910 matches
-
averi uriașe. Încă din anii 1237-1238, documentele îl menționau pe magistrul ospitalierilor Sf. Ioan, Rembald, cu care se hotărăște să trateze regele și baronii săi. Gravitatea situației, depopularea regatului, veniturile neîncasate, prevenirea unor noi atacuri din partea mongolilor și a altor necredincioși au dus, după discuții, sfaturi și înțelegeri, la întocmirea documentului, datat 2 iunie 1247, cunoscut în istoria medievală românească, sub numele de "Diploma Ioaniților". Actul acesta este un tipic contract feudal, cu clauze reciproce de sfat și ajutor ("consilium et
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să nu respecte interdicțile alimentare în timpul postului. Tot în 1332, papa ceda regelui Carol Robert, la solicitarea acestuia, o treime din veniturile Sf. Scaun din regatul Ungariei pe timp de trei ani, pentru luptele cu rutenii și alți schismatici și necredincioși. În același scop, papa se angaja să remită regelui a treia parte din dijmele ce i se cuveneau din regatul Ungariei pe timp de șase ani. În 1334, papa Ioan XXII proclama o cruciadă împotriva "schismaticilor, tătarilor și păgânilor" și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a lui Basarab, voievodul transalpin, a regelui schismatic al Serbiei și a tătarilor" (DRH D, I, p. 41). Curtea de la Buda era suspicioasă și încerca să-l prezinte pe voievodul român ca pe un aliat de fapt sau potențial al "necredincioșilor", în speță al tătarilor. Însă Basarab nu a ezitat să lupte împotriva tătarilor ("hostes crucis"), alături și cu sprijinul suzeranului său, pentru consolidarea poziției sale față de mongoli. Strădaniile sale împotriva păgânilor erau confirmate de scrisoarea papei Ioan XXII trimisă din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
26 noiembrie 1332, se spune: "...pornind oastea noastră, am ajuns în niște ținuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ținute pe nedrept de către Basarab, fiul lui Tihomir (Thocomerius), schismaticul, spre marea noastră nesocotire și a sfintei coroane; acest Basarab, necredinciosul nostru român". După cucerirea Severinului fără luptă, îndemnat de voievodul Transilvaniei Toma Szecsenyi, regele se aventurează apre Argeș, centrul stăpânirii muntene. Nu se cunoaște bine traseul oastei regești, dar se presupune că el a înaintat prin Tismana, Tg. Jiu, Horezu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a încercat peste patru-cinci ani o expediție de răzbunare: între iunie1334-iunie 1335, el a reușit să reocupe Severinul, această strajă contra românilor, și a instalat acolo ca ban pe Dionisie. Până la moartea regelui, în 1342, Basarab a continuat să rămână "necredinciosul nostru valah" (infidelis Olacus noster"). El a continuat să domnească, dar l-a asociat la domnie pe fiul său, Nicolae Alexandru. Bătrânul voievod Basarab s-a sfârșit "la anul 6860 (1352)", conform unei însemnări pe peretele bisericii Sf. Nicolae din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
odinioară? Iluzia nu durează mult, căci Paule, care devenise amanta lui Simon în urma insistențelor neobosite ale acestuia, realizează în scurt timp că nu poate trece peste sentimentele ei pentru Roger. Știe că își va părăsi amantul tânăr și tandru pentru necredinciosul acela și că se va pomeni curând, fatalmente, "din nou singură, așteptând să primească telefoane nesigure și mici lovituri sigure"... Însă ce contează, Paule voise, încercase, pentru o ultimă oară, să creadă în iluzii. Prospețimea începuturilor Cele exprimate în acest
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Moldova lui Vasile Lupu intră într-un regim de monarhie absolută elenizată, Valahia lui Basarab cultivă o reacție antielenă, valori aristocratice într-un regim nobiliar. Și Matei recurge la un alt legămînt al moștenirii bizantine: acela al războiului sfînt împotriva necredincioșilor. Se adresează împăratului, la Veneția, s-ar fi adresat și regelui Poloniei, pentru că el pune bază pe dezvoltarea unei culturi slavone, care exprimă solidaritatea cu bulgarii și sîrbii. Problematica stilului perpetuarea Bizanțului și cum se face aceasta se înscrie între
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autentice, delimitate cu o mare finețe de către un scriitor al cărui destin s-a conturat în imediata apropiere a lumii și a istoriei descrise în roman. "Dilemateca", anul VI, nr. 60, mai 2011 Umbra lui Don Juan Romanul Ion Vianu, Necredinciosul,* poate fi considerat o scriere reprezentativă în opera sa, dat fiind faptul că scriitorul a publicat deja o serie de proze, eseuri și texte cu caracter memorialistic ce anticipează, în diferite sensuri, această apariție. Mai mult, originalitatea viziunii și fluiditatea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de Simeon Lăzăreanu, Editura Polirom, Iași, 2009. * Chuck Palahniuk, Cântec de leagăn, traducere de Radu Gârmacea, Editura Polirom, Iași, 2007. * J.M. Coetzee Epoca de fier, traducere din engleză și note de Irina Horea, Editura Humanitas Fiction, București, 2010. * Ion Vianu, Necredinciosul, Editura Cartea Românească, București, 2008. * Anaïs Nin, Henry și June. Din Jurnalul dragostei, traducere din engleză de Luana Schidu, Editura Humanitas, București, 2008. * Philip Roth, La revedere, Columbus!, traducere din limba engleză și note de Ona Frantz, Editura Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
conducător, de Hristos, de exemplu, ea răspunde amenințării de a-și pierde identitatea printr-o reînnoire și o întărire a identității. În locul fricii vom observa la ea exaltarea elementelor comune și expulzarea celor care nu sînt ca ea, de pildă necredincioșii sau așa cum în timp de război, străinii sînt închiși sau surghiuniți. Toleranța se schimbă în intoleranță. Sînt persecutați indivizii ce pun în pericol legătura care-i unește pe credincioși. În fond, scrie Freud, fiecare religie este doar o religie a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mărturisesc? Tommaso nu mai putuse să se abțină, întrebarea nu voia să enerveze sau să nege, era pur și simplu un semn al descumpănirii. Mărturisește că ești călăuzit de mâini oculte și că pui cel mai înalt preț pe cărțile necredincioșilor, iar nu pe Sfânta Biblie. Nu pot să mărturisesc ce nu e adevărat. Lucrarea lui Dumnezeu nu se adăpostește oare și în paginile lui Lucrețiu 14? Cărțile sunt niște creaturi cu multe vieți, grecii și latinii nu aflaseră de Cristos
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unii înjurau, alții reclamau, dar deja acel fel de reacție era un obicei ignorat și indiferent. În gândul lui Tommaso revenea adesea în ultimul timp don Luis Xarava. Se întreba cum de era posibil ca judecătorii să accepte serviciile unui necredincios și netrebnic ce dăduse întotdeauna dovadă că nu este un om cinstit; născocea fapte care nu s-au întâmplat, își dăduseră seama de lucrul acesta și totuși continuau spaniolii ăia să-i dea crezare. Asta înseamnă că era de-ajuns
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
trecute prin sabie. Masacrul creștinilor din Vallese elvețian este legat de cel împotriva maniheilor poruncit de Dioclețian (284-305) la Alexandria (294). Refuzând să se implice în săvârșirea masacrului, soldații creștini tebani, au fost executați: Aceste mâini știu să lupte împotriva necredincioșilor și a dușmanilor, dar nu știu să-i lovească pe credincioși și cetățeni. Ne amintim că ne-am înarmat mai curând în favoarea, decât împotriva cetățenilor. Atunci când Acta Eucherii (secolul V) și Passio (secolul VII) ne vorbesc despre mii de martiri
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
merita să ia tribut de la alte societăți despre care credea că sunt pe un nivel inferior de dezvoltare. Viziunea islamică tradițională a relațiilor inter-naționale distingea între Casa Islamului (Dar al Islam) și Casa Războiului (Dar al Harb) între credincioși și necredincioși -, deși posibilitatea unui armistițiu temporar cu puterile non-islamice era permisă. Nu mai puțin angajate într-o viziune hegemonică asupra ordinii internaționale, puterile europene credeau că apartenența la o societate de state era imposibilă pentru aceia ce încă nu atinseseră standardul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că cineva tot trebuia, până la urmă, să le Înfăptuiască, dacă nu din alt motiv, măcar pentru a exista astfel În lume opusul binelui, adică acele exemple cu potențial educativ care pot asigura Îndreptarea morală a altora. Μ Iisus către Toma Necredinciosul: „Fericiți cei ce au văzut și au crezut; dar mai fericiți cei ce au crezut fără să vadă”. Această observație a lui Iisus vizează, de fapt, o limită psihologică a omului: procesele sale evaluative sunt Întotdeauna reflexul subiectivismului propriilor interese
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea așa cum este ea: o cloacă a ereziei și ipocriziei în care sufletele curajoase sunt arse pe rug în timp ce necredincioșii sunt puși în libertate. Aceasta este înspăimântătoarea realitate de la Inchiziție la Reformă, domnie a terorii negre în epoca lui Galilei și a ereticului Tommaso Campanella, ei înșiși aflați frecvent în grave contradicții cu Biserica Catolică. Sfinți și păcătoși deopotrivă se
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
numeroase servicii divine. Voi încerca, după puterea mea să explic câteva versete din psalmi, apoi mă voi opri cu o explicație mai amplă asupra Psalmului 50. Primul psalm al lui David spune: „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea Domnului e voia Lui și la la Legea Lui va cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește fapta cea bună. Psaltirea în tâlcuirea Sfinților Părinți arată că omul are de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor și al păcătoșilor. El trebuie să se dezvolte și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și aceasta o poate realiza în afara „sfatului necredincioșilor și calea păcătoșilor”. Viața noastră, cu credința și faptele ei, nu se întemeiază pe rătăcire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor și al păcătoșilor. El trebuie să se dezvolte și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și aceasta o poate realiza în afara „sfatului necredincioșilor și calea păcătoșilor”. Viața noastră, cu credința și faptele ei, nu se întemeiază pe rătăcire, nici pe viclenie, pe gânduri necurate, pe sfatul necredincioșilor și a hulitorilor; „noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, care ni s-a dat prin Duhul Sfânt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și aceasta o poate realiza în afara „sfatului necredincioșilor și calea păcătoșilor”. Viața noastră, cu credința și faptele ei, nu se întemeiază pe rătăcire, nici pe viclenie, pe gânduri necurate, pe sfatul necredincioșilor și a hulitorilor; „noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, care ni s-a dat prin Duhul Sfânt. Credinciosul nu se lasă amăgit de cei care seamănă dezbinare și ură, ci urmează și iubește pe cei care caută și păstrează unitatea Duhului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta, și duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii tale, și cu duh stăpânitor mă întărește. învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsare de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele voi deschide, și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dar în prezența Mântuitorului, o lumină puternică de credință năpădește în sufletul tatălui și îi dă o stare de liniște, de pace și bucurie pentru că s-a regăsit pe sine în puterea adevărului dumnezeiesc. Astfel, tatăl copilului lunatic devine din necredincios, credincios. De multe ori, pentru păcatele și necredința părinților suferă copii nevinovați. „Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, au zis: pentru ce noi n-am putut să-l izgonim pe el? Iar Iisus a zis lor. Pentru necredința voastră... Dar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Aur că: „toată lumea știe că rugăciunea este începutul oricărui bine și pricina mântuirii și a vieții veșnice”. Și spune mai departe: „Puterea pe care apa o dă pomilor, pe aceea o dă rugăciunea vieții creștinilor”. Omul care crede se roagă, necredinciosul nu se roagă. „Rugăciunea este graiul și mărturisirea credinței în Dumnezeu, este graiul și mărturia religiei noastre. Religia este cunoștința noastră despre Dumnezeu și despre cele sfinte, este legătura noastră cu Dumnezeu. Prin religie cunoaștem pe Dumnezeu, prin credință ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Paris, la 5 noiembrie 1944. Carrel este celebru pentru experiențele sale, pentru cercetările și descoperirile sale importante, pentru care a primit în 1912 Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină. Sperăm să fie de folos, atât celor credincioși, cât și celor necredincioși, gândirea acestui om de știință, a unui savant, cuvântul său despre rugăciune bazat pe observație și cercetare științifică. „Nu sunt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun și utilizez cuvintele în sensul lor obișnuit, iar uneori în sensul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a adăpat. Trupul Tău întins pe cruce să întindă către Tine mintea mea cea trasă în jos de draci. Capul Tău pe care l-ai aplecat pe cruce să înalțe capul meu pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini pironite de necredincioși pe cruce să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta cea batjocorită cu pălmuiri și scuipări să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Sufletul Tău, pe care l-ai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]