971 matches
-
Trebuie să discearnă realitatea și să o transmită printr-un limbaj simplu și tranșant. Experimentatorul își joacă din acel moment rolul, prin construcția unui cadru care amalgamează faptele și le înlănțuiește prin respectarea principiilor deterministice ale mediului și eredității. Personajul naturalist este astfel un rezultat determinat de constante fizice, sociale și biologice. Romancierul naturalist are un scop moral. Zola scrie: « noi suntem judecătorii de instrucție ai oamenilor și ai pasiunilor lor, cu alte cuvinte, suntem moraliști experimentatori». Literatura naturalistă este o
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
tranșant. Experimentatorul își joacă din acel moment rolul, prin construcția unui cadru care amalgamează faptele și le înlănțuiește prin respectarea principiilor deterministice ale mediului și eredității. Personajul naturalist este astfel un rezultat determinat de constante fizice, sociale și biologice. Romancierul naturalist are un scop moral. Zola scrie: « noi suntem judecătorii de instrucție ai oamenilor și ai pasiunilor lor, cu alte cuvinte, suntem moraliști experimentatori». Literatura naturalistă este o sinteză între tipul balzacian și antieroul flaubertian și generează personaje arhetipale, golite de
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
eredității. Personajul naturalist este astfel un rezultat determinat de constante fizice, sociale și biologice. Romancierul naturalist are un scop moral. Zola scrie: « noi suntem judecătorii de instrucție ai oamenilor și ai pasiunilor lor, cu alte cuvinte, suntem moraliști experimentatori». Literatura naturalistă este o sinteză între tipul balzacian și antieroul flaubertian și generează personaje arhetipale, golite de individualitate. Preeminența lui Zola în cadrul naturalismului este indiscutabilă, deoarece, în esență, curentul literar s-a catalizat în jurul acestui scriitor. Școala naturalistă este frecvent numită și
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
suntem moraliști experimentatori». Literatura naturalistă este o sinteză între tipul balzacian și antieroul flaubertian și generează personaje arhetipale, golite de individualitate. Preeminența lui Zola în cadrul naturalismului este indiscutabilă, deoarece, în esență, curentul literar s-a catalizat în jurul acestui scriitor. Școala naturalistă este frecvent numită și "Școala din Médan", după numele casei ce i-a aparținut lui Zola și unde scriitori adepți ai mișcării naturaliste ca Joris-Karl Huysmans și Guy de Maupassant obișnuiau să se reunească în timpul serii. Volumul colectiv al acestora
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Zola în cadrul naturalismului este indiscutabilă, deoarece, în esență, curentul literar s-a catalizat în jurul acestui scriitor. Școala naturalistă este frecvent numită și "Școala din Médan", după numele casei ce i-a aparținut lui Zola și unde scriitori adepți ai mișcării naturaliste ca Joris-Karl Huysmans și Guy de Maupassant obișnuiau să se reunească în timpul serii. Volumul colectiv al acestora din 1880, "Les Soirées de Médan", este și rezultatul dorinței lui Zola de a închega un grup care să împărtășească ideile curentului de
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Alte critici îl acuză pe scriitor de pornografie, Zola fiind nevoit să se justifice în prefața celei de-a doua ediții a cărții, prefață unde își și devoalează ideile despre arta romanescă și folosește pentru prima oară conceptul de «roman naturalist». "Thérèse Raquin" s-a bucurat însă de un imens succes și marchează începutul unei cariere strălucite a lui Zola. Hyppolite Taine, al cărui discipol se revendică Zola, salută binevoitor apariția romanului "Thérèse Raquin" și îi scrie autorului acestuia: « Ați făcut
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
teatral romanele. La sfârșitul secolului al XIX-lea, un succes pe scena pariziană aducea instantaneu bunăstarea și celebritatea. Zola însă este atras și de efectul de "tribună" al teatrului, pe care dorește să-l folosească pentru a potența ecoul mișcării naturaliste. Zola este fascinat de teatru încă din tinerețea provensală. A avut, împreună cu prietenii săi Baille și Cézanne, încercări de a scrie piese dramatice începând cu 1855: spre exemplu, comedia "Enfoncé le pion!". "Urâta" ("La Laide") este prima sa operă teatrală
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, ""faza cézanniană"". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate. (Paul Cesana) se naște la 19 ianuarie 1839 în Aix-en-Provence, oraș în apropierea Marsiliei, la 20 de kilometri de Marea Mediterană. Tatăl său, Louis-Auguste Cézanne
Paul Cézanne () [Corola-website/Science/299392_a_300721]
-
Theodore Herman Albert Dreiser (27 august 1871 - 28 decembrie 1945) a fost un scriitor naturalist cunoscut pentru modul în care trata realitatea vieții în operele sale. S-a născut în Terre Haute, Indiană, într-o familie germano-americană strictă. Cunoscutul compozitor de melodii Paul Dresser (1859-1906) a fost fratele său mai mare. Din 1889-1890, Theodore a
Theodore Dreiser () [Corola-website/Science/299411_a_300740]
-
personaj fascinant care este Soames. În același an, prima sa piesă de teatru, Silver Box, este montată la Court Theatre, având parte de "binecuvântarea" lui Bernard Shaw. John Galsworthy este propulsat dintr-odată în primul rând al unui curent teatral, naturalist și social, influențat de către Ibsen. Mai mult reformator decât subversiv, John Galsworthy va denunța inegalitățile tratamentului rezervat bogaților și săracilor în justiție. Prin urmare, el va apăra sindicalismul, în Strife (1909) sau va denunța oroarea recluziunii criminale, în Justice (1910
John Galsworthy () [Corola-website/Science/298833_a_300162]
-
protestanți. Conform multor teologi ortodocși, catolici și protestanți, Maria a rămas fecioară după nașterea lui Isus, lucru pe care Biblia nu-l afirmă nicăieri, iar miracolele (cum ar fi nașterile miraculoase) nu pot confirmate drept evenimente istorice reale datorită metodologiei naturaliste a istoriei. Fecioara Maria este singura femeie pomenită cu numele de Coran. Ea este privită ca un semn divin pentru omenire, lăudată pentru că și-a apărat castitatea, vrednică de cinstire pentru obediența ei. În afară de credința în nașterea Domnului, care-i
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
cu 1900 și până la moartea sa în 1924, ilustrând aproape exclusiv peisajele islandeze. Câțiva alți artiști islandezi au studiat la acea vreme la , între care , care împreună cu Țórarinn a creat o ilustrare distinctivă a peisajelor islandeze într-un stil romantic naturalist. În scurt timp, și alți pictori peisagiști au călcat pe urmele lui Țórarinn și Ásgrímur, cum ar fi și . Kjarval în special este cunoscut pentru tehnicile distincte de aplicare a vopselurilor într-un efort concertat de a reda textura caracteristică
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
perioada de ocupație a Norvegiei, Munch trăiește retras pe moșia sa Ekely din Oslo, unde moare la 23 ianuarie 1944, la o lună după ce împlinise 80 de ani. Educația artistică a lui Munch în Norvegia se desfășurase în spiritul tradiției naturaliste. Mai târziu, intrând în contact cu arta europeană și mai ales cu cea franceză și germană, artistul își elaborează propriul stil distinct. Atât picturile sale cât și lucrările grafice se evidențiază printr-un îndrăzneț caracter inovator în sfera mijloacelor de
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
de balet și se îndrăgostește de dansatoarea Olga Koklova, cu care se căsătorește în vara anului 1918. În timpul călătoriei în Italia, vizitează orașul Napoli și vechile ruine de la Pompei, unde admiră picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozițiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumină și umbră. Desenul elegant se limitează uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii ("Nud șezând", 1923). Coloritul amintește de perioada "roză" ("Arlechin cu mâinile împreunate", 1923). Este o perioadă liniștită de viață de
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
a fost revoluționat în Europa datorită interesului restaurat de empirism și descopeririea multor organisme noi. Andreas Vesalius și William Harvey au fost persoane prominente ale acestei mișcări fiindcă au utilizat experimentări și observări atente cercetând fiziologia. Trebuie menționați aici și naturaliști cum ar fi Carl Linné sau Georges-Louis Leclerc de Buffon, care au început să clasifice organismele și fosilele precum și dezvoltarea și comportarea ființelor vii. Datorită dezvoltării microscopiei a fost descoperită lumea microorganismelor, punând bazele pentru teoria celulară. Importanța crescătoare a
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
și naturalizare, de evidență a materialului din colecții...). Educarea și instruirea publicului au făcut parte de la bun început dintre funcțiile de bază ale Muzeului. Împreună cu alte instituții științifice și de învățământ, Muzeul are astăzi un cvintuplu rol în domeniul „educației naturaliste”, un rol pe care nici-o instituție nu mai reușește să și-l îndeplinească cum ar fi necesar, din cauza lipsei de mijloace, de personal și de timp față de înmulțirea suporturilor informaționale și problemelor de mediu : Programele inițiate de Muzeu se adresează
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
(n. 12 iulie 1817 - d. 6 mai 1862) a fost un filozof american, eseist, scriitor, naturalist, transcendentalist, critic al taxelor și al progresului. Este cunoscut în primul rând pentru cartea sa "Walden", în care meditează asupra unei vieți simple în mijlocul naturii, și pentru eseul său "Nesupunerea civila" ("Civil Disobedience"), în care argumentează în favoarea rezistenței individuale, bazată
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
Bucur (Hilarius sau Ilarie) Mitrea (n. 1842, comuna Rășinari, județul Sibiu - d. 1904) a fost medic în armata colonială olandeză și naturalist român, explorator al Americii de Nord și Indoneziei. Bucur Mitrea s-a născut în anul 1842, în comuna Rășinari (județul Sibiu), fiind fiu de oieri, Bucur și Stanca (născută Blezu) proveniți din "Țara Moților". La liceul romano-catolic din Sibiu, prenumele ortodox este
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
nociv al unor boli ale plantelor din timpuri străvechi. În scrierile vechi ebraice și în Biblie se amintea de tăciunii și ruginile cerealelor. Nu se cunoșteau însă cauzele bolilor, iar efectul dăunător era atribuit răzbunării zeilor, blestemului morților etc. Marele naturalist și filozof al Greciei Antice, "Aristotel," a descris ruginile la grâu. "Theophrast", părintele botanicii, în lucrarea sa "Historia plantarum" descrie tăciunii și ruginile la cereale, prezintă primele noțiuni de rezistență a grâului la boli, recomandă rotația culturilor ca metodă de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
și Contrareforma. Spania și-a creat în epoca să clasică o estetică și genuri literare specifice, care au influențat apoi evoluția literaturii universale. În ceea ce privește estetică, s-a dezvoltat una realistă, critică la adresa idealismului cavaleresc tipic Renașterii: s-au creat specii naturaliste precum „"celestinescul"” („"Tragicomedia lui Calisto și Melibea"” de Fernando de Rojas, „"A doua Celestina"” de Feliciano de Silva, etc.), nuvelă picaresca („"Lazariilo de Tormes"”, anonim, Guzmán de Alfarache de Mateo Alemán, etc.) sau tipul proteic al nuvelei polifonice moderne („"Don Quijote
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
explicații de natură spirituală sau mediumnică, cu beneficii pentru umanitate. Natura sa puternic umanistă, formată în anii de studenție și de susținere a pedagogului elvețian Pestalozzi, discipol al lui Rousseau, l-a împiedicat să se limiteze la o simplă cercetare naturalistă. Necesitatea susținerii spiritualității omenești în timpuri caracterizate de o puternică expansiune a științei și de un declin al religiei l-a motivat pe Kardec să imagineze o noua formă de a privi realitatea, care punea laolaltă știința aflată în ascensiune
Spiritism () [Corola-website/Science/302234_a_303563]
-
plante, intitulată "Mundi Hortus" sau "Botanicus Orbis" fiind ars. El aranjat plăcile pentru publicare și a alcătuit textul însoțitor. Cartea a apărut sub titlul "Plantae per Galliam, Hispaniam et Italiam observatae". În 1718 savantul a interpretat ca unul dintre primii naturaliști urmele găsite în minele de cărbune din Lyon, ca fosile de pteridofite. Mai departe a recunoscut că amoniții aparțin faunei și nu florei și a scris despre folosirea de cremene prin triburi preistorice. În același an a fost ales membru
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
stările sufletești ale personajelor, și prin exacerbarea trăirilor interioare) și sămănătorismul (trăirea unui sentiment al dezrădăcinării, considerat o cauză a inadaptării și a înfrângerii). Descrierea unor senzații intense precum setea, frigul, spaima sau transpirația ce însoțesc emoțiile creează o viziune naturalistă a omului și-i accentuează obsesiile, acest procedeu fiind folosit anterior în nuvelele lui I.L. Caragiale. Criticul Petru Comarnescu remarca substanța densă și uneori brutală și sălbatică a literaturii lui Liviu Rebreanu, precum și atmosfera sa realistă realizată prin urmărirea vieții
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
și conștiință. Frământările personajului sunt prezentate prin notarea unor senzații iritante care le însoțesc precum foamea, setea sau frigul și prin folosirea unor cuvinte sugestive. Autorul notează conștiincios stările de vid interior, actele mașinale și asocierile involuntare cu un interes naturalist pentru explorarea celor mai profunde straturi ale sufletului omenesc. Descrierile sunt întotdeauna subordonate analizei psihologice. Sunt prezente în roman o serie de motive recurente precum lumina și întunericul, care însoțesc schimbările stării de spirit a lui Bologa: "„Ce întuneric, Doamne
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ale consătenilor, exprimată de aceștia prin injurii și termeni derogatorii la adresa lui Leiba, declanșează slăbirea psihicului personajului. Stilul narativ adoptat este grăbit, stenografic, dar reprezentativ pentru procesele psihologice care se desfășoară în mintea personajului. Atenția la detaliu în descrieri sugerează caracterul naturalist al narațiunii, .
O făclie de Paște () [Corola-website/Science/298996_a_300325]