1,647 matches
-
Andra Cojocaru (antr. Aura Balaban). Aflată în primul an de juniorat, Andra a cucerit medalia de bronz, cu o săritură de 1,55 metri, fiind devansată de Anita Dumitrașcu (Col.Teh. C.Istrati Câmpina) și Elena Andreea Panțuroiu (LNPA Cl.Muscel), ambele sărind 1,59 metri. 9 MARTIE CN de aruncări lungi: Bianca Perie și Alexandru Crăescu, campioni naționali ! În această dimineață, pe stadionul “Iolanda Balaș” din București, pe o vreme total neprielnică, au debutat Campionatele Naționale de aruncări lungi pentru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
caracter monografic asupra unora din cele mai de seamă instituții de învățămînt din trecut Schola latina de la Cotnari (ȘT. BÂRSĂNESCU), academiile domnești din Iași și București etc. (44). Acestora li se adaugă alte lucrări privind istoria învățămîntului din unele județe (Muscel, Prahova, Teleorman ș.a.). În 1971 a fost realizată, de un colectiv condus de istoricul C. C. GIURESCU, o primă lucrare de sinteză asupra învățămîntului din România, cu o privire specială asupra învățămîntului superior (45). În 1983 a apărut primul volum de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adunări cu mese vesele, ușor digestive și asi mi labile. Ați Înțeles că nu e vorba aci de muzica bandelor de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sunt rpezenți ca duhovnici și animatori mulți frați franciscani. Este cazul să-l amintesc pe Sf. Ioan de Capistran (1386-1456), participant la lupta în care turcii au fost bătuți la Belgrad în 1456; el a trecut prin Alba Iulia, Câmpulung Muscel și Târgoviște unde se aflau înfloritoare mănăstiri franciscane. O altă direcție de activitate a fraților minori au fost părțile răsăritului îndepărtat. Chiar din 1217 se aflau în Țara Sfântă, la Ierusalim și în multe alte locuri din Siria, Cipru, Egipt
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lui Mihai ne-a fost hărăzit să lo cuim în camera din vârful turnului... Asemenea unui microcosm închis în sine, camera nu avea sobă, neputând fi locuită decât vara. În schimb, avea patru geamuri îndreptate către cele patru zări ale Muscelului, așa că, neexistând nici un perete liber, patul era așezat chiar în mijlocul camerei, ceea ce îi dădea un aer vag suprarealist, ca în romanele lui Cocteau. Fiind vară, Dinu Noica avea puține lecții și-și ocupa mai tot timpul lucrând la una din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
al II lea, două secvențe cam lungi înfățișează un nebun și un bețiv). Un sfânt, în bestiarul cioranian, își are, așadar, locul : este de presupus că acest lucru va da un nou impuls țuțomaniei ce ravajează Bucureștiul (și, bănuiesc, împrejurimile Muscelului ). Căci Sfântul de lângă Cișmigiu va fi devenit, neîndoios, un Baedeker al celor fără idei proprii, gânditorul eminamente rural al unei țări asemenea, al cărei fundament solid nu este dizolvanța cioraniană, ci certitudinea dogmei (ortodoxe, în plus !). Altfel spus, serialul despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Nicolae N. Pușcașu și-a legat numele de istoria medievală a orașului Iași, luptând pentru păstrarea vestigiilor acestuia. S-a născut la 4 decembrie 1933 la Onești unde a urmat școala primară. A absolvit Școala de Tehnicieni Mineri de la Câmpulung Muscel ca șef de promoție, în 1952, prima promoție a școlii. Între 19521957 a fost student al Facultății de Istorie a Universității din București, Secția Arheologie. A absolvit Facultatea de Istorie, cu teza Mineritul roman în Dacia, sub conducerea prof. Dimitrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
plus ceva rezervă pentru zile grele. și așa am făcut. Fata s-a dus la școală iar eu am plătit toate taxele. În iunie am luat bacalaureatul iar în iulie am plecat la școala normală Regele Carol I de la Câmpulung Muscel unde am urmat cursuri pedagogice de vară pentru pregătirea învățătorilor suplinitori în vederea titularizării. Cursurile au ținut două luni. Erau cursanți din toată țara, oameni în toată firea dar și tineri sub 20 de ani. Cursuri admirabil pregătite. Directorul școlii era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
măritase cu un om bogat, Bejenaru, în Câșlița Dunării, județul Ismail. În fine, a venit și ziua mult așteptată. Cap compas: școala normală "Costache Negri" din Galați, școală cu renume, așa cum erau în țară cele de la Iași, Bârlad și Câmpulung Muscel, despre care se spunea: "Cu frică și cu tremur să vă apropiați!" Pentru mine era examenul hotărâtor al vieții. știam cât de grea este munca de învățător, cât de desconsiderată era de către domnii din guvernele care se succedau la putere
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Trimit în coș două săculețe de pânză albă cu pământ de la Răzoare unde au fost luptele de la 6 august 1917. Apoi un sac de pământ de la Mărăști din două puncte, unde s-au decimat regimentele 2 vânători și 30 infanterie Muscel.” Hristache Solomon, Focșani (B-dul Lascăr Catargiu 22) ȚĂRÂNA de la OITUZ și CAȘIN „Subsemnații mai jos notați, declarăm că pământul luat de la dl. Butnaru, funcționar din Iași, este din localitățile următoare: Valea Munciugului, Grozăvești sticlărie, Măgura Cașinului sticlărie proprie și cimitirul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sută, mergea către liberali, dar, cu toate acestea, pe cât era de iubit Brătianu, pe atât nu era iubit Rosetti. Una din cele câteva cauze era și situația bănească a fiecăruia. Brătianu avea oarecare avere.335 La Florica lui din județul Muscel pro ducea. Producea unt, producea vin, producea țuică; iar produsele erau toate 170 bucureștii de altădată 332. Nichipercea era revista satirică pe care N.T. Orășanu o fondase la 23 iulie/4 august 1859; debutase însă cu câțiva ani mai înainte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iar colegiul a fost declarat vacant. La Colegiul al II-lea s-a votat iarăși în toată libertatea. A ieșit Gheorghe Vernescu cu o mare majoritate. Alegerile Colegiului I dau o mare majoritate opoziției. Au fost aleși: Bolgrad: C. Bosianu, Muscel: Ion Deșliu, Romanați: Ion Ghica, Mehedinți: Ion Ghica, Roman: M. Kogălniceanu, Argeș: Dumitru Brătianu, Dorohoi: Ion Brătianu, Bacău: C. Rosetti-Tescanu, Dolj: colonel Haralambie, Prahova: George Cantacuzino, Brăila: N. Blaremberg, Botoșani: dr. Iorgu Mavrocordat, Cahul: N. Lahovary, Covurlui: Lascăr Catargi, Dâmbovița
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
D. Ghica a anunțat ceva mai târziu în scris Senatul - după ce mulțumise alegătorilor săi, acceptând mandatul - că renunță la mandatul de senator, rămânând în continuare deputat (TEL., an. VI, 18 aprilie 1876, p. 1). anul 1876 289 Mehedinți: M. Isvoranu, Muscel: Al. Golescu, Neamțu: N. Albu, Olt: C. Deleanu, Prahova: C.A. Rosetti, Putna: Ghiță Orleanu, Roman: gen. Flo rescu, Romanați: Achil Teohari, R.-Sărat: I. Bălăceanu, Suceava: V. Gugiu, Tecuci: Tache Anastasiu, Teleorman: general Florescu, Tutova: Iorgu Radu, Vâlcea: Ștefan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 aprilie 1876“, MOF., nr. 103, 9/21 mai 1876, p. 2576). 49. Nu era vorba de comisiuni de anchetă a gestiunii guvernului Catargiu, ci de patru comisii numite pentru a ancheta în județele Muscel, Olt, Buzău, Putna, Râmnicu Sărat, Iași, Bacău și Roman „ilegalitățile și ingerințele făcute cu ocazia alegerilor din urmă a senatorilor“ (Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 1 mai 1876, MOF., nr. 102, 8/20 mai 1876, p. 2548). 50. Nu un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rog să mă credeți că toamna lui 1967, când am fost În München, m-am dus la Neue Pinakothek - dar era Închisă pentru reparații; iar fiica mea din Germania stă mai mult În România și acum e la C-lung. - Muscel. Voi Încerca să intru În legătură cu Ad-ția Pinacotecei - dar nu am mari speranțe să aflu răspuns afirmativ 465. De răspuns sigur răspund. Dacă vă mai interesează fotografie după tabloul ce posed - voi face acest lucru. (Mă tem să nu fie vreo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îi apare Ziarul unui pierde-vară (1902), dar publică din ce în ce mai rar. Ca șef al Biroului administrativ și de corespondență al Casei Școalelor, este preocupat de ridicarea satului. Pentru îndrumarea învățătorilor și a cercurilor culturale, călătorește prin Neamț, Buzău, Prahova, Gorj, Mehedinți, Muscel. Dedică aceluiași scop o selecție de obiceiuri, Dintr-ale neamului nostru (1903), și poeziile patriotice din Cântece de vitejie (1904). Este numit, în 1907, șef al Biroului de control al activității extrașcolare din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și referendar
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
D. Nicolescu, 200 cântece și doine, București, 1962; Ovidiu Papadima, Cu cât cânt, atâta sunt, București, 1963; Vasile D. Nicolescu, Const. Gh. Prichici, Cântece și jocuri populare din Moldova, București, 1963; Al. I. Amzulescu, Paula Carp, Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964; Lucian Blaga, Antologie de poezie populară, îngr. George Ivașcu, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-V, București, 1967-1970; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969; Dumitru Pop, Folclor din Bihor. Poezii populare, Oradea, 1969; Virgil Medan
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
II, București, 1983, 168-268; Nicoleta Coatu, Lirica populară românească cu tematică actuală. Clasificarea tematică a variantelor motivice, București, 1984; Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, I-IV, București, 1985-1989; Al.I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Speranța Rădulescu, Cântecul: tipologie muzicală - The Song: Musical Typology, București, 1990; Alexandru Dobre, Folclorul taberei militare. Armata și războiul în folclorul românesc, București, 2001; Gheorghe Oprea, Folclor muzical românesc, București, 2001, 81-211. L.Cș
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covârșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți în confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), în noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. Cât despre Ion Marinescu și Titi Mămăligă, doi membri ai rezistenței din Munții Făgăraș, versantul sudic, ei nu au căzut în luptele cu Securitatea (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției, Editura Vremea, București, 1997) cât să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format în jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat în partea de nord a județului Argeș, într-o zonă muntoasă, a fost, între
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat în partea de nord a județului Argeș, într-o zonă muntoasă, a fost, între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați în urma reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (în special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: în timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din Marele Stat Major (22.06-31.12.1941); ajutor al comandantului (01.01-27.08.1942) și ulterior comandant al Regimentului 30 Dorobanți (27.08.1942-31.08.1944); ofițer în cadrul Comandamentului 2 Teritorial (31.08-11.09.1944); comandant al Cercului Teritorial Muscel (11.09.1944-12.05.1945); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Locotenent-colonel (din 01.10.1937); colonel (din 10.05.1941); general de brigadă (din 16.04.1947). 321 Documentul a fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
32. 242. Iliasa Ileana Victoria, născută la 8 februarie 1954 în București, România, fiica lui Teodosiu Mircea Iosef și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Wilhelm Raabestr. 23. 243. Listov Augustina, născută la 9 august 1930 în localitatea Câmpulung Muscel, județul Argeș, România, fiica lui Cornăteanu Gheorghe și Augustina, cu domiciliul actual în Suedia, Billesholm, Wastergatan 21 H. 244. Listov Victor, născut la 21 noiembrie 1929 în localitatea Câmpulung Muscel, județul Argeș, România, fiul lui Listov Vasile și Pelaghia, cu
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]