2,620 matches
-
monument arhitectonic datând din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor făcute
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
prin osârdia mitropolitului Veniamin Costachi și a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus o lungă perioadă mănăstirea ca stareț. Între anii 1823-1828 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii (s-a demolat zidul despărțitor dintre încăperea mormintelor și naos, s-a repictat biserica) și s-au pus acoperișuri noi de tablă și coloane masive de stejar arhondaricului de lângă poartă. Tot atunci, au fost dărâmate încăperile și beciurile de pe latura estică a Casei Domnești, lungimea clădirii reducându-se la jumătate
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
biserica Mănăstirii Probota. Ea are dimensiuni monumentale (40 m lungime și 36 m înălțime), fiind considerată printre cele mai înalte biserici din Moldova. Biserica are plan triconc, cu abside laterale înscrise în grosimea zidului și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Zidurile sunt susținute de 9 contraforturi (două în colțurile dinspre vest, câte trei pe laturile de nord și de sud și unul mic în axul absidei altarului). Edificiul este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
pridvorului, cu ancadramente de piatră terminate în acoladă. Cea din partea de nord a fost închisă însă. Ferestrele sunt largi și au ancadramente de piatră în stil gotic. Interiorul bisericii este împărțit în mai multe încăperi: pridvorul închis, pronaosul, încăperea mormintelor, naosul și altarul. Pridvorul are la partea superioară o boltă semicilindrică dispusă transversal, susținută de două arce dublouri. Încăperea este iluminată prin trei ferestre dispuse pe peretele dinspre vest, cu ancadramente în stil gotic. Printr-o ușă încadrată de muluri, în
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
stil gotic. Printr-o ușă încadrată de muluri, în arc frânt, se intră în pronaos. Această încăpere are două calote sferice, separate printr-un arc transversal, întărit de nervuri și de pilaștri de piatră angajați. Din pronaos se intră în naos printr-un portal în stil gotic, încadrat de muluri sculptate. Încăperea mormintelor a fost desființată în secolul al XIX-lea, prin demolarea peretelui despărțitor. Astfel, s-a realizat o lărgire a naosului. Deasupra naosului se află cupola centrală cu o
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
de piatră angajați. Din pronaos se intră în naos printr-un portal în stil gotic, încadrat de muluri sculptate. Încăperea mormintelor a fost desființată în secolul al XIX-lea, prin demolarea peretelui despărțitor. Astfel, s-a realizat o lărgire a naosului. Deasupra naosului se află cupola centrală cu o turlă înălțată pe sistemul obișnuit al arcelor moldovenești. Pictura originală a bisericii a fost realizată în secolul al XVI-lea de zugravi necunoscuți din Moldova. Ea a fost distrusă în timpul luptelor din
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
angajați. Din pronaos se intră în naos printr-un portal în stil gotic, încadrat de muluri sculptate. Încăperea mormintelor a fost desființată în secolul al XIX-lea, prin demolarea peretelui despărțitor. Astfel, s-a realizat o lărgire a naosului. Deasupra naosului se află cupola centrală cu o turlă înălțată pe sistemul obișnuit al arcelor moldovenești. Pictura originală a bisericii a fost realizată în secolul al XVI-lea de zugravi necunoscuți din Moldova. Ea a fost distrusă în timpul luptelor din 1821 dintre
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
una din fiicele lui Alexandru Lăpușneanu. Lespedea sa funerară are o frumoasă ornamentație și inscripția: ""Acest mormânt l-a făcut Io Alexandru Voievod, fiicei sale Teofana, care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7069"" (1561). Între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, peretele despărțitor care separa încăperea mormintelor de naos a fost demolat pentru lărgirea naosului. După distrugerea camerei mormintelor, osemintele ctitorilor s-au strămutat în mormântul
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
fiicei sale Teofana, care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7069"" (1561). Între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, peretele despărțitor care separa încăperea mormintelor de naos a fost demolat pentru lărgirea naosului. După distrugerea camerei mormintelor, osemintele ctitorilor s-au strămutat în mormântul domniței Teofana. Lângă peretele sudic, se afla mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu, deasupra căruia era o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""(Acest
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7069"" (1561). Între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, peretele despărțitor care separa încăperea mormintelor de naos a fost demolat pentru lărgirea naosului. După distrugerea camerei mormintelor, osemintele ctitorilor s-au strămutat în mormântul domniței Teofana. Lângă peretele sudic, se afla mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu, deasupra căruia era o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""(Acest mormânt este al monahului) Pahomie, care
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit cu o boltă semisferică. Lipit de turnul de sud-vest și de zidul sudic a existat până în prima jumătate a secolului al XIX-lea o clădire cu lungimea de 30 m și lățimea
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a pierdut și hramul. Ea se află in Pietrari de Jos, în curtea bisericii de zid cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Biserica este de tip navă, cu pridvor mic, susținut de stâlpi de lemn și are o singură cameră cu funcție de naos și pronaos. Tradiția istorică spune că monumentul a fost ridicat în ultima parte a veacului al XVIII-lea de către moșnenii din sat; credem însă că la această dată a fost refăcut altarul din zid, iar ca tipologie, monumentul se înscrie
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte în casete de cărămidă. Interiorul este reprezentativ pentru bisericile tradiționale, cu zidul ce desparte naosul de pronaos plin. Pictura murală din naos este realizată în tehnica fresco în secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este de secol XIX. Din nefericire nu se mai păstrează nimic din pictura originală. Schitul este ctitorie a marelui
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte în casete de cărămidă. Interiorul este reprezentativ pentru bisericile tradiționale, cu zidul ce desparte naosul de pronaos plin. Pictura murală din naos este realizată în tehnica fresco în secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este de secol XIX. Din nefericire nu se mai păstrează nimic din pictura originală. Schitul este ctitorie a marelui vornic Mareș Băjescu, mare feudal și apropiat
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
Titești, Ostrov. În anul 1761, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, un anume "Alecse căpitan za Loviște" pune să se refacă pictura altarului de către zugravii Mihai, Radu și Iordache așa cum rezultă dintr-o altă pisanie situată în colțul de sud-est al naosului. Un alt moment important din istoria schitului în reprezintă incendiul din 1808 care distruge aproape complet biserica și chiliile, o perioadă de timp viața monahală fiind întreruptă. Abia în 1835 noul stareț Irimah pune să se refacă clădirile și pictura
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
la greci și în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la locul unde prezidează. După obiceiurile vechi, acest loc ar trebui să fie la intrarea în naos, un jilț (strană) cu spatele la nartex și cu fața spre altar. După rubricile medievale, preotul prezidează tocmai din fața altarului, ca în timpul liturghiei euharistice, pe când episcopul urmează obiceiul vechi. Proestosul, cu mâinile ridicate, rostește stihira «Împărate ceresc», apoi stihurile următoare: Proestosul sărută
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
diferitele uzajuri. Doar la sărbători acesta e identic peste tot. În zilele obișnuite, la români se cântă Fericirile (textul din Evanghelia după Matei), una după alta, fără stihiri și fără doxologie minoră la sfârșit. Dacă proestosul și conslujitorii sunt în naos, se alinează în procesiune spre presbiteriu, diconul ducând evangheliarul ridicat în mod solemn, în așa fel încât învierea lui Iisus, întipărită pe copertă, să fie în văzul lui și al poporului. Episcopul se pune ultimul în procesiune. Dacă slujitorii se
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
a bisericii, care a aparținut inițial unui lăcaș cu pridvorul închis. Noua construcție a avut un pridvorul deschis, cu zidărie numai pe colțurile de vest și cu coloane ce sprijineau arcele de susținere de pe cele trei laturi. Peretele despărțitor dintre naos și pronaos a fost înlocuit de două coloane, având capiteluri identice cu cele de la exterior, pe care se sprijineau trei arce. Referitor la construirea acestei biserici, cronicarul Grigore Ureche scrie în ""Letopisețul Țării Moldovei"" următoarele: "„însă întăi socoti că, după
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
sale armonioase, cât și prin originalul decor exterior, unice în istoria artei medievale românești. Ea este construită din piatră și cărămidă, în stil moldovenesc, fiind întâlnite și elemente aparținând altor stiluri. are un plan trilobat, cu o singură turlă deasupra naosului și cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară. Nu sunt prezente contraforturi. Deasupra soclului de piatră se află un prim șirag ornamental format din discuri alternând cu steluțe cu șase colțuri, din teracotă smălțuită colorată. Urmează apoi un
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
în tencuială. Acest decor realizat în relief (astăzi dispărut) este considerat ca fiind o posibilă sursă de inspirație pentru broderia în piatră de pe fațada Bisericii Trei Ierarhi și a Mănăstirii Dragomirna. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul era inițial deschis, având arcade sprijinite pe doi pilaștri prismatici (la colțuri) și pe patru coloane cilindrice de cărămidă, cu capiteluri. Ulterior, spațiul liber dintre coloane și pilaștri a fost umplut cu zidărie. Pridvorul este boltit, având
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
ea a fost lărgită ulterior, stricându-se astfel chenarul. Pronaosul are formă pătrată, fiind luminat prin patru ferestre înalte (două pe latura de nord și alte două pe cea de sud), înguste și de formă ogivală. Pronaosul este separat de naos prin trei arcade, sprijinite pe două coloane cu capiteluri. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară, în care se află câte o fereastră îngustă și înălțată în partea centrală. La partea superioară are o boltă în stil moldovenesc. Turla
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
are formă pătrată, fiind luminat prin patru ferestre înalte (două pe latura de nord și alte două pe cea de sud), înguste și de formă ogivală. Pronaosul este separat de naos prin trei arcade, sprijinite pe două coloane cu capiteluri. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară, în care se află câte o fereastră îngustă și înălțată în partea centrală. La partea superioară are o boltă în stil moldovenesc. Turla aflată deasupra naosului este cilindrică pe interior. Naosul este separat
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
arcade, sprijinite pe două coloane cu capiteluri. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară, în care se află câte o fereastră îngustă și înălțată în partea centrală. La partea superioară are o boltă în stil moldovenesc. Turla aflată deasupra naosului este cilindrică pe interior. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn, foarte frumos sculptată. Ornamentațiile sculptate includ ciorchini de struguri, vrejuri, frunze și forme geometrice. Registrele sunt ornate cu opt colonete, decorate cu motive vegetale (struguri, vrejuri
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
cu capiteluri. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară, în care se află câte o fereastră îngustă și înălțată în partea centrală. La partea superioară are o boltă în stil moldovenesc. Turla aflată deasupra naosului este cilindrică pe interior. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn, foarte frumos sculptată. Ornamentațiile sculptate includ ciorchini de struguri, vrejuri, frunze și forme geometrice. Registrele sunt ornate cu opt colonete, decorate cu motive vegetale (struguri, vrejuri, frunze) și rozete. Altarul are
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
forme geometrice. Registrele sunt ornate cu opt colonete, decorate cu motive vegetale (struguri, vrejuri, frunze) și rozete. Altarul are formă semicirculară, având dimensiuni reduse. El este luminat printr-o fereastră tăiată în axul absidei, identică cu cele din pronaos și naos. Plafonul este în boltă semicirculară. Pe soclul peretelui nordic sunt gravate două nume (Ghiorghi și Gligorie), probabil ale unor meșteri care au zidit biserica. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați. Biserica a fost înzestrată cu obiecte cu valoare artistică
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]