902 matches
-
după alta, indicând de fiecare dată ce țintă dorește, nu era nevoie, căci, după fiecare icnet al puștii, iepurașii, rățuștele ori lupii înșirați pe perete se răsturnau și încremeneau cu capul în jos. Bătrânul rămase cu gura căscată și cu mucul de țigară lipit de buza de jos. Petrache îi dădu înapoi pușca și-i făcu loc Auricăi, să-și poată primi ursulețul de pluș. Târgul începuse să se întunece. Obloanele se trăseseră, ghicitoarele din corturile colorate șterseseră zațul de pe fundul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privirea, observai că binecuvântarea pe care o strângeau degetele lui era un chiștoc de țigară pe care, de altfel, îl și duse la buze, trăgând din el, cu un ochi pe jumătate închis. Chiar și așa, cu buzele țuguiate pe mucul îngălbenit, ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea fixă și mijită, aducând mai degrabă cu a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
jumătate închis, prețăluindu-l. Maca zâmbi către sfânta familie. — Hei, bună seara ! — Ce treabă ai tu ? răspunse hârâit bărbatul, mutându-și iscodeala de la un ochi la celălalt. Maca puse piciorul pe prima treaptă, fără a mai replica, și bine făcu, căci mucul de țigară ateriză cu precizie chiar pe urmele sale. — Mă bucur, aruncă el peste umăr, fără a mai lua în seamă hârâielile bărbatului, că sunteți bine. La primul etaj, dădu în casa scării peste un aragaz unde uleiurile din tigăi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
N-am mai avut răbdare. — Vezi ce mult contează... Fumatul e bun, uneori. Poți să nu vorbești, fără să fie nevoie să taci. Tili dădu drumul câtorva rotocoale de fum care se destrămară în umbrele serii. — Știi ? spuse Jenică, atunci când mucul țigării îi arse degetele. Jocul ăsta al nostru de-a frunzele. Ai văzut că îți rămâne tot mai puțin loc să te joci... Și când nu-ți mai rămâne loc înseamnă că e timpul să mori. — Viața nu e o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aciui în colțul lui, acoperind peretele cu o umbră imensă. — Ne spui mai departe povestea ? întrebă Jenică. Fetița închise o clipă ochii, apoi încuviință. Căută din priviri cartea și nu o găsi. Bătrânul Coropciuc scotoci într-un sertar, după un muc de lumânare, îl aprinse și i-l întinse. Fetița privi mirată spre el și apoi speriată spre ceilalți. — Spune-le povestea, zise bătrânul. Ei sunt prietenii noștri. Ne leagă și alte taine. Fetița privi atentă în flăcăruia lumânării, apoi rămase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Simți dintr- odată că e închis într-o imensă gură, iar întunericul îl mestecă și îl înghite. Sări în picioare, căută pe pat bricheta și o aprinse iarăși. Umbrele se retraseră pe pereți, sâsâind. Trase un sertar și găsi un muc de lumânare pe care îl ridică aprins deasupra capului. Umbrele își continuară dansul, mâinile parcă li se întindeau, dar flacăra lumâ nării le pecetluia pe perete. Așeză lumânarea pe noptieră și se apropie, încurajat. Celelalte umbre își unduiră spinările și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
toți, dârdâia și clănțănea din dinți, strângând cearșaful în pumni, cu ochii-n tavan. Din când în când, cei doi copii se apropiau de patul lui, privindu-l curioși și ascultând scrâșnetul dinților sfărâmați. Apoi, cu răsuflările năclăite, își ștergeau mucii într-un colț de cearșaf și o zbugheau pe scări. Bărbații și femeile, aplecați peste ferestre, uitaseră de rață, își fixaseră acum ținte imaginare împotriva cărora urlau din rărunchi. Nu-i vedeau pe cei de vizavi, nici nu auzeau prea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai mei au anunțat În sfârșit că se duc la culcare. Voi doi sunteți mai mult decât bineveniți dacă vreți să rămâneți să vizitați, dar tatăl tău și cu mine trebuie să mergem la culcare, anunță mama În timp ce stingea ultimul muc din țigara ei de cuișoare, un capriciu pe care și-l permiteau când erau În dispoziție de sărbătoare. Mâine e o zi mare. Îi Întinse mâna tatei, iar el o luă cu un zâmbet. Mi-a făcut mare plăcere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Lapte, Angelo Neacșu, Constantin Burdușel, Florin Burlan, Cristian Petronel Achim, Elena Marcu, Constantin Radu, Constantin Cătălin Ene, Ionel Minea, Nicolae Tudor, Ion Băncilă, Adrian Ionuț Opriș, Florian Nicolae, Viorel Toma, Cătălin Viorel Stanciu, Gheorghe Stoian, Nicolae Toma, Dumitru Rădulescu, Mihai Muc, Gheorghe Dinu, Marian Gerea, Mihail Poenaru, Lucian Spătaru, Florian Marius Nițu, Florica Schiau, Valentin Adrian Panait și Vasile Mirel Furtună în cauze având ca obiect soluționarea unor litigii de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că Hotărârea Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195132_a_196461]
-
Lapte, Angelo Neacșu, Constantin Burdușel, Florin Burlan, Cristian Petronel Achim, Elena Marcu, Constantin Radu, Constantin Cătălin Ene, Ionel Minea, Nicolae Tudor, Ion Băncilă, Adrian Ionuț Opriș, Florian Nicolae, Viorel Toma, Cătălin Viorel Stanciu, Gheorghe Stoian, Nicolae Toma, Dumitru Rădulescu, Mihai Muc, Gheorghe Dinu, Marian Gerea, Mihail Poenaru, Lucian Spătaru, Florian Marius Nițu, Florica Schiau, Valentin Adrian Panait și Vasile Mirel Furtună în dosarele nr. 7.891/105/2005 (număr în format vechi 7.894/2005), nr. 7.894/105/2005 (număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195132_a_196461]
-
de Nina Croitoru Bobîrniche, e înregistrat termenul penalistă „prostituată de duzină”, în vreme ce adjectivul penal, chiar dacă nu devine cuvînt-titlu, apare în multe sintagme: femeie penală („homosexual pasiv”), fetiță penală („homosexual pasiv; prostituată de duzină”), țigară penală („țigară făcută de deținuți din mucurile de țigări înfășurate în hîrtie de ziar”), beton penal („arpacaș”) ș.a. Ceea ce pare să lege toate aceste expresii e apartenența lor la terminologia vieții de închisoare - efect logic al unei condamnări penale; le e comună și conotația predominant negativă, de
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
sunt foarte asemănătoare cu cele ale neoplasmelor seroase benigne. Celulele neoplazice sunt uniforme, iar majoritatea chistadenocarcinoamelor seroase nu au o rată mitotică crescută. Ca și în cazul echivalentelor lor benigne, chistadenocarcinoamele seroase exprimă CK 7, 8, 18 și 19, α-inhibină, MUC 6 și enolaza neuron specifică [16]. NEOPLASMELE MUCINOASE CHISTICE ALE PANCREASULUI Pentru prima dată descrise ca entitate clinicopatologică distinctă de către Campagno și Oerte în 1978 [17] acestea au fost mult timp subiect de controverse în încercările de a le clasifica
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
imunomarcate cu CK 7, 8, 18 și 19, EMA, CEA, exprimă markerul de mucină de tip gastric MUC5AC și markerii de mucină de tip pancreatic DUPAN-2 și CA 19-9. Celulele răzlețe, de tipul celor caliciforme exprimă markerul de mucină intestinală MUC 2. Stroma subepitelială, de tip ovarian, exprimă SMA, receptori de progesteron (60-90%) (fig. 245E), receptori de estrogen (30%). Celulele luteinizate au anticorpi pentru tirozinhidroxilază, calretinină și α-inhibină [2,3,18]. NEOPLASMELE CU CELULE ACINARE ALE PANCREASULUI Neoplasmele cu celule acinare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
unui articol despre industria din Principatele Române, articol publicat în 1847 în „Foaia germană din Brașov”, referindu-se la acea fabrică, scriau următoarele: „o fabrică de stearină mai vegetează încă, dar la tot minutul se așteaptă a i se stinge mucul vieții”. Calitatea lumânărilor ar fi fost, după părerea lor, inferioară acelor din Viena, „ba încă și decât acea din Sibiu”, iar lumânările îl costau pe antreprenorul fabricii mai mult decât pe Mili cu care trebuia să concureze și pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționarea unei mari zahanale la Focșani, care îi ofereau avantaje în lupta împotriva concurenței străine. De altfel, comentatorul articolului publicat în „Foaia germană din Brașov” și reprodus în „Albina românească” semnala cu satisfacție în 1847 că Th. Ghica aprinde un muc mai mare și mai aproape de Sibiu”, construind acea întreprindere la Focșani. La 1 ianuarie 1848, fabrica funcționa. Aceasta rezultă din contractul de arendare a vămilor unite ale Principatelor din acea dată, în care se menționa scutirea de vamă a produselor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Când toți opt s-au aflat în fundul peșterii, s-a făcut o tăcere absolută. De prin despicături laterale începură să-și facă apariția, așezându-se în cerc, alți bărbați cu glugă și femei cu bucăți de câlți aprinși și cu mucuri de lumânare. În mijloc a fost aprins un foc. Tommaso s-a temut de ce e mai rău atunci când văzu ridicându-se un fum negru și dens care însă se îndreptă spre tavan unde era o fisură prin care putea să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mărginaș și se îndreptă spre strada Boursault, unde se afla locuința lui. Imobilul înalt, cu șase etaje, era locuit de douăzeci de familii sărmane de muncitori și funcționari, și, urcînd scara ale cărei trepte murdare, cu bucăți de hîrtie împrăștiate, mucuri de țigară și resturi de zarzavat, le lumina cu chibrituri de ceară fu cuprins de un sentiment groaznic de scîrbă și de nerăbdare să scape de acolo, să locuiască și el într-o casă curată, așternută cu covoare, ca oamenii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sufletul mulțimilor”. În articolul Chemare, M. Mircea evidențiază dificultățile pe care le întâmpină redacția: „În alte împrejurări, [...] programul nostru ar fi bătut, în marș de atac liberator, ritmul tumultuos al unui manifest. Dar astăzi, la pâlpâitul zgârcit și intermitent al mucurilor primitive, instinctul vital ne impune adoptarea surdinei prescrisă de cenzură.” Autorul recunoaște că, din păcate, „capacitatea noastră de rezonanță” se află „în oarecare disproporție cu amploarea titlului nostru: el însuși un întreg și complet program”. Publicația are o viață scurtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288536_a_289865]
-
moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de invenția mediană a lămpii, se uită de lampadare, de pildă, care făceau o lumină poate la fel de puternică, în orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, însă, pentru cei înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari în flori de umbră mă cuprind. Ea mă ajută să înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus în scrierea veche - nu numai la Eminescu, dar în mod
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ziarul Uzina și ogorul, care apărea la Caransebeș, În nr. 165 din 5 decembrie 1951, În Mesajul adresat lui Stalin de către participanții la Conferința Unională a Partizanilor Păcii din URSS, din cuvântul muncii dispăruse consoana n, astfel că apăruse expresia „mucii tovarășului Stalin” (Ficeac, 1999, p. 57). În Scânteia tineretului din 21 noiembrie 1950, În loc de „forței economice socialiste” a apărut „fostei economii socialiste”. În Sportul popular din 20 decembrie 1950, În loc de „CC al PMR” a apărut „Ca Ca al PMR”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Moldova întreagă n-o putea ceda rușilor că atunci n-ar fi avut unde domni, cedă deci jumătatea ei dintre Prut și Nistru. O flotă engleză stătea în Bosfor și sili pe sultan să încheie pacea de la București. Sultanul ridică mucul condeiului de pe tratat și trecu pe o altă hîrtie: sentința de moarte a lui Moruzi" (Argumentul de căpetenie, "Timpul", 1 martie 1878). Ca o paranteză, între replicile pe fondul cererii rusești de reanexare a Basarabiei, un autor rus răspunde locotenent-colonelului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ramolit, becisnic și puhav, odraslă de șacal comunist, și ea, tânără cățea, puiuț de maidanez nehalit, cu părul lung și ochii languroși, repede dedulcită la dejunuri cu Pedigree. Lui i s-a spus tandru și respectuos, pentru puterea tatălui său, Muc cel Mare, stăpân mai mult de patru decenii peste pivnițele și averea Zmeului Roșu, simplu și curat: Muc cel Mic. Pe ea au poreclit-o, invidioșii, chiar Moni Hari, deși - naratorul o spune aici de la obraz - nu o ducea în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lung și ochii languroși, repede dedulcită la dejunuri cu Pedigree. Lui i s-a spus tandru și respectuos, pentru puterea tatălui său, Muc cel Mare, stăpân mai mult de patru decenii peste pivnițele și averea Zmeului Roșu, simplu și curat: Muc cel Mic. Pe ea au poreclit-o, invidioșii, chiar Moni Hari, deși - naratorul o spune aici de la obraz - nu o ducea în niciun caz mintea la spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-o, invidioșii, chiar Moni Hari, deși - naratorul o spune aici de la obraz - nu o ducea în niciun caz mintea la spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut în Grădina aleșilor, zisă a Primăverii, Muc cel Mic avu o copilărie grea, din care n-a mai ieșit niciodată. Nevoit a se juca numai cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]