1,851 matches
-
periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite” și „date prin târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii aveau grijă să fixeze cuantumul acestor sume („de fată mare 20 de lei, de muieri 12 lei, de la cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii aveau grijă să fixeze cuantumul acestor sume („de fată mare 20 de lei, de muieri 12 lei, de la cei ce le vor fi făcut, iar de la fămei numai ciubotele, câte 2 ughi pă obiceaiu...” - îi arăta, la 15 mai 1741, Grigore al II-lea Ghica, Voievodul Moldovei, marelui vornic Constantin Ruset, precizându-i că strângerea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fecioore” să i se toarne plumb topit în gură): „Certarea răpitorilor iaste numai moartea; Cela ce va răpi pe vreo muiare, acela nu se va certa numai cu moartea, ce încă-ș va piarde și bucatele, că le va da judecătoriul muierii ceii răpite, de va fi muierea mireană, iară de va fi călugărăță, atunce-i va da judecătoriul putére să se hrănească cu venitul ce va fi de la acéle bucate în toată viața ei”395; sau: „Certarea răpitorilor iaste nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
topit în gură): „Certarea răpitorilor iaste numai moartea; Cela ce va răpi pe vreo muiare, acela nu se va certa numai cu moartea, ce încă-ș va piarde și bucatele, că le va da judecătoriul muierii ceii răpite, de va fi muierea mireană, iară de va fi călugărăță, atunce-i va da judecătoriul putére să se hrănească cu venitul ce va fi de la acéle bucate în toată viața ei”395; sau: „Certarea răpitorilor iaste nu numai spre cela ce răpéște fată cucoană
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-lea Conciliu Ecumenic și Canonul 92 Trulan îl pedepsesc pe răpitor cu anatema și nu-i iartă nici pe cei care l-au ajutat 398. Apropiații victimei îi puteau omorî pe răpitori și pe „asociații” lor: „Părinții, frații, rudele, stăpânii muierii, toți aceștia pot să ucigă de tot pre răpitori și să n-aibă niceo certare, și încă nu numai pre răpitori, ci și pre soțiile lor și pre ceia ce le vor fi într-ajutoriu, însă numai cându-i vor găsi făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în timpul campaniilor militare. Văduvele se numărau atunci printre victimele din prima linie ale violenței sexuale. Turcii erau primii între excesivi și autorii de letopisețe le consemnează faptele. Anonimul Brâncovenesc îi urmărește pe „nemții” care prădau în Ardeal, constatând că luau „muierile de să culca cu dânsele”. De la Miron Costin aflăm că ucrainenii comandați de Timuș Hmelnițki, năvălind în Mănăstirea Dragomirna, s-au dedat la jafuri „[...] rușinând căzacii femei și féte...”. Crizele produse de armatele care mergeau la vreo luptă sau se
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de moarte, iar muierea-i era grea-mare. Muierea asta, Doamne ferește!, nu erea ca alte femei, ea erea năzdrăvană”. Pruncul ce se naște (dintr-o mamă văduvă) se va arăta a fi în posesia unor puteri suprafirești
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de moarte, iar muierea-i era grea-mare. Muierea asta, Doamne ferește!, nu erea ca alte femei, ea erea năzdrăvană”. Pruncul ce se naște (dintr-o mamă văduvă) se va arăta a fi în posesia unor puteri suprafirești, care îi îngăduie să smulgă și să care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de moarte, iar muierea-i era grea-mare. Muierea asta, Doamne ferește!, nu erea ca alte femei, ea erea năzdrăvană”. Pruncul ce se naște (dintr-o mamă văduvă) se va arăta a fi în posesia unor puteri suprafirești, care îi îngăduie să smulgă și să care lemne grele, să omoare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fără ieșire, concretizare a mâniei de neocolit a lui Dumnezeu, stârnită de păcat 504. I se alăturau chinul, munca, tortura - „scaune de focu”, „capaciu de fieru, și stâlpurile lui de fieru, și de stâlpurile era spânzurat nărod multu, bărbați și muieri, de imbi” - într-un concert ce pune în acțiune mai mulți agenți. Celor ce aveau „sufletul legat și muncit în mâinile dracului” (îndreptarea legii), celor ce simțiseră, încă în viață fiind, mușcătura diavolului (morsus diaboli) și primiseră un soi de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu arepi și trei capete și cu doao capete”, „vădzu mâncându-i vermii neadormiți”. Etc. Văduvele nu lipsesc din Iad. Dar nu constituie o prezență semnificativă. Le putem bănui între cele ce au mâncat „carne de om”, adică „fetele și muierile ceale ce ș-au necat și ș-au lepădat feciorii cânilor” (ardeau „în focu până în creștetu”), între clevetitoare, între cei lipsiți de respect față de clerici (pedeapsa lor era specifică: „nește scaune de focu și șede pre ele năroade multe, bărbați
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce ș-au necat și ș-au lepădat feciorii cânilor” (ardeau „în focu până în creștetu”), între clevetitoare, între cei lipsiți de respect față de clerici (pedeapsa lor era specifică: „nește scaune de focu și șede pre ele năroade multe, bărbați și muieri, și pară de focu îmbla într-înșii de-i arde și-i munciia”), între „ocărâtorii, și blăstemătorii, și clevetnicii, și menciunoșii, și tâlharii, și ceia ce despartu frați de frați” care se chinuiau „spândzurați” „de limbi”, între „svetnicii și hulitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ocărâtorii și [din nou] clevetitorii și svăditorii, și cu clevetele sale au spartu case și soți de soți au despărțitu ș-au spart posturile” ce sufereau o ardere completă. O singură „categorie” de văduve este nominalizată: „Și vădzu preasfânta nește muieri spândzurate de unghii și pară de foc ieșiia din rostul loru și le mânca nește fieri. Eale striga: «Miluiește-ne, Doamne; că noi ne muncim mai vârtosu de toți!Ț Și vădzu Sfânta-Marie și întrebă: «Cine sântu acelea?Ț Și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
greu; head; idei; importanță; inovare; intelectual; interes; isteț; înaintaș; încăpățînat; îngîmfat; îngrijit; învățat; judecată; lan; laudă; limpede; linie; de linie; listă; logic; look; lume; de lume; mansardă; medicină; meditare; memorie; migrenă; de minte; mintea; mintios; mîini; mînă; monedă; mort; motor; muiere; nas, craniu; necesar; negru; neuroni; obraji; de om; organism; oval; pagubă; și pajura; partea corpului; pat; pămîntului; persoană; de pește; de piatră; vai de picioare; piept; pisică; pleșuv; plumb; potrivit; poză; priceput; profesor; de rață; rege; responsabilitate; serviciu; siguranță; somn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copil; cumnată; deces, soț; depresie; despărțire; despărțită; divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie liberă; frică; frustrată; gol; greu; greutate; grijă; împăcare; împlinire; îndoiată; îndoliată; înmormîntare; înspăimîntare; lacrimă; lanț; liberă, singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă; mireasă; mititica; moartă; muiere; de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată; nirvana; om; orfan; păcat; părăsit; părăsită; pedeapsă; plictisită; pribeag; proaspătă; problemă; puternică; rană; rău; fără rost; săraca!; scăpare; simpatie; soacră; soartă; solitară; spinare; tăcere; tare; tinerețe; tragedie; urîtă; ursuz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trebuie descoperiți germenii nebuniei care declanșează teroarea subsecventă. Un al doilea episod cu valoare premonitorie este constituit de dialogul, cu accente de patetism romantic, dintre protagonist și soția sa, Ruxandra, care-l conjură să nu mai verse atâta sânge nevinovat: "Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanul sărind drept în picioare și mâna sa, prin deprindere, se răzămă pe junghiul din cingătoarea sa". Totuși, la insistențele Ruxandrei, domnitorul îi face acesteia o promisiune solemnă: "Îți făgăduiesc că de poimâine nu vei mai vedea (capete
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anecdotica și folclorul boemei bahice și jovial-crapuloase sunt mult mai rar prezente în textele poetului decât ar lăsa-o de bănuit renumele său. Cea mai pregnantă compunere în acest registru este probabil Balada coșcadârilor („...Păi când intram eu la restaurant / Muierile veneau ca la stupină / La orice târfă se făcea lumină // Eram voinic deși nu prea înalt / Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă / Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai grijă când fată oaia, / dacă m-oi prăpădi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
iese de acolo și face propria lui activitate polițienească. Iar femeile, of, avem polițistă lesbiană, stripteuză cu ambiții de avocat și o pleiadă de prostituate-luptătoare, care împușcă și atacă îmbrăcate în lenjerie intimă. Da, voila un alt film în care muierile sunt doar motoare narative, iar bărbații sunt machos. De altfel, virtuțile pe care le postulează pelicula sunt forța brută și rezistența la durere, materializată în capacitatea de a nu țipa. Dacă nu v-ați prins până acum, s-o spun
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu-n pielea" (82). Culmea umorului involuntar și eliptic mi se pare însă atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat la corectura o trimitere care era direct o provocare" (78). Un referat "strict confidențial" din 1952
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
jur se porni un pîrîit de aparate de emisie-recepție și se auzi o cerere urgentă de întăriri cu forțe polițienești. Afară, Supraviețuitorii din Siberia cedaseră în fața celor de la mișcarea pentru drepturile homosexualilor, care luptau pe cont propriu. Cîteva namile de muieri între două vîrste pătrunseră prin cordonul de polițiști și se repeziră la Piper. - Nu, n-am făcut nimic de genul ăsta! urlă el în timp ce femeile încercau să-l smulgă din mîinile polițiștilor. Sînt pur și simplu un ins obișnuit, un
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
s-au milostit să-l spele, Cel juruit cu-al iadurilor hau. Păzește-mă, Fecioara, de Cel Rău Căci rod preasfînt au vrednicit să lege Și fără stricăciune trupul Tău... Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Bătînă sînt, muiere nevoiașa, Nimic nu știu, nici dslușire líteri; La schit vaz, unde sînt enoriașa, Un răi leit cu cínghii și cu țíteri, Și-un iad cu osîndiți; ne spun presvíteri Că-i unul spaimă, altulbucurie. Doar bucuria hărăzită-mi fie Căci
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
la 5, rânesc la vaci și vin și citesc o carte. După-amiază fac io ce fac, mai citesc o carte. Asta până mă întâlnesc cu prietenii și mergem cu toții la bibliotecă și citim acolo la cărți până seara, când vin muierile să ne ia.
BANCUL ZILEI: Badea Gheorghe dă interviu la TV by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/61904_a_63229]
-
Trăgeau căruța lui Noroc cu tigaia roșie, înfierbântată, și strigau, bătând din palme: „Cine vrea să aibă noroc, să aducă jertfă lui Noroc!...“ Atunci, nebunele de femei ziceau una alteia: „Cumătră, îți dai copilul?“ „Îl dau, ca să am noroc!“. Lua muierea copilul de la sân și îl dădea în mâna slujitorului idolesc, care îl tăia bucăți și îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii se puneau odată în tigaia aceea. Mirosea în urma lui numai a friptură
Text halucinant al părintelui Cleopa. De ce nu trebuie să ai Noroc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63058_a_64383]
-
de a scrie despre el datează chiar din vremea vizionării de la Cluj, dar ce anume nu e clar și tare mi-ar veni să mizez pe un "stream of consciousness". Dar prefer oportunismul: cum studii neurologice recente au demonstrat că muierile sînt mai analitice și că mingea intuiției își are domiciliul în terenul bărbaților, o să o iau bătrînește și rațional. Ca și Tristram Shandy: A Cock and Bull Story, pelicula lui Gilliam pornește de la interpretarea (foarte personală) unui text literar, anume
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]