2,369 matches
-
PROTOCOL DE SEMNARE A) În momentul de a semna Convenția cu data de astăzi, Părțile Contractante au decis să-i precizeze condițiunile de aplicare după dispozițiile de mai jos: I. Avînd în vedere situația excepțională a populației domiciliată în regiunea muntoasă, unde locuințele sînt depărtate de exploatațiunile agricole, de islazuri etc., din partea cealaltă a frontierei cu peste zece kilometri, cele două Părți Contractante au convenit că, în virtutea articolului 1, aliniatul 3 a prezentei Convențiuni, zona frontieră limitrofa prevăzută în acest articol
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BRAȘOV Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta castelului Bran auriu, plasat pe un relief muntos argintiu; în cartierul din dreapta; în cîmp roșu, un angrenaj format din două roți dințate aurii, avînd în partea superioară un segment dintr-un rulment redat în argintiu și negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru, trei flori de colț cu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
ies în partea superioară șase spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o sondă argintie avînd la bază o flacăra aurie și un segment de roată dințata, în argintiu; în cartierul inferior în cîmp argintiu, un profil muntos în albastru și central, o furca de tors aurie cu ornamente specifice în negru. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Pajiști calcaroase alpine și subalpine; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); * Pseudostepe cu iarba și plante anuale de Thero-Brachypodietea; * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; * Pajiști stepice subpanonice; * Pajiști stepice panonice pe loess; * Pajiști panonice nisipoase; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); Pajiști umede cu ierburi înalte; Asociații de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
fi mărite cu cel mult 10%. În cadrul comunelor, împuterniciții raionali vor încadra gospodăriile corespunzător situației reale ale acestora. Pentru gospodăriile chiaburilor se vor putea aplica cote majorate cu pînă la 20%. Pentru gospodăriile țăranilor săraci și mijlocași, situate în partea muntoasă a comunelor încadrate în categoria IV-a și a V-a de fertilitate, recunoscute ca avînd o fertilitate scăzută, la propunerea președintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular regional și a împuternicitului regional, Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, poate
HOTĂRÂRE nr. 351 din 15 martie 1952 cu privire la colectarea produselor agricole vegetale pe anul 1952. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140806_a_142135]
-
de dorit ca, de cîte ori această se poate realiza fără cheltuieli excesive, să se adopte caracteristici cît mai largi; cele indicate mai jos corespund în principiu unor minime. În schimb, în unele cazuri excepționale (drumuri cu circulație redusă, regiune muntoasă, teren foarte dificil etc.) se vor putea admite caracteristici restrînse adaptate condițiilor locale, cu respectarea pe cît posibil a spiritului indicațiilor care urmeaza și în special a celor privitoare la omogenitatea traseului. 3. Drumurile se construiesc în funcție de volumul și componența
DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140255_a_141584]
-
este mai mare de 1,5 m/sec.^2. IV.4. Intersecții cu căi ferate Intersecțiile drumurilor internaționale cu căile ferate trebuie să fie realizate la nivele diferite. V. Lucrări de artă V.1. Profile transversale În afara cazurilor excepționale (regiuni muntoase, teren deosebit de dificil etc.), nici o restricție a caracteristicilor părții carosabile și, daca este cazul, a pistelor pentru cicliști și trotuare, nu este admisă deasupra sau dedesubtul lucrărilor de artă, în special bandă de staționare laterală prevăzută la III.1.2
ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140235_a_141564]
-
nu mai tîrziu de 9 ore după desemnarea locului ce urmează să fie inspectat, daca nu s-a convenit altfel între echipa de inspecție și cea de însoțire sau daca locul ce urmează a fi inspectat este amplasat în teren muntos sau greu accesibil. În acest caz, echipa de inspecție va fi transportată la locul de inspecție nu mai tîrziu de 15 ore după desemnarea acestui loc de inspectat. Timpul de călătorie ce depășește 9 ore nu va fi luat în
TRATAT din 19 noiembrie 1990 cu privire la forţele armate convenţionale în Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
9 ore din momentul în care inspecția a fost acceptată, în afară de cazul în care nu se convine altfel între echipa de inspec��ie și echipa de însoțire sau în afară de cazul în care locul de inspecție se află într-un teren muntos sau într-un teren în care accesul este dificil. În asemenea cazuri, echipa de inspecție va fi transportată la locul de inspecție în nu mai mult de 15 ore după acceptarea unei asemenea inspecții. Timpul pentru transport care depășește 9
TRATAT din 19 noiembrie 1990 cu privire la forţele armate convenţionale în Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
vedere în special următoarele: - folosință actuala a terenului; - bogăția, calitatea și capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; - capacitatea de recepție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor areale: - terenurile/zonele umede; - zonele de coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice*); - arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depășite; - arealele dens populate
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
vedere în special următoarele: - folosință actuala a terenului; - bogăția, calitatea și capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; - capacitatea de recepție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor areale: - terenurile/zonele umede; - zonele de coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice*); - arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depășite; - arealele dens populate
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147559_a_148888]
-
iarnă. Se asigură pentru folosință pe timpul misiunilor. Se asigură pentru folosință pe timpul misiunilor. Pentru echipajele navelor ce ies în Marea Neagră. Cearceafurile plic se asigură numai pentru pleduri. Pentru efectivele detașamentelor de intervenții și din cadrul sectoarelor poliției de frontieră din zonele muntoase Se asigură 1 buc. Se asigură 1 buc. Pentru fiecare ofițer și agent Pentru fiecare ofițer și agent Pentru fiecare cadru Pentru 50% din efectiv Pentru 50% din efectiv Pentru 50% din efectiv Pentru 50% din efectiv Pentru 50% din
HOTĂRÂRE nr. 1.061 din 25 septembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145307_a_146636]
-
de prepoziții (locuțiuni prepoziționale): ca, pe lângă, față de/cu, în raport cu sau de adverbul decât: „Dar asta ce vă povestesc eu acum n-a fost nimic pe lângă ce făcea el în târguri și iarmaroace.” (M. Eliade, 237), „Crescătorii de vite din satele muntoase nesocializate au oferit statului, oficial, spre vânzare, de nu știu câte ori mai multe vite decât ceea ce se contractase.” (M. Preda, Cel mai iubit... III, 177) • adverbul relativ cum (foarte rar, unde, când), singur sau, mai ales, precedat de prepoziții: de, față de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trepte concentrice; altitudinile în general reduse; accesibilitatea pentru locuire și comunicație; locul unor activități economice multiple. 6 II Creasta Cocoșului din Munții Gutâi AMINTIȚI-Vă formarea principalelor trepte de relief; principalii agenți interni și externi; definiția lanțului și a sistemului muntos. NOȚIUNI NOI câmpie de eroziune regiune netedă, joasă, rezultată în urma unei îndelungate modelări. - este suportul care permite desfășurarea unor activități economice multiple (extracția de minereuri, sare, materiale de construcții, exploatarea pădurii, creșterea animalelor, culturi agricole etc.). FORMAREA ȘI EVOLUȚIA RELIEFULUI
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și a informației din textul lecției munții vulcanici. • Menționați principalele ape curgătoare care izvorăsc din grupa centrală a Carpaților Orientali. • Indicați între parantezele din fața fiecărei resurse din coloana unu, cifra corespunzătoare zonelor de exploatare din coloana a doua. • Numiți masivele muntoase alcătuite din calcare. Resurse ( ) sulf ( ) cărbune ( ) izvoare minerale Zone de exploatare 1. Munții Harghita; 2. Munții Baraolt; 3. Călimani; 4. Depresiunea Comănești. • Numiți pe baza informațiilor din text și a hărții Carpaților de Curbură: limitele grupei muntoase; caracterele generale ale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
doua. • Numiți masivele muntoase alcătuite din calcare. Resurse ( ) sulf ( ) cărbune ( ) izvoare minerale Zone de exploatare 1. Munții Harghita; 2. Munții Baraolt; 3. Călimani; 4. Depresiunea Comănești. • Numiți pe baza informațiilor din text și a hărții Carpaților de Curbură: limitele grupei muntoase; caracterele generale ale reliefului; munții care înconjură Depresiunea Brașovului; I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Munții cu cea mai mare altitudine din Carpații Orientali sunt: a) Munții Maramureșului; b) Munții Călimani; c) Munții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Valea Oltului a format între Turnu Roșu și Cozia un defileu de 50 km; țara Loviștei este depresiune tectonică. RELIEFUL 15 • Precizați după analiza hărții și a informațiilor din textul lecției: limitele diviziunilor Carpaților Meridionali; patru caracteristici generale ale zonei muntoase analizate. • Argumentați denumirea de „Alpii Transilvaniei“ dată de geograful Emmannuel de Martonne Carpaților Meridionali. • Menționați masivele muntoase ale grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
depresiune tectonică. RELIEFUL 15 • Precizați după analiza hărții și a informațiilor din textul lecției: limitele diviziunilor Carpaților Meridionali; patru caracteristici generale ale zonei muntoase analizate. • Argumentați denumirea de „Alpii Transilvaniei“ dată de geograful Emmannuel de Martonne Carpaților Meridionali. • Menționați masivele muntoase ale grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Transilvaniei“ dată de geograful Emmannuel de Martonne Carpaților Meridionali. • Menționați masivele muntoase ale grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele de pe platoul Munților Bucegi Munții Făgăraș Grupa Munților Parâng se întinde între văile râurilor Olt (est), Jiu și Strei (vest), fiind cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reliefului glaciar în Carpații Meridionali. IV. Caracterizați la alegere o unitate a Carpaților Meridionali, urmărind cerințele din tabelul de mai sus. V. Urmăriți harta grupei Bucegi și numiți în dreptul fiecărei cifre denumirile zonelor reprezentate. AUTOEVALUARE • Numiți masivele componente ale grupelor muntoase Parâng și Retezat-Godeanu. • Precizați munții care înconjură Depresiunea Petroșani. • Indicați trei caracteristici generale ale grupei muntoase Parâng. • Menționați apele curgătoare care străbat și delimitează masivele muntoase ale grupei studiate. • Caracterizați grupa montană Retezat completând rubricile tabelului de mai jos: Limite
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din tabelul de mai sus. V. Urmăriți harta grupei Bucegi și numiți în dreptul fiecărei cifre denumirile zonelor reprezentate. AUTOEVALUARE • Numiți masivele componente ale grupelor muntoase Parâng și Retezat-Godeanu. • Precizați munții care înconjură Depresiunea Petroșani. • Indicați trei caracteristici generale ale grupei muntoase Parâng. • Menționați apele curgătoare care străbat și delimitează masivele muntoase ale grupei studiate. • Caracterizați grupa montană Retezat completând rubricile tabelului de mai jos: Limite și vecini se întind în vestul României între Dunăre (S) și Barcău (N), fiind predominant încadrați
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și numiți în dreptul fiecărei cifre denumirile zonelor reprezentate. AUTOEVALUARE • Numiți masivele componente ale grupelor muntoase Parâng și Retezat-Godeanu. • Precizați munții care înconjură Depresiunea Petroșani. • Indicați trei caracteristici generale ale grupei muntoase Parâng. • Menționați apele curgătoare care străbat și delimitează masivele muntoase ale grupei studiate. • Caracterizați grupa montană Retezat completând rubricile tabelului de mai jos: Limite și vecini se întind în vestul României între Dunăre (S) și Barcău (N), fiind predominant încadrați de Dealurile de Vest și de Depresiunea Colinară a Transilvaniei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
lecției: limitele și vecinii; principale caractere generale; diviziunile și limitele acestora. • Precizați munții joși și înalți ai Banatului. • Numiți munții care mărginesc culoarul depresionar Caraș - Ezeriș. • Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mărginesc culoarul depresionar Caraș - Ezeriș. • Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]