1,013 matches
-
că, prima dată, de la genunchi în sus aveai un păr ca la blănița de pisică, zise el întrebător. Acum ești netedă peste tot, cu pielea ca mătasea. Melanie se alintă, întinzându-se printre perne, spunându-i mustrător: Erai așa de năvalnic, că n-am mai avut timp să mă epilez pe coapse. Vladimir o asigură: E destul de neobișnuit, dar pare ceva ce face să sporească adrenalina la bărbați. Presupun că e metodă muierească de a provoca hormonii, avansă el o părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din întâmplare fusese ferecat, aproximativ, într-un sector de oraș, unde trăiau nu numai israeliți, nu numai creștini, ci și mahomedani... Semiluna aurită care lucea uneori într-un vârf ca de minaret nu era o nedemnă părere!... Atunci, cu un năvalnic sentiment de admirație față de sine însuși, Vladimir își autodecretă, în mintea lui încinsă de gânduri, meritatul titlu de Pelerin. Tot mai ferecat în nemișcare, Pelerinul adormi, în același spațiu, dintre lespezi și stele de marmură, istovit de revelația care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pantalonilor pentru a-mi elibera sexul, care se Întărise deja. În momentul În care mi-l cuprinse Între buze, mi-am dat seama că nu aveam nici cel mai mic instinct de agresivitate. Nu simțeam nimic din acea dorință sexuală năvalnică, ascuțită, care mă cuprinsese când luasem cocaina primită de la Monkey. Akemi reuși să nu-și Îndepărteze buzele de sexul meu În timp ce se dezbrăca de haine, și poziția pe care o adoptase nu era nici a unui câine, nici a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o mai simțise până atunci. Relația lor nu semănase niciodată cu cea a doi iubiți, cu amintiri din liceu povestite la o cafea Într-o cofetărie, cu filme văzute la cinema, cu excursii la onsen, apoi cu partide de sex năvalnic, de-abia intrați Într-o cameră de hotel, fără a mai avea răbdare să-și dea jos hainele. Nu, ei se Întâlneau doar pentru a desfășura un fel de ritual, cu ore Întregi de lungi confidențe și de exacerbare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nisip, îndesând, iarăși și iarăși, cu lopățica și găleata de copil, până nu mai putea fi găsită vreo urmă. Mai contemplă o clipă mormântul. Se ridică, în cele din urmă, mulțumit. O fracțiune de așteptare, apoi izbucni trilul nebun, râsul năvalnic, voios, de nestăvilit. Grădina celestă se umplu de râsul copilăresc, în cascade. Tot mai sticlos, mai sarcastic. Apoi îngroșat, tot mai îngroșat, bătrân, tot mai bătrân. Un râs gros și sufocat, ca de obicei. Soneria. N-are putere și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a-și curăța și însămânța grădinile. Atunci, am să chem apa să te stingă, spuse vrăbiuța, îmbufnată că nimeni nu-i dădea dreptate. Zbură către un pârâu învolburat a cărui undă se îmbogățise cu apa din zăpezile topite și curgea năvalnic și zglobiu. Apă, hai să stingi focul! Apa nu mai stătu să întrebe de ce trebuie să stingă focul. În curgerea sa tumultuoasă și repezită, nu avea timp să mai stea pe gânduri și urmă zborul vrăbiuței către focul care ardea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
dincolo, s-a trezit orgoliul brăilenilor. Au introdus în combine MP3-uri, în laptop-uri dischetele extraterestre. Au auzit șuierul stelelor în rotirea lor, zgomotul timpului când a țâșnit ca un izvor din Absolut spre a inunda spațiul, nesațul curgerii lui năvalnice, artileria fotonilor prin bezna solidă, urletul disperat al celor care nu puteau să se mai nască. Asociațiile umanitare au pichetat Primăria și au scandat lozinci. Orașul furat/Nu-l vrem duplicat, Un eșantion depui/ Mâine el va face pui, Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu-i va deranja nimeni. Băiatul aprecia pe viu perfecțiunea formelor Îmbietoare, curbate ori adâncite, tremura din tot corpul, o ridică pe birou bucurându-se de o priveliște mirifică, o ajută să-și dezbrace și ultimele opreliști din calea pasiunii năvalnice, o sărută așa cum credea că nu o mai făcuse niciodată, când o bombă explodă În universul său de băiat rămas oarecum În urmă, În fața sa apărură Liza și Aneta cu concluziile nefaste ale relațiilor cu „fetele rele”! Se ridică spășit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a acționa, nu este în concordanță cu împrejurările. Într-adevăr, se constată că oamenii procedează în moduri diferite pentru a atinge scopul pe care fiecare și l-a propus, și care este gloria și bogăția. Unii procedează cu grijă, alții năvalnic; unii cu violență, alții cu meșteșuguri pricepute; unii cu răbdare, alții cu contrariul ei; și fiecare poate să-și atingă scopul urmând unul dintre aceste drumuri diferite. Dar se constată de asemenea că, din doi oameni care procedează cu grijă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
la ținta pe care și-a propus-o, iar celălalt, nu. Pe de altă parte, doi oameni pot să reușească în același fel, deși modul de a proceda a fost diferit: unul înaintând cu multă grijă, iar celălalt în mod năvalnic. Lucrul acesta nu are altă cauză decât împrejurările, care sunt sau nu în concordanță cu modul lor de a proceda. De aici decurge ceea ce am spus, și anume că doi oameni care acționează diferit obțin totuși același rezultat; în schimb
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
decât zgomotul pașilor săi și al ploii căzând pe frunzele copacilor. Acum urca panta pieptiș ca să treacă peste muncelul dinainte de intrarea în oraș. Ajunsese în zona cu serpentine strânse. Trecu un pod peste un pârâiaș pe care îl auzea curgând năvalnic la vale, umflat de ploaie. Porțiunile drepte erau foarte scurte iar curbele în vârf de ac se succedau una după alta. Vuietul apei începea să se stingă rămânând în urmă. Începuse să sufle un vânt slab ce făcea pădurea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămăsese câțiva pași mai în urmă în timp ce el se strecura printre trunchiurile drepte ale molizilor bătrâni. Undeva mai în față, la vreo câteva zeci de metri, vâlceaua făcea un cot abrupt, dispărând printre copaci. Chiar acolo, adusă probabil de apele năvalnice, era o grămadă de pietre adunate la un loc. Porni repede spre ea, fiind sigur că pe acolo vor putea traversa văioaga. Domnule inspector! Ce-i, măi, Vasilică? întrebă Cristi fără să se întoarcă. Cred că găsirăm ceva, auzi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se arunca furioasă peste ele, dispărând de partea cealaltă într-o vâltoare invizibilă din locul în care se aflau cei doi. Pe măsură ce se apropiau, zgomotul cascadei devenea tot mai puternic. În aer plutea un miros intens de umezeală. Pe cât de năvalnic era pârâul de munte până la barajul natural pe atât de liniștit era dincolo de acesta. Apa se aduna într-un bazin mare aflat la poalele stâncii, după care pornea lin mai departe. Panta terenului scădea brusc iar râul curgea între malurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
scame de pe trunchiurile zvelte. De pe platoul pe care stătea privea în vale printre copaci. Pârâul scobise în stânca de dedesubt un șanț adânc ce se bifurca în două brațe. Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul apei se auzea înfundat, atenuat de pereții ravenelor. Malurile verticale păreau formate din coloane butucănoase din calcar cenușiu. Deasupra, deoarece lumina soarelui pătrundea nestingherită de frunziș, de sub covorul de frunze veștede ieșeau firișoare de iarbă și ferigi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să aleagă, optzeci la sută din țară era numai munți iar așezările omenești, în majoritate rurale, erau răsfirate la distanță mare una de alta. Șoseaua se strecura printre creste urcând pieptiș coastele montane după care se năpustea la vale la fel de năvalnic. Din loc în loc, trebuiau să ocolească bolovani imenși prăvăliți de sus peste drum și rămași acolo, pe care nimeni nu se ostenise să îi dea deoparte. Mergeau de ore bune și de acum relieful părea că începe să coboare. Munții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acolo cât mai repede. No, hai! chicoti Simion Pop, întorcându-se pe călcâie și pornind vioi spre interiorul pădurii, acolo de unde venise. După scurtă vreme, lui Toma începu să i se pară cunoscute locurile. Aveau în stânga un pârâu care curgea năvalnic la vale printre o mulțime de bolovani aduși acolo de ape. De undeva, din față, se auzea un murmur care creștea în intensitate pe măsură ce se apropiau. Erau acum pe un povârniș de unde puteau vedea sub ei apele aruncându-se într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
afle ce fac oamenii lui Boris Godunov la peștera vâlvei, trebuia să urce până sus, pe platou. Știa că aceștia sunt acolo, deasupra, însă de unde se afla acum, nu putea vedea și nici auzi nimic. Inima prinse a-i bate năvalnic când simți o atingere pe brațul stâng. Se întoarse brusc, prinzând cu putere mâna celui din spatele său. Trăgând de ea, se roti ușor, ducând spre spate brațul drept cu pumnul strâns, gata să lovească necruțător. No, oprește-te! auzi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
m-am dus direct la fosta mea locuință din strada Amzei. Nu călcasem cu piciorul pe la mansardă de câteva luni și aveam impresia că trecuseră de-atunci ani întregi. Nu era nimeni pe-acasă la ora aceea. Inima îmi bătea năvalnic, cuprinsă de emoție că, poate, voi da cu ochii de Mihaela. Dar timpul nu sade pe loc, schimbă multe lucruri. Pe ușa odăii unde locuia, apăruse o carte de vizită cu nume străin. Un fior rece mă spintecă de sus
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
prelungească acel rendez-vous1 cu aceasta până în zori. Apoi, adormi. Dar negura tainică a nopții se lăsa peste el cu o uriașă putere de apăsare, dorind dinadins parcă să prevestească evenimentele nefirești, ce aveau să se petreacă în continuare. O răbufnire năvalnică și furtunoasă a vijeliei stârnite afară îl trezi brusc. Era, într-adevăr, o furtună pornită în înspăimântător de pustia noapte, fără seamăn de sălbatic dezlănțuită în grozăvia și în măreția ei. Pesemne că un vârtej se abătuse în vecinătatea ferestrelor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cale Silvia, fată ce l-a făcut să-și schimbe de la temelie părerea despre acest enigmatic sentiment, adică dragostea, care este cel mai profund, mai nobil și mai răscolitor sentiment, pe care l-a cunoscut vreodată omul, sentiment ce intră năvalnic în sufletele deschise și le întregește. Așa se spune. Nici măcar n-o cunoștea personal pe fată, dar o admira fără încetare, mângâind-o cu privirea, de la distanță. Deși, la început, Marius n-o prea remarcase, nu după mult timp, ea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
inteligent și inspirat. Asta-i foarte curios. Astfel, având mințile de-a binelea sucite, am continuat s-o curtez, cu nădejdea vie (și nebunească) de a obține cât mai mult cu putință din asta. Există bărbați care se aruncă prea năvalnic înspre o femeie, crezând că, în așa fel, au și căzut în grațiile ei. Aceștia sunt bărbații care au atâta încredere de sine, încât, făcând mai multe imprudențe decât un copil aiurit, au parte de mai multe deziluzii în dragoste
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Judecătorul meu este atât de aspru cu mine? Ah, parcă eram mai bătăios înainte... Eloi, Eloi, lama sabachthani?” (Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit? (în limba aramaică).) Cuvinte atribuite lui Isus Cristos Doar abia către ziuă, zbaterea năvalnică din el mai se potoli și, desfăcându-se treptat din încordare, se putu încredința somnului. Pe la orele amiezii, dânsul se deșteptă și, buimac și fără să știe prea limpede de ce, îmboldit fiind doar de niște îndemnuri cu totul tainice și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
datorită faptului că nu-mi răspund, mai poate zace acum în mine o foarte palidă și umilă bucurie, ce încă mă-nfierbântă cât de cât. Bucuria este un leac universal; ea te vindecă de orice fel de suferință. Îți pătrunde năvalnic în inimă și te aruncă pe loc în înaltul diafan al cerului, doar ca să te afunde, mai apoi, în adâncul tenebros al pământului, iar apoi, prin vârtejuri repezi, din nou în înălțimi nesperate. Ah, ce poate fi mai bine și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
con de brad, rătăcită, a oștirilor dușmanilor tăi, taie coapsa luminii verzi dinspre miazănoapte. tu trebuie acum să alergi, să dechizi țarcul din susul grădinii tale suspendate, să poată țâșni liberă herghelia celor o sută de cai vorbitori, herghelia arionilor năvalnici, care pot salva lu mina verde care strălucește seară de seară în lacul tău cu apă rece și dulce, cu apă sfințită, în care te-a bote zat mama ta când erai abia născută, luo na. nouă în al treilea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
lumina ceții, dinspre șes către munte, pe tot drumul pe care trebuie să mergi tu. scoate din desaga-fără-fund săniuța ta cu șenile de argint marcat, pune-ți fesele obosite pe ea și cheamă vulpile-zburătoare-cu-cap-cenușiu, e vremea să înaintezi gentil, nu năvalnic, e perioada în care vulpile trag bine și mult, ele vor putea să te ducă departe, unde ai tu nevoie să ajungi, te vor trece liniștit munții, te vor apropia de ființa iubită, pune-ți pe guriță rotocolul de lână
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]