1,285 matches
-
spiritului critic în Moldova, și nu aiurea. "Școalele limbistice, zice el2, au cuibul lor în București și în Ardeal". Pe ardeleni nu-i scuzează, căci au tradiție, pe 1 "Steaua Dunării", II, p. 5. 2 Cugetări, "Romînia literară", p. 251. munteni îi scuzează, pentru că ei nu au tradiție 1: "Seama Ardealului în istoria nouă a limbii e mai grea. Ardealul, ce are tradiția...". Și cei ce nesocotesc tradiția și "care toate înlăturează și pomenirea chiar a tradiției, sunt ca oamenii cei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de un element pur psihic. Poate că moldovenii sunt mai sceptici. (În Scrisori, Alecsandri numește pe munteni gasconi: "gasconi sau, pe românește, munteni"3. Dar e ușor de înțeles că un popor, un oraș, Bucureștiul, care e în fierbere politică, trebuia să facă impresie de gasconerie unui sceptic rafinat cum a fost Alecsandri.) În sprijinul acestui "scepticism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ă1855î, p. 276, 347. 2 Ibidem, p. 349. 3 Scrisori, p. 92 ăCătre I. Negruzzi, dec. 1877î. ar veni și unele mărturii vechi. Așa, de pildă, se știe impresia făcută lui Paul de Aleppo de moldoveni și impresia făcută de munteni. De nepăsarea religioasă a moldovenilor s-a speriat călătorul străin, pe când pentru credința și smerenia muntenilor n-are destule cuvinte de laudă. Această deosebire sufletească, dacă e, s-ar putea explica poate și prin deosebirea elementelor etnice care au luat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1877î. ar veni și unele mărturii vechi. Așa, de pildă, se știe impresia făcută lui Paul de Aleppo de moldoveni și impresia făcută de munteni. De nepăsarea religioasă a moldovenilor s-a speriat călătorul străin, pe când pentru credința și smerenia muntenilor n-are destule cuvinte de laudă. Această deosebire sufletească, dacă e, s-ar putea explica poate și prin deosebirea elementelor etnice care au luat parte la formarea muntenilor și a moldovenilor 1. (Alecsandri 2, întotdeauna gata de invectivă, zice că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a moldovenilor s-a speriat călătorul străin, pe când pentru credința și smerenia muntenilor n-are destule cuvinte de laudă. Această deosebire sufletească, dacă e, s-ar putea explica poate și prin deosebirea elementelor etnice care au luat parte la formarea muntenilor și a moldovenilor 1. (Alecsandri 2, întotdeauna gata de invectivă, zice că muntenii sunt romîno-bulgari, ceea ce e fals.) Dar, în sfârșit, acestea sunt ipoteze și elementul etnic-ereditar e greu de calculat. În rezumat. În Moldova există o tradiție pe care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
n-are destule cuvinte de laudă. Această deosebire sufletească, dacă e, s-ar putea explica poate și prin deosebirea elementelor etnice care au luat parte la formarea muntenilor și a moldovenilor 1. (Alecsandri 2, întotdeauna gata de invectivă, zice că muntenii sunt romîno-bulgari, ceea ce e fals.) Dar, în sfârșit, acestea sunt ipoteze și elementul etnic-ereditar e greu de calculat. În rezumat. În Moldova există o tradiție pe care o respectă moldovenii. De aceea, depozitară a tradiției, îi este iertat să-și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
am văzut însă pronunțîn-du-se, spre marea noastră mirare tocmai în București, o mișcare pedagogică sănătoasă..." 2 El se simte în sfârșit, atât de moldovean, încît, în vremea războiului, e foarte susceptibil de gloria soldaților din Moldova. În articolul Moldoveni și munteni, polemi-zînd cu un ziar din București, zice: "...ziarele bucureștene, atât liberale, cât și conservatoare ă subliniat de Em.î, fără deosebire, ignorează acest adevăr și pare c-ar lua mai bine foc în gură, decât să spuie anume că moldovenii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vol. 1 (1870-1877); articolul Repertoriul teatrului românesc. Teatrul lui Scribe. Teatrul și actorii ieșeni. Școala de muzică din Iași.î 2 Ibidem, p. 281. ă Articolul Presa bucureșteană și instrucția publică.î 3 Ibidem, p. 589. ă Articolul Moldoveni și munteni în războiul din 1877, publicat de I. Scurtu cu titlul Moldoveni și munteni.î În privința limbii, Eminescu n-a vorbit mult. Aceasta din două pricini. Mai întîi, pentru că nu se simțea competent, sau mai bine specialist. O declară singur: "...nefiind
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ieșeni. Școala de muzică din Iași.î 2 Ibidem, p. 281. ă Articolul Presa bucureșteană și instrucția publică.î 3 Ibidem, p. 589. ă Articolul Moldoveni și munteni în războiul din 1877, publicat de I. Scurtu cu titlul Moldoveni și munteni.î În privința limbii, Eminescu n-a vorbit mult. Aceasta din două pricini. Mai întîi, pentru că nu se simțea competent, sau mai bine specialist. O declară singur: "...nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniile mele sunt cu totul personale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care îl găsim, de la început, de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al României literare. E semnificativ faptul că publicația la care se adresează tânărul muntean Odobescu este această revistă critică din Iași. Și tot atât de caracteristic e faptul că, mai târziu, când are revista sa, Revista română, el publică, în 1863, urmarea Cugetărilor defunctului Russo, care nu-și putuse tipări opera întreagă, România literară fiind nevoită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
laudă pentru "Bucureștiul" liberal, care, observă el, a silit și pe dușmanii liberalismului să devină liberali 1. Acest "liberalism" îl face să ia o atitudine prietenoasă față de evrei, la 1879, în vremea revizuirii constituției 2 . Acest "liberalism" îl face pe munteanul Odobescu să fie un iredentist 3. (Moldovanul Eminescu, cu tot patriotismul său și cu tot sentimentul său adânc al unității neamului românesc, zicea că iredentismul ține de teoriile ieftine, ca pacea universală etc.) Dacă vom adăuga la toate acestea și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întîmplare că Muntenia, lipsită în epoca precedentă de spiritul critic, a dat pe cel mai nemilos critic al "liberalismului". Acolo unde a apărut și a înflorit liberalismul, acolo trebuia să apară și criticul lui cel mai profund, căci numai un muntean a putut avea ocazia să vadă liberalismul - partidul "roș" - în toată desfășurarea aspectelor lui. Altădată, după 1840, a putut apărea și în Moldova critică un satiric social: Alecsandri. Acuma, acest satiric nu putea să apară decât în Muntenia. (Și să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezentative, un Jupân Dumitrache, un Conu Leonida, un Farfuridi, un Rică Venturiano etc. "Comediile" lui Caragiale, ca să vorbim deocamdată numai de ele, sunt atât de "muntenești", încît și actorii care au știut să le interpreteze mai bine au fost toți munteni, dacă nu mă înșel. În Iași chiar, acel care a făcut creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atât de "muntenești", încît și actorii care au știut să le interpreteze mai bine au fost toți munteni, dacă nu mă înșel. În Iași chiar, acel care a făcut creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Mirea" e mai mult Anghel - vezi recenzia noastră des-pre Helianta - și pentru motivul că Iosif, singur, n-a scris proză ca Anghel, ceea ce arată că dintre amândoi, numai acesta din urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru că, fiind din Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acela în care poate apărea mai vădit caracterul național - la Coșbuc, zugrăvirea unor aspecte ale vieții naționale, la Goga, năzuințele naționale. Iar cu privire la știința ardeleană, vom constata că dacă la istoricii și filologii moldoveni avem de adăugat atât de puțini munteni, în schimb, istoria și filologia romî-nească datoresc enorm ardelenilor Șincai, Klain, Maior, Laurian, Pumnul, Cipariu, Bogdan-Duică, ca să citez tot numai pe cei mai bătrâni, sunt destule, prea multe nume pentru răzlețitul neam românesc din Ardeal. Atenția la realitățile specific naționale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cuvântul nu era la modă. Mare lucru e moda în lumea aceasta! Iar când Russo spunea că "Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea "Tot Moldova...", ba când, boier moldovan, antiburghez și spirit sarcastic, încondeia pe munteni cu tot felul de epitete - și foarte pe nedrept -, erau "regionaliști" acești doi mari și înflăcărați unioniști? Una din publicațiile alarmate de "regionalismul" nostru făcea concesia, ca să nu fie prea rea cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a "patriei cinstire", o dată se inspiră din Goethe (ori dintr-un izvor al lui Goethe)1 altădată, din poezia populară. Iar un fiu al său, dintr-un cântec de frunză. " Noutatea" aceasta, relativă, a scriitorilor munteni trebuie pusă în legătură cu specializarea muntenilor în "noutăți", cu caracterul mai novator, mai revoluționar al Munteniei, cu ivirea mai de timpuriu acolo a ideilor ori mișcărilor libere (vezi articolele dlui I. C. Filitti din această revistă: polemica sa cu dl Barnoschi) - fapte care se explică prin pătrunderea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
temperamente... ă"Evenimentul literar" nr. 30, 1894, p. 1î REFERINȚE CRITICE Spiritul critic în cultura românească e o aplicare a teoriei specificului. Moldovenii se remarcă mai ales prin spirit critic, și Maiorescu îl are în măsura în care aderă la mișcarea moldoveană, în vreme ce muntenii au mai mult simț politic. Cu toate că unele observări sunt interesante și juste global, documentația cărții e insuficientă și abuziv interpretată. Cu astfel de metodă se poate susține orice. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă, cum s-ar părea, spiritul lui Maiorescu. Cât de bine intenționat este criticul și de puțin șovin provincial, se vede din aceea că închipuiește dezvoltarea culturală a țării ca o conciliere între doi termeni: muntean și moldav, unul factor stabilizator prin spirit critic. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Miner va, București, 1986, p. 666. În Spiritul critic în cultura românească, în unele din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezentat de M. Kogălniceanu, G. Asachi, C. Negruzzi și V. Alecsandri. Junimea nu a adus nimic nou față de vechiul spirit critic al vechii școli moldovenești din jurul "Daciei literare", crede Ibrăileanu, Eminescu și socialiștii au făcut critică socială extremă, radicală. Dintre munteni, Ibrăileanu se ocupă doar de Odobescu și Caragiale, primul considerat sinteză de criticism și pașoptism, al doilea - critic social extrem, ca și Eminescu. Spiritul critic al muntenilor s-ar datora înrîuririi școlii critice moldovenești, îndeosebi Junimii, la care Odobescu și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literare", crede Ibrăileanu, Eminescu și socialiștii au făcut critică socială extremă, radicală. Dintre munteni, Ibrăileanu se ocupă doar de Odobescu și Caragiale, primul considerat sinteză de criticism și pașoptism, al doilea - critic social extrem, ca și Eminescu. Spiritul critic al muntenilor s-ar datora înrîuririi școlii critice moldovenești, îndeosebi Junimii, la care Odobescu și Caragiale s-au raliat. Lui Maiorescu, Ibrăileanu îi consacră un articol obiectiv mai târziu, caracterizîndu-l "pînă astăzi cel mai bun scriitor de idei al romînilor". Cele mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]