1,082 matches
-
Europa 22. Petru Ursache: Etnoestetica 23. Alain Renaut: Era individului În pregătire: Michel Pastoureau: Stofa diavolului Bun de tipar: 1998 Format 1/16 (54 ( 84) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Să recunoaștem din nou, în acest context, că dintre toate maladiile secolului al XX-lea minciuna este una dintre cele mai rebele. 2
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pare a fi văzută nu ca o abundență pletorică de detalii redundante, ci ca o reducere la o structură schematică În care se păstrează doar acel minim necesar pentru ca tensiunea și dinamismul ființei să nu-și piardă palpitul. Și să mustească de sugestii și aluzii. În schiță devin pregnante lipsa, golul, la fel de sau poate mai semnificative (mai elcovenete, mai grăitoare) decît amănunțita aglomerare a detaliilor. Ne-o spune Blaga În alt poem cu titlul Arheologie: “Crud fabulînd, Închipuirea ți-o Încerc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dar și cu o nuanță de degradare și pervertire a lucrurilor pe care le califică. Vorbind despre cantitate, ele vizează subtil calitatea. Ceea ce este, nu este doar mai nimic, ci, atît cît este, nu mai este ceea ce a fost. Ele mustesc de intenții și sugestii și suplinesc astfel un Întreg discurs, pe care Îl fac inutil și neavenit. Cele două adverbe devin un fel de dispecerat al sensului poemelor. Orice vibrație semantică a celorlalte cuvinte este controlată, marcată și modulată de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
el, decât o mulțime de buline. Ceva trebuia să dovedească proveniența discontinuităților. Dar mai tulburătoare era întrebarea: de unde provenea punctul singular al Big Bangului? Secretul stă în zero. Zeroul vidului poate explica neuniformitatea răspândirii materiei în univers. Din moment ce în vid mustește o supă cuantică de particule instabile, întreg universul posedă o cantitate infinită de energie provenită din punctul de zero absolut. În condiții corespunzătoare, această energie este capabilă să împingă corpurile cerești; se poate ca ea să le fi distanțat în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
contrasă din cea precedentă. A se compara pentru contragere rom. olat „ținut, provincie, moșie“, vladnic „puternic“ cu vodă, rom. a hălădui cu sl. hoditĭ „a umbla“, vgr. Ellas, ados „Grecia“ cu edos „pământ, regiune, ținut, sălaș“; rom. mlaștină cu a musti. Grecii numeau Mysia două provincii în Asia Mică încă pe vremea lui Xenofon (sec. V-IV î. Hr.). Locuitorii Misiilor, considerați barbari, erau priviți cu mult dispreț. La Platon întâlnim expresia Myson eschatos, preluată de Cicero: Mysorum ultimus „ultimul dintre sclavi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a nimeri, 104 norod, 51 Oasele, 57 oaste, 74 Oaș, 57 obârșie, 69 oblăduire, 137
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
întâlnească, deasupra, foarte sus, aerul se curbează într-un roz-pământiu, formând bolta a ceea ce pare să fie o biserică și parcă ochii mei obosiți de atâta culoare se-ntorc spre pământ, unde totul e diferit, calc pe un pământ jilav, mustind de apă, pământ de primăvară, viu, pământ care respiră, asudă și pe margine cam la înălțimea mea se desfășoară statui dintr-o piatră ordinară, o piatră scoasă parcă după zeci de ani din apă, se văd încă pe suprafața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mulțime de gândaci și muște decorau crusta deasă și multe gângănii rămăseseră prinse în capcana ospățului împins până la moarte. Pe peretele din fund erau fixate în piuneze fotografii color, parcă smulse din cărți de anatomie: prim-planuri cu organe bolnave, mustind de sânge și puroi. Podeaua era plină de urme de pete de sânge împroșcat. Lângă saltea se găsea un mic reflector prins de un trepied și fixat în așa fel încât lumina să cadă în centrul saltelei. M-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe maică-sa. I l-am pus înapoi, de data asta mai strâns, și m-am apucat să-i tai țâțișoara dreaptă. Rănile făcute de frânghie încep să i se infecteze. Frânghia i-a pătruns în glezne și tăieturile îi mustesc de puroi... Am pus caietul jos, știind că sunt în stare s-o fac, știind că dacă mă apucă șovăiala, câteva pagini în plus mă vor face să mă răzgândesc. M-am ridicat. Borcanele cu organe mi-au atras atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gata să arunce CDul În fundul unui sertar și să uite de el, dar curiozitatea Împreună cu faptul că nu era nimic de văzut la televizor - o Învinseseră. Se surprinse băgându-l În combină. Îl ascultă câteva minute Înainte de a-l opri, mustind de cinism și nevenindu-i să creadă că Ronnie, chiar și cu tendițele ei spre misticism, se lăsase păcălită de o asemenea aberație. O oră mai târziu, stătea În pat, recitând afirmațiile de care tocmai făcuse mișto. Justifică gestul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
non raggionam di lor, ma guarda e passa! Și sunt alții, cei mai ticăloși, intelectualii prin antonomază, tehnicienii, savanții, filozofii. La 28 iunie 1835, Mazzini îi scria Judithei sale: „Cât despre mine, las totul și mă reîntorc în individualitatea mea, mustind de amărăciune pentru tot ce iubesc mai mult, de dezgust față de oameni, de dispreț față de cei ce-și oploșesc lașitatea în rămășițele filozofiei, plin de superioritate față de toți, dar de durere și de indignare față de mine însumi, față de prezent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nici măcar o pisică. Și iată că femeia s-a oprit dintr-odată Într-un pasaj ce purta urmele unei măreții apuse, semăna cu intrarea Într-un palat oriental, dar probabil că era doar un tunel care lega două curți ce musteau de apă, cu cutii poștale distruse și dale fărâmicioase, și scoțându-mi ceasul de la mână, a arătat spre o pătură militară zdrențuită, aflată Într-o nișă de sub scări, de parcă luarea ceasului prevestea o anumită nuditate, iar acum trebuia să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
când Îl vizitase pe Jukovski la Napoli. De atunci Încoace, se ținuse departe de Wilde, a cărui détermination à épater les bourgeois În viața reală, ca și În scrierile sale, Îi confirma de fiecare dată Înțelepciunea deciziei luate. Societatea londoneză mustea de zvonuri despre felul În care Își neglija soția, În favoarea unor personaje masculine dubioase. Dar nu Încăpea Îndoială că omul era inteligent, după cum o demonstra și Evantaiul doamnei Windermere. Subiectul nu avea nici substanță și nici credibilitate destulă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai, toți pleca, numai io rămâneam unic dă singurel În hărăbaie, cu druzii chitiți cine mai știa pe unde. Asta-i, și când s-a auzit bătând ornicu, am tras altă spaimă. Am ieșit cu reteveiu, mandea, gagiu fraged, că musteam dă viață, și mergeam ca andicapatu, ca orbu - v-a căzut fisa, nu, și v-a și făcut poc, așa-i? Brusc am și luat-o la stânga, că cumnatu lu fonfăitu dă p-afară dă savoir faire și mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
accepte viața și satisfacția în dragoste e abandonul. Te pregătește să te lepezi de tine. Don Juan, visul ipotetic ce apare din neant, e repetentul ce trebuie să reia cu îndărătnicie alfabetul fără să reușească însă a articula. Un mut mustind de putere. „-În lături, bătrîne!”-strig. „-Ce-i tot trageți cu Don Juan în sus și-n jos? Nu vreți să vă priviți în oglindă. Eu sînt voi. Cel însetat după o ființă. Plec, alerg s-o zeific și, subordonînd-o, să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
resemnării dar nu se pot înmulți.” V. tînăr privește îngrozit în gol la vulturul pe care acum nu-l mai pot deosebi de propria mea pasăre violet. Pare că se apropie și nu zboară ci aproape înoată într-o plasmă mustind de săruri. “Și răzbunarea asta barbară te satisface?”-reia Doctorul. “-Nu te știam așa dar iată că subconștientul tău te trădează ca primitiv: un dușman al liniștii și-un îndrăgostit de orgii. Cum poate sălbatecul din tine să lase gîndul
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
atins moartea. Spun asta pentru că-ți privești memoria cu prea multă stăruință. Dar, crede-mă: dovada morții e irepetabilitatea clipei. Sărutul se topește, cei iubiți te părăsesc, se plictisesc de tine și mor. Apoi, puterea dispare. Dintr-un exemplar superb, mustind de energie, devii manechin de cîrpă în care mai pîlpîie un rest de personalitate. Poți doar să te prefaci că n-are nici o importanță. Sau invers, să te transformi, cumva, din însăși spaima ta? Ori să înjuri melancolic de aia
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și sori care, într-un vîrtej gigantic, își încep perindarea parcă vrăjită. Și-ntr-o sclipire mai apare-o zi în care ideea prinde a se mișca. Iat-o: înoată, zboară. Cerul se umple cu fîlfîit de aripi iar apele mustesc de mulțimea clocotitoare a peștilor. „-39,2˚”-răsună o voce ce nu primește nici un răspuns. În jur, pămîntul se umple de animale nemaivăzute. Și văd Treimea chibzuind, hotărînd îndelung cum să mă facă luîndu-i mai bine chipul. Mă recunosc. Și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
să dau cuvintelor o tonalitate plină de amărăciune. — S-a întors la Mario, Sergio sau cum l-o chema? — Nu, Claire, mi-a răspuns James privindu-mă atent. Eu am părăsit-o pe ea. —Vai! Amărăciunea a început să-mi mustească prin pori. — Ai făcut un obicei din chestia asta. Mă refer la părăsitul femeilor, am adăugat cu răutate, în caz că nu pricepuse. Da, Claire, știu la ce te referi. Tonalitatea vocii lui James lăsa să se înțeleagă că se simțea cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-n ziuă ceața alburie ne diseca se-mprăștiau apusuri, vieți cenușii și colbul se răspândea umplându-ne cu vise. Ne ascundeau cometele de lucși și noaptea albastră cenușie se-nviora. Era târziu și - totuși - ni se părea... dorința miticului ars mustea din luminările încinse. Și iar se-nsuflețeau dezlănțuirile aprinse.
Crepuscul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83712_a_85037]
-
din Worcestershire? mă Întreabă Jeremy În timp ce Robin consultă lista de vinuri. Clientul nostru are un pic peste cincizeci de ani, dar e Într-o formă bună și o știe: bronzat la schi de la gât În sus, umeri solizi de la exerciții, mustind de succes. Nu, n-aș crede. Sunt puțin mai din nord. —Din Scoția? Nu, mai degrabă Derbyshire și Yorkshire. Ne-am tot mutat. —A, Înțeleg. După ce a stabilit că nu sunt cineva pe care merită să-l cunoști și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Florența EROL KULAHCI, Universitatea Liberă, Bruxelles JOHN LOUGHLIN, Universitatea Cardiff TANJA BÖRZEL, Institutul de Științe Politice, Universitatea Liberă, Berlin EROL KULHACI este.......... (c) Erol Kulahci, 2005 (c) 2006, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta traducere2wwww3 INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro; editura ie@yahoo.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: KULAHCI, EROL / Erol Kulahci; trad. de Irinel Antoniu. Iași: Institutul European, 2006 Prefață Bibliogr. ISBN (10) 973-611-416-3
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
spre răsărit, Erhard Busek, Werner Mikulitsch Europa, statul și democrația, Paul Magnette Europa in its Making, Sylvia Marton Redactor: Irinel Antoniu Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 014 Tiparul executat la SC EuronovisSRL 1 Vom folosi, fără vreo distincție, noțiunile de europartide, federații europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
le traducă. Mă tem că poliția nu e prea cooperantă. — Te așteptai să fie? Arată a Înscenare. — Nu-i chiar așa de simplu... trebuie privit contextul. Cred că ar trebui să vii Încoace cît poți de repede. Răspunsul lui Hennessy mustea de ambiguitate profesională - probabil ca să protejeze Clubul Nautico, unul dintre cele mai exclusiviste complexuri sportive din Costa del Sol, a cărui securitate depindea fără Îndoială de bani gheață plătiți regulat către organele de poliție locale. Mi-l puteam imagina prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]