1,164 matches
-
detracat. Atunci am început să-mi pierd echilibrul. De atunci am căzut mereu în jos și culmea a fost ideea aceea schizofrenică despre Partidul pentru Pace. Aceste semne exterioare nu erau decât manifestările fizice ale chinului meu interior. Setea mea nebunească de pace era fără îndoială bazată pe dorința de a pune capăt ostilităților existente în această casă mică. Nu pot decât să-ți fiu recunoscător că ai fost suficient de perceptivă ca să analizezi viața mea imaginară întruchipată în scrisori. Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ei? Ce era? — Hmmm? Miller Își redirecționă atenția asupra cafelei. A, da. Umblă vorba că un babalâc caută pe piață ceva deosebit. Ceva ce nu vând prea mulți. — Droguri? Reporterul clătină din cap. — Nuu. Viețuitoare. Ei bine, asta suna al naibii de nebunesc. — Ce? Porci și găini și vaci și din astea? — Nu genul ăsta de viețuitoare. Logan se lăsă pe spate și-l examină pe reporterul cel taciturn. Fața lui, de obicei ca o carte deschisă, era Închisă și brăzdată de cute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să rămână Între patru ochi cu el, cu toate că de multe ori un cuvânt de-al ei i-ar fi dăruit Încă o jumătate de oră de adorație delicioasă. S-a Îndrăgostit Încetul cu Încetul și a Început să facă speculații nebunești pe tema căsătoriei. Deși planul care-i clocotea În cap i se revărsa și pe buze, și-a dat seama, ulterior, că dorința aceea nu prinsese rădăcini prea adânci. O dată, visând că visul i se Împlinise, s-a trezit brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
îngrozitor de Mal Considine. După partida de tir o armată de la LAPD liniștise mulțimea și evacuase cadavrele. Patru morți: Coleman, Loftis, Mal și portarul împușcat de el. Claire De Haven dispăruse. Probabil că ea îl pornise pe Reynolds în misiunea aceea nebunească și, auzind împușcăturile, s-a gândit că o mântuire pe noapte era de ajuns și a comandat foarte calmă un taxi, ca să se ducă acasă și să plănuiască alte revolte populare în stil Beverly Hills. Buzz l-a urmat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mulți călugări pe domeniul său din Japonia. Dacă planul le reușește, atunci mare prăpăd o să se abată peste cei câțiva credincioși creștini și misionari care au mai rămas în Japonia și totul o să se sfârșească într-o nenorocire. Planurile lui nebunești nu sunt decât niște scormoneli. De aceea, dorim ca Maiestatea Voastră să se arate cât mai prevăzător cu putință.” Pătrunzând prin crăpăturile ferestrei, vântul stinse flacăra lumânării care și așa arsese aproape de tot. Nu m-am mai sinchisit să aprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fascinante din stânga Prutului am avut prilejul să constat pe viu drama acestui pământ și drama românilor, a fraților noștri aflați aici, care au avut de înfruntat groaznice chinuri, masacre, deportări, deznaționalizări, toate acestea făcute de către ocupanții ruși, în speranța lor nebunească de a nimici tot ce înseamnă român și românism. Am trăit momente unice, de o tulburătoare durere, în anul 1991, la acțiunile numite “Podul de flori”, la care am luat parte, aflându-mă la podul de cale ferată de la Ungheni
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
după 1948, imensa Chină iar, după 1950, țări din America Latină, Africa, Orientul Apropiat și Îndepărtat. Numai formidabilul efort politic și militar al lumii libere, condusă de S.U.A., a putut opri realizarea punctului 13 din Testamentul lui Petru: „Imperia lumii”. Proiectul nebunesc al țarului avea, însă, o slăbiciune fundamentală pe care nici el și nici urmașii săi nu o luaseră în calcul; imposibilitatea de a ține, pentru foarte mult timp, în chinga unei terori demențiale, sute de milioane de oameni. După mai
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
îndrepte, pentru prima oară în istoria ei, spre construirea unei civilizații moderne și a unei societăți libere și democratice. Se părea că președintele Elțin, artizanul desființării comunismului în Rusia, va angaja țara pe un drum nou, pașnic, renunțând la visurile nebunești ale lui Petru I. N-a fost, însă, să fie așa! Urmașul lui Elțin, Vladimir Putin, a reîntors treptat roata istoriei și a readus Rusia acolo unde se afla înainte de Mihail Gorbaciov. Politică autoritară, dispreț față de libertățile cetățenești, o nouă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
dintre formele de nebunie pe care le trăiește un poet azi? Câtă nebunie e în exprimarea ta pe hârtie sau în public? Ai curajul de a fi nebun în numele artei? Cum se manifestă la tine această stare? Ce ai face nebunesc pentru artă? Cât pierde arta prin conformismul artistului care se raportează la social, la conveniențe? O veche cugetare spune că "Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înțeleptul cu prezentul". Tu, văd, mă pui la grea încercare. Nebunia în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
exploziv pe care, cu siguranță, forța destinului l-ar fi făcut inevitabil. Cine știa dacă reușise sau nu comunitatea științifică să determine proprietățile dătătoare de dependență ale alcoolului asupra ordinului primatelor? Adevărul era limpede. Îl iubeau într-un mod pasionat, nebunesc; începură să scotocească mânate de o neliniște nouă, care-i făcu pe oameni să se întrebe dacă nu cumva o luaseră razna puțin. Alunele și bananele nu mai însemnau nimic pentru ele acum. La câteva zile după prima lor întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ȘI DIN TONUL VOCII SE VEDEA CĂ ERA GATA SĂ IZBUCNEASCĂ ÎN LACRIMI. \ Generale, pentru tine cucerirea Jorgiei este doar un episod trecător, dar pentru mine înseamnă sfârșitul unei epoci. Acum, când mă zbat în ghearele morții, îmi vin gânduri nebunești. Ipostaza de învinsă mi se pare încărcată de înțelesuri simbolice, iar învingătorul face și el parte, într-un fel sau altul, din aceste simboluri. Eu sunt femeie și am fost învinsă. Tu ești bărbat și învingătorul meu. Atunci, mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
cripte și peșteri, peste mormintele regilor și ale profeților adevărați sau mincinoși, Întuneric pe străduțele bătute de vânt, Întuneric În clădirile guvernamentale și peste ruine, peste porți, peste câmpurile de piatră și terenurile virane, Întuneric peste comploturi, pofte și viziuni nebunești, Întuneric peste dealuri și peste deșert. Spre sud-vest, deasupra Înălțimilor ce Înconjurau satul Ein Karem, norii Începură să se miște. Părea că o mână nevăzută trăgea o perdea. Așa trecea mama lui de la un geam la altul În copilărie, iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu mucus, crudă și plină de sânge ca o bucată de carne, strigătul mi s-a oprit în gât. Mi-o imaginam alunecând pe podea, împrăștiindu-se pe linoleumul cu model. Îmi închipuiam că doctorul o să cadă pradă unui impuls nebunesc și fiica mea o să zboare prin aer și o să se izbească de peretele de culoarea oaselor. Soția mea se îndoiește că mi-aș fi văzut fiica nou-născută. Zice că nu aveam cum să fiu acolo. Dar ea era sub efectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ascensor. Iar când Kent i-a oferit ceva de mâncare, s-a zăpăcit în așa hal, încât n-a mai știut ce face și și-a dat în vileag rezistenta la armele noastre. Acum câteva ore a comis crimele alea nebunești. După cum vedeți, performanțele lui sunt acelea ale unei inteligențe primitive, perfide și egoiste, incapabilă să-și înțeleagă științific reacțiile propriului corp și lipsită aproape cu desăvârșire de o imagine clară asupra vastului organism pe care trebuie să-l înfrunte. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
față? Sub pătură, degetele lui Grosvenor se întinseră spre marginea patului, gata-gata să apese pe un buton ascuns acolo. - Îți jur că vei afla ceea ce dorești să afli, spuse el. - Exclus! mârâi Kent. Nu pot subscrie la o asemenea idee nebunească. Oamenii n-ar accepta nici măcar un an în plus! - Prezența dumitale aici dovedește că nu crezi că-i vorba de o idee nebunească. - E cu neputință! izbucni Kent, încleștându-și pumnii. Cum aș putea să-mi justific atitudinea în fața șefilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
afla ceea ce dorești să afli, spuse el. - Exclus! mârâi Kent. Nu pot subscrie la o asemenea idee nebunească. Oamenii n-ar accepta nici măcar un an în plus! - Prezența dumitale aici dovedește că nu crezi că-i vorba de o idee nebunească. - E cu neputință! izbucni Kent, încleștându-și pumnii. Cum aș putea să-mi justific atitudinea în fața șefilor de secții? Privindu-l pe omuleț, Grosvenor își spuse că momentul critic era iminent. - Nu va trebui să le explici nimic deocamdată. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
autorul nu reușește să convingă. Poezia, în cazul său, devine frecvent discurs. Și nu orice fel de discurs, ci unul teatral: „Imperiala putere romană era între apogeu și cădere. / Pe trupul ei, prin defileuri sau pe câmpii / Escadroane în deplasări nebunești. / În măruntaiele ei sămânța unei noi religii lucra. / Zeimi în înălțare, zeimi în cădere, / Îngurgitând mișcări, nașteri și dispariții. / O Romă ostenită de nebunia puterii, de depravarea măririi, / Dar natura, stăpână a toate își urmează ale ei.“ Înclinat spre filozofare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pica din viața umană și ce rămânea. Nu puteai fi un Înțelept nemișcat, demodat. Trebuia să te instruiești. Trebuia să fii destul de tare pentru a nu fi terorizat de efectele locale ale metamorfozei, pentru a trăi cu dezintegrarea, cu străzi nebunești, cu coșmaruri murdare, monstruozități aduse la viață, dependenți de droguri, bețivi și perverși ce-și sărbătoreau disperarea la vedere, În mijloc de oraș. Trebuia să fii În stare să suporți Încâlcelile sufletului, imaginea dizolvării crude. Trebuia să fii răbdător cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de a omorî băieți, fete, bărbați, femei, făcând să curgă sânge, Îngropând și În cele din urmă exhumând și incinerând cadavre putrezite. Omul este un ucigaș. Omul are un caracter moral. Anomalia se poate rezolva numai prin nebunie, prin vise nebunești În care iluziile conștiinței sunt Întreținute prin organizare, În stări de pierzanie dementă agățându-se de forme de administrare a afacerilor. Transformând-o În „muncă la guvern“. Toate acelea! Dar pe această lume, el, el acum, Dumnezeule! trebuia să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dacă ne spuneți cum... murmură, uimit, unul din negustori. - Nu există realitate, spuse Ștefănel privindu-l pe călugăr. Există doar aparențe. Aparențele Înșeală. Aparențele sunt simple oglinzi. Călugărul Îl urmărea Încordat. Începea să Înțeleagă planul, care i se părea absolut nebunesc. - Oglinzile cele mari, Înșirate În bazar, continuă tânărul, acoperă cam cinci sute de pași. În cinci sute de pași se pot reflecta cinci sute de luptători. Care nu există. Negustorii priveau nedumeriți, dar fascinați. - Dar există cinci sute de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
urmat de al doilea și al treilea Îngenunchează și duc pumnul stâng În partea dreaptă a pieptului, acolo unde toți aveau Încrustat pe platoșe semnul șarpelui și al săgeții. Încet, pe poartă ieșiră doi oameni. Așa cum Alexandru bănuia, oricât de nebunească ar fi fost această bănuială, cel care apăru primul În fața mulțimii fu tânărul cu ochi albaștri. Penelul se mișcă, din reflex, cu rapiditate. Conturul feței, fruntea, părul, ochii, umerii. Culoare, gândi pictorul, nu se Înțelege nimic fără culoare... Scoase repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tatăl lui Ștefan Oană. Iată că l-au găsit. Cosmin Oană rămase mut. Nu era cu putință. Poate era un basm, sau un vis, poate cineva Își bătea joc de el. Cineva care Îi știa cele mai ascunse și mai nebunești speranțe. Și totuși, chipul lui Ali nu era nici răutăcios, nici ironic. Era sincer. Dar, după o clipă, același chip deveni alb și Încremenit În ultimul spasm, iar comandantul spahiilor se prăbuși, cu un pumnal Înfipt În spate. - Ogodai! Încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pustie, pe țărmul Necunoscutului. Așteptând un tren Zorii se așezau azurii pe umerii obosiți ai unei nopți zbuciumate.Trenurile lor păreau să nu mai vină. Gândurile li s-au așezat alăturea, pe șine, și păreau că se pierd în dansul nebunesc al timpului... Se priveau furiș și nu se mai recunoșteau, de parcă cineva pus pe șotii le schimbase fețele. Nici nu știau că la cele două capete de linii îi așteptau crucile încă mirosinde a vopsea proaspătă.Cruci care le aparțineau
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-i lumea cu vorbele-ți mizere Prin ploi de raze dorul îți plânge prin serate. Tu pleci și nu-ntorci ochii, să vezi cum te privesc Ca o furtună-n viața arzândă în cuvinte Păduri de versuri țipă în patul nebunesc Și somnul îmi dispare în umbrele cernite. Din telefonul vieții, gălăgioase clipe Îmi spune că iubirea e un REGESC CUVÂNT Ce sapă-n sufletul de stele și-n rodia de nimfe Pe un ALTAR DE LUME, e chipul tău de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
început și ce nu. Am visat să scriu o carte pe care ea mi-o povestise toată copilăria. Am luat-o în stăpânire fără să clipesc. Nici ea nu a clipit. Mi-a dat tot. Mi a hrănit cele mai nebunești dorințe. M-a lăsat să cred că în mintea mea se născuseră toate. S a retras discret, așa cum fac marii grădinari, când din semințele lor se naște parfum. Să cred că asta și-a dorit? Să-și lase poveștile și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]