1,225 matches
-
că iredentismul ține de teoriile ieftine, ca pacea universală etc.) Dacă vom adăuga la toate acestea și cântarea trecutului în felul lui Bolintineanu: evocarea vremurilor de bărbăție pentru a îmbărbăta prezentul 4 - o stare sufletească caracteristică mai degrabă la scriitorii munteni decât la cei moldoveni -, ni se va lămuri, în sfârșit, figura lui Odobescu: sinteză de criticism și de patruzecioptism pur. Sinteza aceasta e simbolizată chiar prin publicațiile în care-și începe cariera sa de scriitor. Ca critic, l-am văzut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la 1866 -, spiritul novator și spiritul critic merg împreună într-o fericită sinteză. Vorbesc, bineînțeles, în general, căci în unele din reformele sale a fost nevoit să facă concesii, împotriva convingerilor sale. După aceea, aceste două tendințe se separă. Liberalismul muntean, în manifestările lui extreme, rămâne să reprezinte spiritul novator; junimismul moldovenesc rămî-ne să reprezinte spiritul critic, negativ. Această ruptură a fost o nenorocire pentru istoria contemporană a Romîni-ei. Unii merg fără discernământul trebuitor; ceilalți neagă necontenit utilizarea întregii opere a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
romî-nească", 1922, nr. 6. Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. Vom cita pe cei mai recunoscuți, indiferent de aprecierea noastră, pentru ca premisele argumentării să fie cât mai obiective.) Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie să adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogăl-niceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca prozator și mai ales mult mai important în această calitate din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
naționale, din vremurile aproape legendare până în zilele noastre, de la țărani până la protipendadă, de la viața tihnită din mahalaua moldovenească până la tumultul de pe câmpul de bătaie... Vom mai găsi apoi că influența excesivă a literaturilor străine a redus importanța unor însemnați scriitori munteni și mai ales a lui Bolintineanu, ale cărui romane ar umplea altfel un gol în proza muntenească din epoca respectivă, dar care, nu numai din cauza lipsei de forță creatoare a acestui scriitor, ci și din cauza influenței romantismului francez de mâna
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
etc.), "Junimea", mișcarea de la Sămănătorul începută de Vlahuță și ardeleanul Coșbuc (vezi, despre poziția literaturii ardelene față cu această problemă, articolul trecut și mai jos, în acest articol) și continuată de dl Iorga și, în sfârșit, Viața românească. Iar scriitorii munteni, care au depus în opera lor mai multă realitate specific românească - mai mult decât toți ceilalți scriitori munteni la un loc - vorbim de Caragiale și Brătescu-Voinești -, acești doi prozatori, cu un atât de pronunțat caracter de originalitate națională, s-au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
această problemă, articolul trecut și mai jos, în acest articol) și continuată de dl Iorga și, în sfârșit, Viața românească. Iar scriitorii munteni, care au depus în opera lor mai multă realitate specific românească - mai mult decât toți ceilalți scriitori munteni la un loc - vorbim de Caragiale și Brătescu-Voinești -, acești doi prozatori, cu un atât de pronunțat caracter de originalitate națională, s-au raliat, se poate zice, la curente moldovenești, au debutat și continuat să apară în Convorbiri literare, îmbrățișînd critica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
credem că cei mai talentați ar coincide de cele mai multe ori cu cei mai naționali. ("De cele mai multe ori", și nu întotdeauna, pentru că lipsa de imitație, singură, nu poate ține loc de talent.) Această "lege" se verifică chiar prin cei doi scriitori munteni, citați mai sus, căci nu credem să fie o simplă întîmplare că Brătescu și Caragiale sunt totodată și cei mai însemnați prozatori munteni și prozatorii munteni care au zugrăvit lucruri mai ale noastre, numai ale noastre și văzute prin propriii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
imitație, singură, nu poate ține loc de talent.) Această "lege" se verifică chiar prin cei doi scriitori munteni, citați mai sus, căci nu credem să fie o simplă întîmplare că Brătescu și Caragiale sunt totodată și cei mai însemnați prozatori munteni și prozatorii munteni care au zugrăvit lucruri mai ale noastre, numai ale noastre și văzute prin propriii lor ochi, nu prin cărțile citite. Dar să intrăm mai în miezul lucrurilor, să ne apropiem mai mult de ceea ce poate fi o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poate ține loc de talent.) Această "lege" se verifică chiar prin cei doi scriitori munteni, citați mai sus, căci nu credem să fie o simplă întîmplare că Brătescu și Caragiale sunt totodată și cei mai însemnați prozatori munteni și prozatorii munteni care au zugrăvit lucruri mai ale noastre, numai ale noastre și văzute prin propriii lor ochi, nu prin cărțile citite. Dar să intrăm mai în miezul lucrurilor, să ne apropiem mai mult de ceea ce poate fi o "dovadă" - pe cât se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost mai buni decât sunt. Până spre 1880, în vremea cât s-a format limba literară și s-au pus începuturile unei literaturi naționale, literatura populară a fost un factor indispensabil al literaturii culte. Cel mai bun, singurul prozator artist muntean din vremurile acele, Odobescu, este un fervent iubitor și admirator al literaturii populare. Și credem că nu e, iarăși, o întîmplare că acest singur artist al prozei muntene dinainte de 1880 este și singurul reprezentant al curentului poporan din Muntenia din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un factor indispensabil al literaturii culte. Cel mai bun, singurul prozator artist muntean din vremurile acele, Odobescu, este un fervent iubitor și admirator al literaturii populare. Și credem că nu e, iarăși, o întîmplare că acest singur artist al prozei muntene dinainte de 1880 este și singurul reprezentant al curentului poporan din Muntenia din acea vreme și, încă, un reprezentant al curentului istoric - unul care "șterge colbul de pe cronice bătrîne" -, un alt curent care a fost un factor însemnat al literaturii române
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se mai deosebesc ca în epoca precedentă: intelectualul ardelean nu mai este atât de departe de boierinașul moldovan, intelectual și el, și mai ales de burghezul intelectual muntean, în definitiv și el un om din popor. Am subliniat mai sus cuvântul "mai ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atât de departe de boierinașul moldovan, intelectual și el, și mai ales de burghezul intelectual muntean, în definitiv și el un om din popor. Am subliniat mai sus cuvântul "mai ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ienache, observăm noutăți: vorbește de a "patriei cinstire", o dată se inspiră din Goethe (ori dintr-un izvor al lui Goethe)1 altădată, din poezia populară. Iar un fiu al său, dintr-un cântec de frunză. " Noutatea" aceasta, relativă, a scriitorilor munteni trebuie pusă în legătură cu specializarea muntenilor în "noutăți", cu caracterul mai novator, mai revoluționar al Munteniei, cu ivirea mai de timpuriu acolo a ideilor ori mișcărilor libere (vezi articolele dlui I. C. Filitti din această revistă: polemica sa cu dl Barnoschi) - fapte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mișcării de eliberare a Greciei. Ideile Revoluției Franceze se răspândesc încă de la început în burghezia grecească din București, din care se alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și alte cauze pentru care Muntenia este de la început mai "înaintată" decât Moldova. În epoca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
primul său volum, Spiritul critic în cultura românească (1908), G. Ibrăileanu (1871-1936) își caută, analizând geneza formelor culturii în România oglindite în operele scriitorilor mai importanți dintre 1840 și 1880, precursori ai doctrinei poporaniste, înțelese drept cultură pentru popor. Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și ea, dar înfrîntă în lupta cu boierimea, a reprezentat, prin simpatie, interesele claselor apăsate, mai cu seamă interesele țărănimii. Este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ulițele fără folos, am pornit întristați spre casă. Zarzărele erau de acum zdrobite și au fost îndrumate spre cotețul porcilor. Bunicul s-a arătat foarte supărat pentru că îi spusese unchiului Scarlat să nu obosească cei doi cai fără rost că „muntenii” (cei veniți de la munteă nu vor cumpăra astfel de fructe. L-a trimis pe unchiul Scarlat să dea apă la cai și să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acestor piese. Un loc aparte îl ocupă drama Cântare și verș la Constantin, creație a minerilor din zona Baia Mare, inspirată de sfârșitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu. Ceata reprezenta, la Anul Nou, uneltirea boierilor la Curtea otomană și uciderea domnului muntean. Intrată în circulație pe la mijlocul secolului al XIX-lea, această dramă nu se mai joacă astăzi în Transilvania. În schimb, în Moldova este semnalată în mai multe localități piesa Brâncovenii, generată de aceleași evenimente, dar independentă de spectacolul transilvănean. Vasta răspândire
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
foloasele unor tălmăciri de valoare din operele scriitorilor clasici și își exprimă încrederea în capacitatea expresivă a limbii române. De altfel, în F.l. s-a acordat un spațiu destul de mare discuțiilor despre limbă și ortografie, fiind reluate și părerile scriitorilor munteni sau moldoveni (I. Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi). Atitudinea revistei este moderată. Se critică excesele latinizante și puriste și, de asemenea, fanteziile ortografice. Redacția urmărea să țină la curent cititorii cu evenimentele politice și cu mișcarea culturală și literară de pe întregul teritoriu
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi și spiritul prometeic, Ștefan Pascu, Cinci decenii de învățământ universitar în limba română la Cluj, Romul Munteanu, Afirmarea spiritului universitar în critica și istoria literară, Corneliu Albu, Momente din lupta intelectualilor patrioți pentru înființarea unei universități românești în
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Mureșianu au făcut din F. pentru m., i. și l. o tribună de afirmare a ideii naționale. De aceea, în primii ani, până prin 1842, exigența critică a redactorului a fost redusă față de colaboratorii transilvăneni. Totodată, operele unor scriitori moldoveni și munteni erau oferite ca modele pentru începători, dar și drept dovezi ale capacității creatoare a poporului român. În același mod poate fi privit și interesul arătat poeziei și artei populare. Foaia lui Barițiu este prima publicație periodică românească din Transilvania care
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
de Jos. Cei patru fii pe care i-a avut, Ștefan, Nicolae, Alexandru și Radu, vor deveni personaje cu un rol important în viața politică a epocii. În zilele tulburi ale mișcării din 1821 se refugiază, ca mulți alți boieri munteni, la Brașov, unde rămâne un timp, aflându-se printre inițiatorii unei societăți al cărei program viza, de fapt, o reformă mai largă, politică și culturală. G., care se pare că mai călătorise înainte de 1821 și la Paris, ca observator al
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
orală și cea istoriografică din Cronica anonimă racovițeană și dintr-un presupus „izvod al Costăcheștilor”, atribuit lui Ștefan Pădure. Partea originală a cronicii se inspiră din cea a lui Radu Popescu pentru genealogia encomiastică a Ghiculeștilor și pentru unele domnii muntene. În mod inedit, textul încorporează documente oficiale orientale traduse de Amiras. La rândul său, letopisețul este unul dintre izvoarele unei compilații anonime păstrate în limba greacă, numită Cronica Ghiculeștilor, referitoare la istoria Moldovei dintre 1695 și 1754. Cronica urmărește, într-
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
lirică a muntelui, a plaiului, una a colinelor și o alta a șesului. Este unanim recunoscută deosebirea dintre c. de dragoste din nordul țării și cel din sud. În timp ce c. din Moldova de nord și Transilvania e mai învăluitor, cel muntean și oltenesc palpită de senzualitate, frizând uneori chiar trivialul. Stilul c. transilvănean este mai lapidar, piesele sunt câteodată scurte notații, motive singulare, în schimb în sud se manifestă tendința către discurs, către acțiune, de unde și ideea de a vorbi despre
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
adică, metodic viața și opera prozatorului. Încercând să explice unicitatea stilului lui Ionel Teodoreanu, de factură lirică, încărcat de metafore prețioase, cu un imens succes de public încă de la debut, el disjunge - în linia lui G. Ibrăileanu - între scriitorii moderni munteni, care-și reprimă nostalgiile după vremurile apuse, și scriitorii moldoveni, care se lasă fermecați de „glasul amintirilor”. Abordând așa-zisul subiectivism auctorial, criticul pledează pentru unicitatea și independența celor mai îndrăgite personaje ale operei față de biografia celui care le-a
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]