2,506 matches
-
au negat continuitatea românilor. Istoricul bulgar P. Mutafciev, în Bulgarii și românii în istoria țărilor danubiene, Sofia, 1929, susținea că după abandonarea Daciei și ocuparea ei efectivă de către barbari, în nordul Dunării nu s-a putut menține decât o slabă (neînsemnată) populație romană, alcătuită din păstori nomazi, aflați în munți. În ceea ce privește populația romanizată de la Dunărea de Jos și din sudul ei, aceasta a fost distrusă complet de invaziile germanice din secolul al IV-lea. Mai târziu, în secolele următoare (V-IX
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
perioadă, a doua jumătate a secolului al XI-lea, în fâșia de câmpie din sudul Moldovei și estul Munteniei (Bugeac și Bărăgan), locuită de o populație autohtonă dar și de rămășițele pecenegilor și uzilor, nu se infiltraseră decât cete cumane neînsemnate. Ele nu inițiau acțiuni războinice ample, ci doar însoțeau expedițiile triburilor mai puternice ale cumanilor de pe Nipru. În timpul acesta, Bizanțul se afla în relații încordate cu nomazii, dar a acceptat ca cete cumane să servească ca mercenari în armatele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bizantin, Ioan Cantacuzino, în 1322, când un conducător bulgar, Voisil, în luptă cu bizantinii recurge la ajutorul "ungrovlahilor" și chiar la "sciții" (tătarii), iar învățatul teolog Nichifor Gregoras va vorbi de acei "tătari creștini", confundați cu alanii, puțin numeroși și neînsemnați. De fapt, situația lui Basarab, după 1324, pe plan extern, era complicată, fiind în relații tensionate atât cu ungurii cât și cu sârbii. El era aliat cu bulgarii încă din 1323, îl ajutase pe țarul Mihail cu oștile sale, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
alte cnezate rusești au inițiat acțiuni ostile față de Hoardă. La aceeași ripostă energică se puteau aștepta statele creștine ce ar fi cutezat să intervină, să smulgă teritoriile est-carpatice de sub dominația exclusivă a Hoardei. Înainte de 1359, au avut loc doar tentative neînsemnate în sensul acesta: singura expediție mai serioasă în teritoriile est-carpatice a fost cea din 1345, ca replică la raidurile mongole în Transilvania (vezi mai sus). După izbucnirea conflictelor civile în interiorul Hoardei, dispăruse primejdia unei contraofensive viguroase mongole anticreștine, iar regatele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Florin Mihai Petrescu, Ion Hurjui și alții. George Lesnea e prezent în paginile revistei până la sfârșitul vieții sale, fiind un fel de simbol al publicației. În proză, colaborările de prestigiu sunt mai puțin numeroase, la fel în dramaturgie, dar deloc neînsemnate: Corneliu Ștefanache, George Bălăiță, Mircea Radu Iacoban, Ștefan Oprea, Ion Țăranu, Stelian Baboi, Andi Andrieș, Ion Istrati. Sectorul de critică este în toți anii de apariție susținut cu seriozitate de cronicari literari ca Al. Andriescu, Liviu Leonte, Mihai Drăgan, Zaharia
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
la Craiova, apoi a absolvit Facultatea de Litere din București (1904). A fost profesor în mai multe orașe, în anii de dinaintea pensionării aflându-se la Ploiești. Temporar, a avut și funcția de inspector general al învățământului secundar. După câteva încercări neînsemnate, C. publică, din 1912 versuri în „Viitorul” și „Flacăra”, iar în „Adevărul”, stanțe satirice și politice, care i-au adus notorietatea. Între 1918 și 1922 a colaborat cu proză la „Universul”, „Dimineața” și „Rampa”, iar în perioada 1932-1943 susține o
COSMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
române replica lirică a prozei sadoveniene, motiv pentru care se consideră „unic” în ceea ce privește „savoarea graiului vechi” folosit în poeme. Sunt însă exerciții poetice modeste, elanului cu care se apropie de tematica istorică, religioasă, filosofică sau socială corespunzându-i doar în neînsemnată măsură performanța artistică. C. cultivă o poezie închinată pământului și permanențelor istoriei noastre (Priveliști și reverii), abordează meditația religioasă, pastelul și poezia de dragoste (Peisagii și simfonii), discursul filosofic, alimentat de reflecția referitoare la infinitul timpului și spațiului (Astrale). Autorul
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Albertine, în fotografia aceea de la începutul secolului, Charlotte era cea care îmi trezea curiozitatea. Mai ales degetuțele ei goale de la picioare. Printr-o simplă ironie a sorții sau dintr-o cochetărie involuntară, le îndoise mult spre talpa piciorului. Amănuntul acela neînsemnat îi conferea fotografiei, la urma urmei cât se poate de obișnuită, o semnificație aparte. Neștiind să-mi formulez gândul, mă mulțumeam să repet în sinea mea, visător: „Fetița asta aflată, nu se știe de ce, pe o măsuță curioasă, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un oraș somnoros și prăfuit, pierdut în inima unei câmpii nesfârșite! În Saranza asta de care, pe când trăiau, nici nu aveau habar... Tot ce rămâne din ele este așadar poza aceasta, scăpată dintr-un șir inimaginabil de întâmplări însemnate și neînsemnate, rămasă doar ca revers al paginii evocând raliul automobilistic Pekin-Paris. Nici măcar Charlotte nu-și mai amintește deloc de cele trei siluete feminine. Eu, doar eu, pe acest pământ, mențin ultimul fir ce le leagă de lumea celor vii! Memoria mea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
au fost asimilate in Economia dezvoltării. Problematica studiată, orientarea instituțiilor financiare internaționale și influențele ideologice ale vremii au comferit Economiei dezvoltării un caracter de “știință de stat”, puternic dirijist și birocratic. Gândirea non-etatistă în privința dezvoltării economice a devenit o alternativă neînsemnată, promovată doar de cațiva susținători ai pieței libere precum Peter Bauer si Theodore Schultz. În orice caz, indiferent de opțiunea ideologică și preocuparea teoretică, economiștii dezvoltării au impartășit un interes comun în privința factorilor dezvoltării. De-a lungul timpului, s-au
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa a luat-o numai prin uneltiri rebele de sub domnia romeilor, contra oricărui drept și a oricării datorii, iar pre el însuși [î]l vor rearunca în întunerecul trecut al unui neînsemnat om privat". Dacă recunoașterea și sfințirea din partea papei nu putuseră prezerva pe un rege de un așa grav și atingător dispreț din partea latinilor, ele pierdură în ochii lui orice valoare, și în părerea sa el se crezu de acuma-nainte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
odinioară, dar acum pocăiților romei, îi iertă și-l luă sub scutul său în contra crudului lor nimicitor. Deși deocamdată nu putu aduna sub steagul său decât 400 de cavaleri cu scutierii și arcașii lor, totuși ieși-n campanie cu-această neînsemnată putere și dete piept romîno-bulgarilor, cu toate că aceștia, împreună cu aliați lor, fără a număra și pe pedeștri, erau aproape 40000 de călări. Ei cuceriseră deja Didymotichos și-ncepuseră a urzi intrigi și în Adrianopole, sau pentru a face orașul să se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numește pe rege nicăierea suveran (Dominus meus sau naturalis ), precum se obicinuia aceasta în relații de vasalitate, și n-au găsit întru aceasta împrotivire din partea lui Sigismund. Cu toate planurile mari și pregătirile cuprinzătoare, întreprinderea se scurse într-un mod neînsemnat. Turcii, oblicind atacul ce era să se întîmple, irupseră în Valachia, o arseră și-o pustiiră în mod foarte simțitor, apoi se retraseră dincolo de Dunăre. Sigismund pluti acum într-adevăr preste Dunăre și începu atacul contra micului Nicopol, tare și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nească, F.G. Laurençon, profesor de franceză stabilit la București, constată faptul că, printre multe alte mărfuri, se importau de la Istanbul cafea, vinuri de Cipru, lichioruri, leacuri medicinale, dar și ciubuce și tutun : „Imamelele din chihlimbar galben nu sunt un obiect neînsemnat de negoț ca și frumoasele ciubuce din lemn de cireș și tutunul de fumat” (Nouvelles observations sur la Valachie, 1821) (227, p. 25). În fine, vornicul Iordache Golescu a descris prin 1832, în Condica limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întreruptă și ștearsă o sută și mai bine de ani. Cine mai contestă, în adevăr, libertățile materiale și morale garantate prin constituție, cine își poate aroga dreptul de a le contesta? Nimeni nu-i contestă celui mai sărac și mai neînsemnat cetățean al statului nostru dreptul și putința de-a ajunge prin muncă și înțelegere oricât de sus va vrea pe scara socială și e o curată invenție de-a mai crede că există cineva în țara aceasta care să susție
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
disting oaspeții noștri teatrali. Jocul lor e natural, caracterele cu grijă studiate și libere de exagerare sau de parodie; nimic fals, nimic greoi nu întunecă unitatea sigură și deplină cu care se reprezintă scrierile dramatice. Aceste scrieri pot fi uneori neînsemnate din punct de vedere literar; ceea ce le ridică întotdauna și le face plăcute este modul de interpretare al artistului dramatic. 46 {EminescuOpXIII 47} De multe ori de-a rândul se dă vodevilul La Rousotte, și putem zice că reprezentațiile ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este" "Pentru relele în instrucțiunea publică sunt răspunzători toți membrii partidei naționale și liberale" c-un cuvânt de toate relele economice, sociale, igienice chiar, e răspunzător și culpabil partidul roșu. Culpabil! Culpa presupune știință și premeditare. Prea sunt ignoranți, prea neînsemnați membrii partidului roșu, pentru a fi culpabili in publicis. Singura lor țintă a fost de a se îmbogăți, de a-și crea sinecure și averi; ei n-au avut nici o însemnătate politică, prin urmare nu culpabili, ci greșiți sunt. Greșalele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate fi îndoială că, dacă în afacerile școalelor secundare ale confesiunilor s-ar da regimului statului acel drept de ingerință imediată și de dispunere aproape nemărginită, pe care proiectul de lege intenționează a-l întinde și statornici până la cele mai neînsemnate amănunte, pe cât timp la noi subzistă nefericita discordie națională, a cărei existență nu se poate nega și care se manifestează foarte vie în asuprirea celor mai slabi, urmările triste ale amintitului drept de ingerință și de dispunere ar lovi mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pregătește însuși proiectul de lege ca o sabie a lui Damocle, când pune în perspectivă lipsirea școalelor secundare confesionale de dreptul de publicitate, eventual închiderea lor și - așa zicând - confiscarea averilor lor; citîndu-se ca motive suficiente nu numai unele defecte neînsemnate în aranjament, ci la urmă chiar și zelul confesiunilor pentru propria lor conservare. 69 {EminescuOpXIII 70} Proiectul de lege, în urma motivării ministeriale, presupune despre institutele confesionale de învățămînt că ele pot deschide teren la rele morale și la direcțiuni contrarii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
razimă pe drepturile ce decurg din suveranitatea sa. Se pot în adevăr cere sacrificii României; dar sacrificii făcute colectivității puterilor europene, nu uneia din ele. Numai colectivitatea lor prezintă României oarecari siguranțe de neutralitate și de neatârnare; preponderanța cât de neînsemnată a uneia din ele înseamnă începutul atârnării și a robiei. Și am înțelege încă un raport de dependență de un stat binevoitor, care ar respecta individualitatea noastră etnică. Dar să atârnăm de cine? De Austro-Ungaria, în care maghiarii pot zilnic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de fiorini hârtie sunt cam 2 000 de franci, ceea ce-a propus d. Lățescu pentru directorul nostru general. Să nu uităm însă că chiar aci e o deosebire. Inspectorul nu e numit de stat, care-n Austria plătește lefuri neînsemnate, ci de-o societate de acționari care n-are a ține seamă de pe spatele cui se plătește acea leafă. Statul însă... statul are a face calculul că 36 000 franci sunt 36 000 zile de muncă într-o țară săracă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum, pe de altă parte, simțul de drept era atât de puternic în el și iubirea ogorului atât de înrădăcinată încît pentr-un petec cât de neînsemnat de pământ se judeca pîn-în pânzele albe. În decursul unei vieți de sine stătătoare de câteva sute de ani poporul nostru n-a avut nevoie nici de Cod civil, nici de Cod penal pentru a avea un adânc sentiment de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și să bați apă 'n piuă; aproximația va deveni din ce în ce mai mare, dar o rădăcină care, multiplicată cu ea însuși, să dea exact 7 nu se va găsi. Ș-aci se operează cu două abstracțiuni de-un cuprins empiric cu totul neînsemnat și poți vorbi și socoti zile întregi fără a fi făcut o treabă de seamă. Așa de ex. "Romînul" discută în multe coloane principiul că roșii au credință în viitorul națiunii și opoziția n-ar fi avînd-o și că-n
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cum stă în adevăr. Pentru a fi profesor de gimnaziu ori de liceu se cer studii academice - cel puțin acum; deci 18 - 20 de ani de învățătură continuă. E în adevăr singura ramură a serviciului public unde, în schimbul unei retribuțiuni neînsemnate, a unui echivalent material mic, se cer garanții de capacitate. Acest lucru e nemaiauzit și foarte nedrept într-o țară în care asemenea garanții nu se mai cer de la nimenea și nicăiri. Căci ce se cere bunăoară pentru a fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
capăt să se escite în același timp una pozitivă corespunzătoare: nu se poate ca discompunerea să se opereze fără ca paralel să nu fie începuturi de recompunere. Puținii publiciști cari vedeau clar în haosul războiului de 30 de ani prevedeau că neînsemnatul marchionat al Brandenburgului, cu spiritul său de ordine, de dreptate, de disciplină, va fi sâmburul împrejurul căruia se va coordona viitorul imperiu. În politica Austriei constatăm asemenea o strictă continuitate. Chiar în numele monarhiei (Împărăție a Răsăritului) se adună ca-ntr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]