARCUL (Toma știe că Anna Movilă e acel monstru afurisit care încurcă tot și se decide s-o piarză pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se preface înamorat de Anna, pentru ca să poată stinge sufletul acestei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar putea introduce prin piese ca: Ovi(: Dacia: ), caracter și idei în operele sale, Crucea-n Dacia sau Joe și Crist, (Polyeuct) 2 2254 Doamna Chiajna Scena din biserică Doja Horia Mira Mihai cel Mare Iuliu Cesar O comedie Anna Movilă 3 2286 1. Gracchus Babeuf 2. Decebal 3. Solomon 4. Nero 5. Amor pierdut - viață pierdută 6. Ștefan cel Tânăr 7. Isebart 8. Histrio 9. Napoleon 10. Leul murind 4 2275 DODECAMERON DRAMATIC DRAGOȘ VODĂ 1. NEAMUL MUȘATIN (MIRCEA VODĂ-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Din începutul istoriei române și până în suta noastră n-au existat mișcări demagogice în țară, nu i-au venit în minte măcar românului că, fără muncă și fără merit, omul poate ajunge la ceva. Din Purice Ștefan Vodă a făcut Movilă și Movilești, dar pentru un merit oarecare. Domnul au dat caracterului acelui aprod locul ce i se cuvenea și pe care Movileștii au dovedit că-l meritau. Numai în zilele voastre individualități fără talent, fără caracter, fără muncă ajung miniștri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
București nu poate realiza nici cele mai mici avansuri asupra hârtiilor indigene, o împrejurare al cărei înțeles o pricepe așa de bine toată lumea, încît comentariile ni se par de prisos. [25 iulie 1882] 149 {EminescuOpXIII 150} ["NU SE POATE RIDICA MOVILĂ... "] Nu se poate ridica movilă fără ca alături să [nu] se facă groapă; nu putem spune un adevăr fără ca "Romînul" să nu producă o platitudine. Espusesem în unul din numerile trecute un adevăr din cele mai elementare: ca cheltuielile de transport
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cele mai mici avansuri asupra hârtiilor indigene, o împrejurare al cărei înțeles o pricepe așa de bine toată lumea, încît comentariile ni se par de prisos. [25 iulie 1882] 149 {EminescuOpXIII 150} ["NU SE POATE RIDICA MOVILĂ... "] Nu se poate ridica movilă fără ca alături să [nu] se facă groapă; nu putem spune un adevăr fără ca "Romînul" să nu producă o platitudine. Espusesem în unul din numerile trecute un adevăr din cele mai elementare: ca cheltuielile de transport, transmisiune și repartiție ale productelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poimîni breslele, până ce toată combinarea organică, datorită veacurilor, s-au prefăcut într-o grămadă de indivizi fără nici un fel de legături între ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu e un popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat l-a avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa de-a ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. 196 {EminescuOpXIII 197} Un copac
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]