1,627 matches
-
Infamie..., avându-și biletul către postul dorit în buzunar, se oprește să prânzească. Fatalitate, scoțând scrisoarea pe masă (ceea ce, pasămite, îi rupe vraja), aceasta e... maltratată cu sos și zeamă de un chelner zevzec și nu mai poate fi folosită. Nefericitul aleargă să ceară o a doua carte blanche, dar nu mai apucă. Scrisoarea de bine face pereche, spontan, cu contrariul ei. Nu vom ști niciodată ce alchimie s-a întâmplat, într-un birt oarecare și dacă amicul atât de rău
Trei scrisori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4824_a_6149]
-
de un pic de "împrospătare la nivelul identității" culturale ținînd seama că "experiența produsului" nu prea "marșează"? Și oare ei înșiși au fost supuși unor "modalități de targetare" culturală? Măcar un test elementar de limba românâ. Și apoi, cine sînt nefericiții care pot citi o asemenea fițuică? Cum e să fii de stînga Un excelent articol polemic, dens și problematizant la modul incitant, semnează Alex. Cistelecan în CULTURA, nr. 7. Tînărul eseist pornește la bătălia argumentativă stîrnit fiind de recenta polemică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
Pe strada Zece Mese un bătrân se poticnește caută cuvintele căzute pe jos cine știe când și cu ce ocazie nu pune la socoteală păsările care ciugulesc repede sensurile păstrându-le doar pentru ele "și astăzi și mâine mereu" măi nefericitule îi strigă o babă o babă de fată ce e nu te mai apleca în fața destinului mergi drept la țintă vezi că-i pe-aproape și s-ar putea să se miște în orice caz să nu ai impresia că
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/15171_a_16496]
-
alcătuiesc astăzi fenomenul românesc " (7 iunie 1943). Și așa a fost! Tot ceea ce s-a întămăplat după 23 august 1944 nu i-a mai stărnit nici o mirare: "Radio Moscova anunță astă-seară demisia lui Rădescu. Este ceea ce prevăzusem din clipa cănd nefericitul general îndrăznise să declare război "celor fără neam și fără Dumnezeu ", Ana Pauker și V. Luca. M-a minunat că poate fi atăt de naiv. |n șase luni de armistițiu s-au lichidat primele două etape. Prima a fost: frontul
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Cetatea de Lînă, Metopolis, Insula Cailor, Mavrocordat. Toți acești copii care se țineau după preot și al căror număr se îngroșa an de an erau numiți de metopolisieni: Păcatele Lumii. (...)" ( p. 198). La degradarea ireversibilă a civilizației "metopolisiene" contribuția acestor nefericiți va fi hotărîtoare: Folosind puzderia de copii din cohorta Păcatelor Lumii, noua populație șde haimanale, hoți etc.ț subterană a Metopolis-ului pătrundea pretutindeni deasupra orașului, printre stinghiile gardurilor, prin rețelele de sîrmă ghimpată care apărau fermele, viile, padocurile de găini
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
glisaj emoțional face sesizabilă o pendulare pe diverse paliere ale intensității. Însuși discursul poetic este unul cumva detașat, relatând frecvent din mijlocul unui gol de semnificații: "sunt un bărbat singur. nu-i nici o mândrie în asta. doar sunt / hoarde de nefericiți care umblă și caută / alți nefericiți - numai că între nefericiți și nefericiți / sunt mari praguri de nefericire" (12 octombrie 1992) Aici viața se bea și moartea se uită!"; cât protest mai rămâne după acest strigăt al conștiinței damnării, al surprinderii
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
pe diverse paliere ale intensității. Însuși discursul poetic este unul cumva detașat, relatând frecvent din mijlocul unui gol de semnificații: "sunt un bărbat singur. nu-i nici o mândrie în asta. doar sunt / hoarde de nefericiți care umblă și caută / alți nefericiți - numai că între nefericiți și nefericiți / sunt mari praguri de nefericire" (12 octombrie 1992) Aici viața se bea și moartea se uită!"; cât protest mai rămâne după acest strigăt al conștiinței damnării, al surprinderii mistuirii, al anestezierii iluziilor? Ruga este
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
intensității. Însuși discursul poetic este unul cumva detașat, relatând frecvent din mijlocul unui gol de semnificații: "sunt un bărbat singur. nu-i nici o mândrie în asta. doar sunt / hoarde de nefericiți care umblă și caută / alți nefericiți - numai că între nefericiți și nefericiți / sunt mari praguri de nefericire" (12 octombrie 1992) Aici viața se bea și moartea se uită!"; cât protest mai rămâne după acest strigăt al conștiinței damnării, al surprinderii mistuirii, al anestezierii iluziilor? Ruga este un gest recurent, dar
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
ar fi fost Ceaușescu. (Vă mai amintiți cele zece asemănări între Năstase și Pingelică? Iat-o și pe a unsprezecea!) Din nefericire pentru ginerele doamnei Miculescu, surogatul de dictator pe care mizează se dovedește mai isteț decât el și decât nefericiții săi dânci. Prostia comisă înseamnă recunoașterea rușinoasă a faptului că fără Iliescu el n-are nici un viitor politic. Partea mai proastă e că nici Iliescu alături de Năs-tase!
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
din cauza lor (Delmore și Bloom sunt cele mai fascinante exemple) par a-l fi atras în și mai mare măsură. Din Scrisori reiese că s-a simțit aproape și de alți scriitori lipsiți de spirit de conservare. Îi scria frecvent nefericitului poet John Berryman, pe care alcoolismul l-a împins la sinucidere. Încă din 1954, îl conjura: „Starea proastă a sănătății tale este o pacoste. Trebuie neapărat să te decizi s-o îmbunătățești, John. Numai Dumnezeu știe că și eu cad
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
s-ar fi înfăptuit dacă n-ar fi fost curajul ei, spiritul neînfricat din timpul războiului, ceea ce reprezenta purul adevăr, după cum bine se știe. încoronată ca regină, în plină glorie, "soacra Balcanilor" a fost însă, ca mamă și soacră, o nefericită. Ciudata Elisabeta va divorța de regele George, care a domnit numai 15 luni, flușturatecul Carol se va despărți peste câțiva ani de Elena de Grecia, mama lui Mihai, renunțând încă o dată la tron, acum, pentru Elena Lupescu, buna și drăgălașa
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
la un pas. VINO AMICE CU SPERANȚ| ȘI-NCREDERE nenorocul și foamea și sila în marile parcuri pe străzile pline în vechile fundături ale orașului unde vânturile din deșert au adus auzul dezastrului și pământul zbârcit al luminii unde cei nefericiți nu mai au lacrimi și cei goi nu mai au stele și cei lacomi sunt spuză de bube în lacrima cerului păduchi peste tot și arme și ceară și zvon de hotare vânt din pustie și fir de nisip în
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
Madama Butterfly își permite doar un scurt fugatto în do minor - și derularea și deznodamantul poveștilor sunt diferite. Cuvintele lui Verdi/Falstaff însă - Tutto nel mondo e burla/ Totul în lume este nebunie - se pot aplica perfect teatrului jucat în jurul nefericitei Cio-Cio-San. Influența verdiană se face clar simțită încă din primele două opere ale lui G. Puccini. Aria Annei din Le Villi este scrisă după modelul Ariei Nilului din Aida iar pagini orchestrale din Edgar trimit la Nabucco și la Otello
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
față cu virtutea, afirmă: „dacă ți se pare dureroasă străduința pentru cele bune, compar-o cu viața contrară și vei afla cu cât este mai dureros păcatul când privești nu prezentul, ci viitorul ... dacă fericiți sunt cei curați cu inima, nefericiți sunt, fără îndoială, cei cu mintea întinată, pentru că privesc spre fața vrăjmașului. Și, dacă prin virtute, însăși pecetea dumnezeiască se întipărește în viața noastră, e vădit că viața în păcat se face chipul feței vrăjmașului”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Decembrie. Jalnic, adică nicicum. Dacă ne-am lua după tot mai evidenta inflamare a românismului, ar fi trebuit ca de ziua noastră națională să fie pe străzile țării o fremătare patriotică și-o bucurie de nedescris. Nimic din toate astea. Nefericitul care-ar fi în stare să scoată cuțitul pentru a-l apăra pe Mihai Viteazul de amenințarea maghairă a preferat să stea acasă si să numere bănișorii, să vadă dac-o să facă față scumpirilor la gaz și electricitate pe care
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
Cu ochii holbați de gradele de la vodkă se uită la tine și se vede Tot pe sine, imperial se ia de după umeri și plonjează În cea mai neagră drojdie: ziua în care își clătesc viețile ca niște cămăși asudate toți nefericiții pămîntului Sau, mai rău: e un fustangiu care se îndrăgostește De femeile tuturor, le smintește, le încurajează să vadă Stele acolo unde nu sunt decît scaieți purtați de vînt, Le adună, le posedă cu ferocitatea albinei în floare, După care
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
vedea mitraliere și pistoale în mîinile oamenilor. Întreaga mișcare nu a durat mai mult de cîteva minute. Mi se uscase gură și m-am trezit scăldata într-o sudoare rece la gîndul că oamenii de pe strada nu bănuiau nimic. Vreun nefericit fusese, probabil, denunțat, iar Securitatea se și repezise să-l înhațe. Acum, fiecare casă de pe strada va fi percheziționata și, cu puțin noroc, oamenii Securității vor prinde în plasă nu numai suspectul pe care-l căutau, ci și cîteva victime
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
și limbajul uman la creierul unei maimuțe, astfel muzica e limba pierdută a zeilor. sub învelișul fiecărui sunet un cuvînt moare în agonie. 55 și după Oamenii nefericiți plîng fragilitatea vieții oamenii fericiți o laudă; oamenii fericiți (dar și cei nefericiți?) plîng preamultul și îngînă preapuținul. Oamenii fericiți laudă ipocrizia ceasului care își ia secundele înapoi, cei nefericiți laudă oboseala omului care doarme cu fruntea pe cadavrul unei pîini; oamenii nefericiți trag ploaia de sfîrcuri oamenii fericiți trag ploaia de limbă
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]
-
sunet un cuvînt moare în agonie. 55 și după Oamenii nefericiți plîng fragilitatea vieții oamenii fericiți o laudă; oamenii fericiți (dar și cei nefericiți?) plîng preamultul și îngînă preapuținul. Oamenii fericiți laudă ipocrizia ceasului care își ia secundele înapoi, cei nefericiți laudă oboseala omului care doarme cu fruntea pe cadavrul unei pîini; oamenii nefericiți trag ploaia de sfîrcuri oamenii fericiți trag ploaia de limbă. Între timp s-a făcut noapte s-a făcut dimineață și eu am împlinit 55 de ani
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]
-
atît de infestată de comunismul rusesc. Și mai e ceva. Ce ține de statutul strict al romanului modern. Scenariul romanesc occidental - cum nu a făcut-o niciodată, nu o face nici acum - nu are în vedere componența social-politică, atît de nefericit impusă prozei estice; își urmează traseul pe care însăși societatea prosperă și l-a marcat în secole de civilizație. Danezul de mijloc este total neinteresat de malaxorul politic al statului său, pe cînd esticul, pervertit de la buna lui natură, a
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
se oprește încremenit din urlat, îl privește uluit: - Ce te înholbezi așa la mine, îi strigă, apoi se așază la masă obosit, aproape înfrînt, și-n capul lui, al feciorului său, al hippiotului Pol se tînguie Janis, nemuritoarea de ea, nefericita, nebuna, dezmoștenita Janis în zbieretele disperării, în sound-ul acelui blues Again Mama. Hallo, trezește-te, strigă la el colonelul dar el nu se trezește, la ce să se trezească, la ce să-l vadă în pijamaua aia în carouri, cu
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
dar se trece repede cu vederea, au avut parte de numeroase experiențe de gen (chiar dacă adeseori acestea au fost deturnate blând sub forma „surghiunului” mănăstiresc). Chiar începuturile literaturii noastre sunt marcate de un astfel de caz: tragica epistolă pe care nefericitul Cocrișel o trimite celor în drept să-l răscumpere. Cazuistica e, cum se vede, diversă. Investigarea ei s-a lăsat așteptată. Lipsea, pe deasupra, și instrumentarul teoretic (sau metodologic) adecvat. Așa încât, deși „cererea” era reală (căci, într-o literatură, orice teritoriu
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
meu spiritual". Subliniază încă o dată răspicat că Dan Botta nu are nici un fel de prioritate în ideile sale și că tentativa de expropriere din 1935 a scăpat nepedepsită pentru că scriitorul se afla atunci în străinătate cu misiuni diplomatice, iar "această nefericită împrejurare a dat noului Dan, Căpitan de Plai, îndrăzneala unei încercări și mai riscante, de data asta fără masca modestiei". Blaga ataca acum, așa cum am anticipat, și situația vulnerabilă și sensibilă a lui Dan Botta de scăpătat politic după eșecul
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular, cea mai obișnuită în proza de observație, la povestirea întîmplării de către o entitate complice, aflată alături de anumite personaje și opusă altora, o voce căreia îi este milă de nefericiți și îi condamnă pe cei răi. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici constă tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale; nimic mai îndepărtat de naturalismul ce făcea atunci ravagii în proza europeană. Lumii pe
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de fată îmi spune mai ieri că iubirea e o prostie... că nu există pe lumea asta nimic mai frumos decât banii!” Totuși mai există modele de moralitate (un șofer duce copiii la școală deși părinții au sărăcit), oameni generoși, nefericiți care își consumă suferința în tăcere, contemplativi trăind în afara timpului, cu singurul vis de a-și petrece viața într-o grădină. Cartea e imposibil de lăsat din mână: povești ale zilelor noastre care șterg lacrimile dintr-o singură rotire.
Povești din traficul egiptean by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3862_a_5187]