2,210 matches
-
cercetarea documentelor aflate în Arhivele Naționale Suceava, unde am primit un sprijin substanțial din partea regretatei Sevastița Irimescu și recent din partea doamnei Doina Alexa, cercetător la instituția amintită . De asemenea, a fost cercetat fondul de carte și de documente al Complexului muzeal Suceava, beneficiind de toată înțelegerea și sprijinul domnului dir.adj. Mugur Andronic, la care adăugăm cercetarea fondului documentar al Bibliotecii „I.Gh.Sbierea”, la care am ajuns prin bunovoința doamnei Țan Vera . Alte documente și informații le-am găsit în arhiva primăriei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
problemă, inclusiv de ordin artistic, tehnologia oferind în cazul picturii și soluții plastico-compoziționale, a te opri cu privirea asupra operei lui C. D. Stahi poate părea cel puțin bizar. Gestul se poate foarte bine argumenta prin necesitatea și îndatoririle instituției muzeale de a-și asuma răspunderea profesională de cercetare științifică asupra operei unuia sau altuia dintre creatorii reprezentați, indiferent de stilul și epoca căreia aceștia îi aparțin prin propria creație. Dacă faptul în sine se lasă așteptat din motive, unele explicabile
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
diferit de cel tradițional. El știe despre : * Management și marketing de bibliotecă * Tehnologii informaționale * Evaluarea și deselecția colecțiilor * Cerințele de lectură și informații ale utilizatorilor * Arhitectura și organizarea bibliotecilor ETAPE (CONCEPȚII) ALE DEZVOLTĂRII BIBLIOTECILOR CU INFLUENȚE ASUPRA DEZVOLTĂRII PROFESIEI: * ETAPA MUZEALĂ * ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Fiecare a produs un alt tip de bibliotecar ETAPA MUZEALA Predominantă până la începutul secolului XX Aspectul conservare este prioritar : acces anevoios la colecții; lectură sub strictă supraveghere; comunicare limitată. Bibliotecarul - paznic al colecțiilor ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Evaluarea și deselecția colecțiilor * Cerințele de lectură și informații ale utilizatorilor * Arhitectura și organizarea bibliotecilor ETAPE (CONCEPȚII) ALE DEZVOLTĂRII BIBLIOTECILOR CU INFLUENȚE ASUPRA DEZVOLTĂRII PROFESIEI: * ETAPA MUZEALĂ * ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Fiecare a produs un alt tip de bibliotecar ETAPA MUZEALA Predominantă până la începutul secolului XX Aspectul conservare este prioritar : acces anevoios la colecții; lectură sub strictă supraveghere; comunicare limitată. Bibliotecarul - paznic al colecțiilor ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Prezentă de la începutul secolului XX până astăzi (accent pe tehnicile legate de nevoile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
șef de promoție, ați fost sortit inițial unei cariere didactice în învățământul universitar. Una relativ scurtă, din păcate, curmată în stil ceaușist și cu urmări nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
șef de promoție, ați fost sortit inițial unei cariere didactice în învățământul universitar. Una relativ scurtă, din păcate, curmată în stil ceaușist și cu urmări nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ipostaziat aici prin romanul cu temă politică. De altfel, celălalt caz studiat al ekphrazei, ekphrasis-ului inventat (Mircea Horia Simionescu) nu se construiește într-un roman scris în cheie realistă, ci într-o scriitură parodică de metaroman. Ekphrasis și invenția colecției muzeale Una din întrebările implicite studiului poeticii ekphrasis-ului în romanul românesc privește direct momentul de emergență a acestui dialog al literaturii cu pictura. Singura perioadă literară care oferă exemple considerabile ale acestui dialog ekphrastic este perioada pe care am propus-o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în apariția întârziată a ideii de colecție și colecționar. În Europa muzeele naționale de artă ce adăpostesc colecții de artă sunt o invenție a secolului al XVIII-lea: galeriile din Louvru, British Muzeum, Palais de Luxemburg. În Romania majoritatea colecțiilor muzeale apar în secolul XX: Muzeul Național de artă din România (1948), Muzeul Zambaccian (1947) etc., în special după 1950: Muzeul Pallady în 1971, Muzeul Colecțiilor de Artă în 1978, Muzeul de Artă Constanța în 1961, Muzeul de Artă Român 1957
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Artă Cluj 1951. Excepții sunt Muzeul Brukenthal (1817), Muzeul de artă din Timișoara (1872). Apariția tardivă și nesusținută a criticii literare românești, dar și a criticii de artă pentru relația literatură/artă se poate explica prin apariția târzie a colecțiilor muzeale care să strângă opere de artă. Ekphrasis și stereotipii culturale Romanul ekphrastic romanesc pune preferințele artistice ale scriitorilor români într-o lumină diferită. Întrebarea esențială vizează motivele care ar putea explica alegerea acestor tablouri și a statuii ca subiecte ekphrastice
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
comunicare între centrele de informare din regiune și cele naționale și internaționale și integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând direct dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de rezervări, crearea de rețele de rezervare on-line a serviciilor turistice • organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a produsului turistic local și regional și sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional • sprijinirea intrării în circuitul internațional a stațiunilor turistice • editarea de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de asemenea teatre de vară în aer liber, dar pot exista și clădiri având destinații culturale - săli de concerte, filarmonici, centre culturale, biblioteci. Delfinariul, acvariul, planetariul și observatorul astronomic, microrezervația și expoziția de păsări exotice sunt reunite sub patronajul Complexului muzeal de științe ale naturii Constanța. Finanțarea tuturor acestor unități depinde însă de deciziile Inspectoratului pentru Cultură al județului Constanța, care dirijează fondurile vărsate în comun de toate instituțiile subordonate. Deși acest complex reprezintă una dintre puținele instituții culturale din România
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
turistic, județul Iași se caracterizează prin predominarea fondului turistic istoric-cultural asupra fondului turistic natural. Rețeaua instituțiilor de cultură și artă din orașul Iași cuprinde 10 case memoriale, 5 cinematografe, 5 case de cultură, 2 teatre, 2 muzee și un complex muzeal, 10 biblioteci cu 16 filiale, o filarmonică, 60 biserici și mânăstiri. Se spune despre Iași că este un adevărat muzeu în aer liber al României, aici regăsindu se circa 80 monumente, între care multe înregistrate de către UNESCO. Marea majoritate a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
parte a secolului al XIX-lea, cu o arhitectură în care se simt influențe clasice ce le conferă eleganță. Între anii 1906-1925, în vechiul centru al orașului medieval a fost construit în stil neogotic Palatul Culturii, care adăpostește astăzi complexul muzeal alcătuit din: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic și Muzeul de Artă. 3.2 Calitatea factorilor de mediu Aer Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile și efectele sinergice a trei poluanți, și anume: SO2 , NOx
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C., 2001 - The destruction of ecosystems and disappearance of some species of animals, Stud. și Cerc. Biol., Bacău, 6: 135140 24. Ion I., Ion C., Zamfirescu R.Ș., 2006Observation on the vertebrate fauna of Prut Valley, Stud și Com., Complex Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea”, vol. 21, Edit. “Ion Borcea”, Bacău: 477-484 25. Ion I., Oprea A., Zamfirescu S., Ion C., Ion E., 2004 The conservation of the terrestrial vertebrates from the protected areas and natural reserves of Moldavia, An
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ghid Prof. M. Diaconu și Oiescu Cecilia care i-au condus apoi la mănăstirile din județul Neamț, Casa Ion Creangă din Humulești și Castelul de la Ruginoasa. 14-16-VI D-na Valentina Ilaș a condus Școala nr. 36 din Chișinău la obiectivele muzeale din Iași și în împrejurimi. 16-VI Întâlniere la Casa Pogor între d-l. Platari Tzâma, aromân din Grecia și colectivul societății noastre. Cu acest prilej, oaspetelui i s-a înmânat Diploma de Membru de Onoare. 28-VI În aula
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii..."65 și de a contempla ,,..flacăra propriilor gânduri topind cositorul..." 66. Un alt simbol profesionist descris în roman este mașina, ,,un șlep vămuit de roți, sictir metalic cu damfuri muzeale... (o altă memorabilă descriere literară a lui Aurel Brumă)"67. Ea nu o duce pe Iza dincolo de hotarele vieții, în ținuturile tenebroase ale morții, unde destinul își dezvăluie înțelesurile, ci aici, mai aproape de misterele Dealului din Guguete. Unul dintre misterele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
constituit în ziua de 11 martie 1973, în prezența unui public alcătuit din reprezentanți ai conducerii județene și municipale de atunci, cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, cercetători, muzeografi ș.a., si nu întâmplător, în Sala Tezaurului de la Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași. Activitatea secțiunii, dinamizata în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de la Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași. Activitatea secțiunii, dinamizata în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele, a avut în vedere antrenarea numismaților amatori la diverse activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și în alte orașe ale țării), activități răsplătite cu numeroase
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atât în Iași, cât și în alte orașe ale țării), activități răsplătite cu numeroase premii, medalii și diplome. O primă expoziție, acoperind arii tematice diverse ale medalisticii ieșene, deschisă înainte de 1989 de semnatarul acestor rânduri în sala tezaurului de la Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, a fost suspendată după câteva luni din dispoziție „venită de sus”. Cam același lucru s-a întâmplat și cu expoziția permanentă de medalii Eminescu a profesorului Victor Macarie, organizată între 1999 și 2006 la Muzeul din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din Parcul Copou al Iașilor și la Muzeul de Istorie „Vasile Pârvan” din Bârlad, ambele în anul 1991. Apoi, în 2001, profesorul ieșean a deschis amintită expoziție la Muzeul Național de Istorie al Republicii Moldova din Chișinău și la Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași. Prin durată în timp, (în anul 2010 expoziția a fost organizată la Muzeul „Iulian Antonescu”, din Bacău, iar în 2011, într-o noua formulă, incluzând și o selecție de medalii dedicate poetului Mihai Eminescu din colecția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Medici și Naturaliști din Iași. Chiar de la înființare, Muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece colecțiile sale erau folosite ca material didactic la lecțiile de istorie naturală de la Academia Mihăileană. În 1840, momentul mutării în clădirea actuală, patrimoniul muzeal constă în: 1.500 minerale, 2.844 de plante, 3000 de moluște și insecte, 795 vertebrate, 92 șchetele. Prin refacerea lui, după pierderile suferite în timpul celui de-al doilea război mondial și ulterior sub îndrumarea Universității "Alexandru Ioan Cuza", muzeul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sărise de 800.000. Turiștii sunt, de altfel, și cei mai mari consumatori de evenimente culturale și, mai ales, ei sunt cei care îngroașă rândurile vizitatorilor la muzee. Cifrele confirmă părerea formată cu ochiul liber. La muzeele din cadrul Complexului Național Muzeal Astra au fost, în prima jumătate a anului, peste 81.000 de vizitatori, față de 47.000 în aceeași perioadă a anului trecut. Una dintre cele mai apreciate locații rămâne Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Și Muzeul Național Brukenthal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
susținere rupte flutura jalnic în vânt la intrare, pe fațada imensă a unei clădiri care se găsește în renovare de mai bine de 4-5 ani de zile, dacă nu mă înșeală memoria... M-au enervat dintotdeauna tipul acesta de expunere „muzeală“, făcută la normă, cu obiecte aruncate de-a valma, fără nici o logică, ca și cum nu ar exista un curator specializat, ci o femeie de serviciu s-a distrat între două „coups de balai“. Să nu mă înțelegi greșit: nu sunt pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
exegetic. Bineînțeles, nu de sanctificare și imobilism avem nevoie. Dar, observăm cu regret, demitizarea funcționează și ea ca un nou mit. Din fericire, posteritatea eminesciană e vie, expansivă și controversele iscate (benefice, negreșit) și asigură o longevitate străină de supraviețuirea muzeală, cu iz funerar. Sunt, așadar, semne că "odihna" eminescologiei, întreținută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate scutită de izul muzeal, ceea ce s-ar putea traduce prin râvnita schimbare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
negreșit) și asigură o longevitate străină de supraviețuirea muzeală, cu iz funerar. Sunt, așadar, semne că "odihna" eminescologiei, întreținută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate scutită de izul muzeal, ceea ce s-ar putea traduce prin râvnita schimbare de imagine. Împovărat de clișeistica didactică, iscând un halou admirativ, împins frecvent într-un festivism găunos ori, dimpotrivă, supus voinței agresive de contestare, Poetul național, rămas "măsura noastră" (cum zicea Noica), se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]