883 matches
-
mediocritatea soțului ei, iar ignoranța, neseriozitatea și lipsa lui de tandrețe o fac să sufere. Aflată în refugiu în martie 1814 la palatul din Tours al contesei de Listomère-Landon, Julie se îndrăgostește de tânărul nobil englez Arthur Grenville. Căderea regimului napoleonian și Restaurația o aduce din nou la Paris, unde soțul ei, care trecuse de partea regaliștilor, își recapătă titlul nobiliar de marchiz și este numit general în garda regală și pair al Franței. Trei ani mai târziu se naște fiica
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
care profită soțul, „un om nul”, și îi conferă eroinei o anumită formă de respectabilitate. Aceste teme sunt comune în literatură (adulterul, suferința sexuală), ele făcând obiectul unui proces intentat lui Gustave Flaubert pentru "Madame Bovary". Balzac a introdus legenda napoleoniană în întreaga "La Comédie humaine". În romanul " Femeia de treizeci de ani", el evocă: Criticul Alexandru Paleologu îl considera pe Balzac ca fiind „geniul suprem al literaturii franceze (...), cu nimic mai prejos de Shakespeare sau Dostoievski”. Scriitorul francez este perceput
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
et Chir. " la universitatea din Erfurt, în 1812, după moartea lui Joseph Anton Oechy (căsătorit cu fiica lui, pe 5 februarie 1820), succesorul acestuia ca profesor de chirurgie teoretică la Praga (în 1814, "Dr. med. Univ." tot acolo). În Războaiele Napoleoniene din 1813-1814, el sa remarcat în grija răniților. În 1820 medicul a devenit succesorul lui Jan Nepomuk cavaler de Nádherný (1772-1860) la Catedra de Farmacologie de Stat, lucrând mai întâi în institutul anatomic ca profesor de Medicină Legală. Apoi a
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
la 10 decembrie 1799. Deși s-a decretat că utilizarea sa este obligatorie în Paris în acel an și în provincii în anul următor, decretul nu a fost respectat pe scară universală în Franța. Teritoriile anexate de Franța în timpul epocii napoleoniene au fost primele care au moștenit sistemul metric. În 1812, Napoleon a introdus un sistem cunoscut sub numele de "," care folosea numele unităților de măsură pre-metrice, dar le redefinea în termeni de unități metrice - de exemplu, "livre metrique" (livra metrică
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în 1707) să devină prosper și puternic. Puterea marinei a făcut din Marea Britanie o putere mondială dominantă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Franța a rămas puterea militară dominantă pe uscat în timpul războaielor napoleoniene, în special pe continent.
Bătălia de la Beachy Head () [Corola-website/Science/331855_a_333184]
-
Pe soclu este fixată o placă de marmură pe care este următoarea inscripție: Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (1745 — 1813), cunoscut mai degrabă cu numele de Kutuzov, a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812. A semnat Pacea de la București, prin care Imperiul Rus primea stăpânirea Basarabiei. Pentru acest succes a fost ridicat la rangul de prinț (kniaz). Doctorul Constantin Caracaș, medic al capitalei în acele vremuri, începuse în anul 1810 o subscripție
Bustul generalului Kutuzov () [Corola-website/Science/332787_a_334116]
-
laturi Piața Sân Marco. Ele poartă aceste nume pentru că aici își aveau sediile procuratorii din Sân Marco. sunt împărțite în trei aripi care delimitează aproape în întregime partea din față Bazilicii Sân Marco: Procurațiile Vechi (Procurație Vecchie) la nord, Aripa napoleoniana (Ăla Napoleonica) la vest și Procurațiile Noi (Procurație Nuove) la sud. Procurațiile Vechi se întind pe o lungime de 152 de metri de la Turnul cu ceas către Aripa napoleoniana, având un portic cu 50 de arcade cărora le corespund cele
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
față Bazilicii Sân Marco: Procurațiile Vechi (Procurație Vecchie) la nord, Aripa napoleoniana (Ăla Napoleonica) la vest și Procurațiile Noi (Procurație Nuove) la sud. Procurațiile Vechi se întind pe o lungime de 152 de metri de la Turnul cu ceas către Aripa napoleoniana, având un portic cu 50 de arcade cărora le corespund cele 100 de ferestre de la cele două superioare. Deși terminate în arc central, luminozitatea deschiderilor amintesc de stilul venețiano-bizantin al primei procurații, construită în secolul al XII-lea, în timpul dogelui
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
asemenea, aici se află renumită Caffè Florian ce datează din secolul al XVIII-lea. Procurațiile au dobândit formă de potcoava după ce Napoleon Bonaparte a demolat Biserică Sân Geminiano (și extensiile Procurațiilor către această) pentru a construi ceea ce se numeste "Aripa napoleoniana" (sau "Procurație Nuovissime" sau "Fabbrica Nuova"). Biserică Sân Geminiano, una dintre cele mai vechi din Veneția, atestata încă din secolul al VI-lea, fusese renovată de Sansovino în 1557; artistul, mândru de acest lucru, a ales chiar o capelă adiacenta
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
cu excepția aticului decorat cu 14 statui de împărați români. În centru, în Holul Sân Geminian, se deschide o scară monumentala de acces, cu o frescă pe plafon ("Gloria lui Neptun") realizată de Sebastiano Sânți. În interior se poate admira "Salonul napoleonian" proiectat de Lorenzo Sânți (1822). Clădirea, construită înspre piața în 1814, dar completată în timpul Imperiului Austriac, găzduiește din 1922 Muzeul Correr.
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
pentru ca să facă față amenințărilor. După prăbușirea Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin a trebuit să facă față atacurilor invadatorilor, care atacau din vest și est și în același timp să lupte pentru păstrarea controlului asupra posesiunilor din Italia. În timpul Războielor napoleoniene, Franța a luptat în mai multe râduri pe fronturi multiple. În timpul „Războiului Peninsular”, francezii au luptat atât cu trupele spaniole și cu cele anglo-portugheze, cât și cu cele ale Imperiului Rus în timpul invaziei din Rusia. În timpul primei conglagrații mondiale, Imperiul
Război pe două fronturi () [Corola-website/Science/333712_a_335041]
-
Căutând o moștenitoare bogată pentru nepotul său Edmond, Talleyrand a cerut țarului Alexandru I al Rusiei să intervină la mama Dorotheei în favoarea unei căsătorii cu Edmond. Căsătoria a avut loc la 21 și 22 aprilie 1809 la Frankfurt în mijlocul războaielor napoleoniene, și a fost prezidată de prietenul lui Talleyrand, Prințul-episcop Karl Theodor Anton Maria von Dalberg. Dorothea a devenit astfel contesă Edmond de Périgord și strănepoata contelui de Talleyrand-Périgord, prinț de Bénévent. Educată în Germania, în societatea franceză ea a reprezentat
Dorothea de Curlanda () [Corola-website/Science/333085_a_334414]
-
-lea. Începând din secolul al XVIII-lea, reședința regală a fost mutată la Palatul din Caserta, deoarece orașul interior era mai ușor de apărat de atacurile navale, precum și mai îndepărtat de populația de multe ori rebelă din Napoli. În timpul ocupației napoleoniene palatul a fost înfrumusețat de Joachim Murat și de soția sa, Caroline Bonaparte, cu mobilier și decorațiuni neoclasice. Cu toate acestea, un incendiu izbucnit în 1837 a deteriorat mai multe camere, necesitând efectuarea unor restăurări în anii 1838-1858 sub conducerea
Palatul Regal din Napoli () [Corola-website/Science/333266_a_334595]
-
XVIII-lea. Când, în 1767, iezuiții au fost expulzați din Regatul Neapolelui, biserica a trecut la cavalerii constantinopolitani, care au dedicat-o Sfântului Ferdinand în onoarea regelui Ferdinand I de Bourbon și au deținut-o până la ocuparea Neapolelui de către Franța napoleoniană. La 2 februarie 1636 s-a așezat piatra de temelie; șase luni mai târziu, cupola era aproape terminată și, după mai multe întreruperi ale lucrărilor, s-a sfințit prima parte a edificiului în anul 1641. Fațada a fost realizată după
Biserica Sfântul Ferdinand din Napoli () [Corola-website/Science/333320_a_334649]
-
creștere semnificativă ca urmare a donațiilor, a fost încredințată la cinci "priori" numiți de doge. Celelalte sarcini erau efectuate de către "Revisor", "Appontador", medic, chirurg, servitor, "Prote", "Spezial", "Mansionario" și asistente medicale. După căderea Republicii în 1797, azilul a supraviețuit decretelor napoleoniene. Păstrându-și scopul pentru care a fost înființat, el este destinat în zilele noastre să fie o casă de odihnă pentru persoanele în vârstă. Azilul conține în interior o capelă: "Santa Maria de la Că' di Dio", restaurată în 1884.
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
Mirjam Korbar Žlajpah, Jette Ostan Vejrup, Ajda Smrekar, Jure Henigman, Petra Govc, Nina Valič, Matej Puc, Marko Mandić, Boris Ostan, Eva Jesenovec, Tines Špik, Pia Zemljič Intrând în sală pentru a urmări epopeea napoleoniană nu pot să abandonez sentimentul de neliniște suscitat de Putin gata să angajeze conflicte, să nu respecte frontiere, să reconstituie marea Rusie, pe scurt să incendieze lumea din nou! De aceea la acest început de an nu-mi doresc, mie
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
și reflecțiile unui tînăr obosit de lume, dezămăgit de o viață plină de plăcere și orgie, căutînd aventuri pe pămînturi străine. În sens larg, este o expresie a melancoliei și dezămăgirii simțite de generațiile obosite de războaiele epocilor post-revoluționare și Napoleoniene. Denumirea poemului provine de la termenul childe, titlu medieval al unui bărbat care se candidează pentru rangul de cavaler. Poemul conține elemente ce par a fi autobiografice, întrucît Byron a produs o parte o poemului său în baza experienței căpătate în timpul
Pelerinajul lui Childe Harold () [Corola-website/Science/333963_a_335292]
-
și încheia pace, iniția proiecte de lege care erau apoi votate de un parlament tricameral. Napoleon și lovitura de stat Napoleon Bonaparte a desfășurat o activitate fecundă mai ales prin realizarea unui monument al dreptului, cunoscut sub numele de Codul Napoleonian, un cod de legi în concordanță cu noile realități impuse de victoria revoluției franceze. Codul Civil francez garanta propietatea, respectarea contractelor liber consimțite între părți, ceea ce constituia expresia juridică a intereselor clasei mijlocii cu activități economice în domeniul industriei și
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
numeau cu dragoste ” Micul caporal”, care contrar părerii generale nu era scund raportat la epoca sa. Confuzia asupra staturii provine de la faptul că el se înconjurase de comandanți foarte înalți. Un alt factor care a determinat impresionanta serie de victorii napoleoniene este faptul că adversarii francezilor erau dezbinați iar tacticile de luptă învechite, fapte de care Bonaparte a știut să profite. Napoleon distribuind onoruri militare În 1805 s-a reluat războiul cu Austria și Rusia sprijinite de Anglia care asigura suportul
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
Marele Ducat al Varșoviei, etc. În aceste zone au fost introduse reformele Revoluției franceze, codul Civil, abolirea privilegiilor nobilimii și obligațiilor feudale. Dominația franceză a pregătit unificarea Italiei și Germaniei prin contopirea numeroaselor stătulețe în formațiuni politice mai mari. Războaiele napoleoniene au deșteptat conștiința națională a popoarelor. Germanii își redescoperă tradițiile și cultura. Prusia face reforme administrative, educaționale și militare în vederea contracarării puterii franceze. Imperiul francez și statele satelit Înfrângerea lui Bonaparte Eșecul contrucției franceze nu s-a datorat monarhiilor feudale
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
schimbări existau două modele. Primul era cel britanic având în prim plan monarhia constituțională ca un rezultat al compromisului între aristocrație plus clasa mijlocie pe de o parte și pe de alta monarhia. Al doilea model era cel francez, cel napoleonian. Acesta se născuse dintr-un conflict pe viață și pe moarte între Vechiul Regim și cel nou reprezentat de burghezie și starea a treia. Modelul napoleonian a permis răspândirea în Europa a ideii de egalitate în fața legii, desființarea privilegiilor feudale
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
o parte și pe de alta monarhia. Al doilea model era cel francez, cel napoleonian. Acesta se născuse dintr-un conflict pe viață și pe moarte între Vechiul Regim și cel nou reprezentat de burghezie și starea a treia. Modelul napoleonian a permis răspândirea în Europa a ideii de egalitate în fața legii, desființarea privilegiilor feudale, libertatea economică, dreptul la propietate, suveranitatea poporului. El a oferit exemplul edificării statului național drept cadru de realizare a dorinței de libertate a popoarelor. În același
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
Franță. Cartierele sărace ale Parisului erau devastate de boală, existând suspiciunea că guvernul a contaminat fântânile. Epidemia a făcut în curând două victime importante. Primul ministru Casimir Perier s-a îmbolnăvit și a murit pe 16 mai, iar eroul Războaielor Napoleoniene și reformatorul Jean Maximilien Lamarque a murit pe 1 iunie. Conservatorului Perier i-a fost organizată o înmormântate de stat grandioasă. Înmormântarea popularului general Lamarque — descris de Hugo ca „iubit de popor deoarece credea în izbânda nădejdilor lui și iubit
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
Holstein-Gottorp, în 1721 și 1773, respectiv. Danemarca a cunoscut o înflorire în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, mulțumită statutului său neutru, care i-a permis să facă schimburi comerciale cu ambele tabere implicate în războaiele timpului. Pe timpul războaielor napoleoniene, Danemarca a încercat inițial să urmeze politica de neutralitate, pentru a putea continua comerțul cu Franța și Regatul Unit, și pentru aceasta s-a alăturat Ligii Neutralității Înarmate, care includea Imperiul Rus, Suedia și Regatul Prusiei. Britanicii, cu toate acestea
Istoria Danemarcei () [Corola-website/Science/336055_a_337384]
-
regi ai Boemiei ca un titlul acordat personal de împăratul Sfântului Imperiu Roman. Titlul, cu toate acestea, nu a fost ereditar. Boemia a fost singurul principat din Sfântul Imperiu Roman, care a fost ridicat la statutul de regat înainte de Războaiele Napoleoniene. Motivul acestei modificări de statut a fost puterea: de îndată ce conflictele civile din Boemia au fost înăbușite, ducele ceh a devenit principalul aliat al oricărui candidat pentru tronul imperial. Împăratul putea, astfel, utiliza forțele boeme pentru a-i pedepsi pe rebelii
Dinastia Přemyslid () [Corola-website/Science/336125_a_337454]