1,869 matches
-
acest moment, de orice nihilism dadaist; faza pur destructivă a atitudinii avangardiste e de mult depășită, - și ea nici n-a Însemnat la Voronca decît un scurt popas, cu urme În textele antipoetice tipărite În 75 H.P. Ceea ce rămîne din negația inițială este Însă, În continuare, fundamentalul refuz al tuturor limitelor impuse de „codul de maniere sau legi” al societății burgheze și al limbajelor corespondente ei. „Poemul” nu trebuie să le urmeze și respecte, fiind chemat să se exprime ca spațiu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Act de prezență, ed. cit., pp. 133-134. . Op. cit., p. 172. . v. și Adrian Marino, Dicționar..., ed. cit., pp. 211-212. 2 Ibidem, p. 177. 3 În Avangardă și experimentalism (1963), A. Guglielmi distinge Între o „avangardă istorică”, definită sub semnul polemicii, negației și rupturii, la care „interesul pentru formă” ar fi „secundar”, și un „experimentalism” post-avangardist, depășind „Înțelesul contenutistic” al revoltei spre „căutarea unor noi structuri expresive”; demers hotărît, Însă și prudent, al unei munci de „laborator” (Cf. Cornel Mihai Ionescu, Generația
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de dragul includerii într-o categorie comună. Premisa mea este aceea că o minimă utilizare a generalizării și/sau preferința pentru generalizările limitate sunt indicatori ai capacității de diferențiere. Spre deosebire de celelalte măsurători pecare le-am folosit, aceasta este definită printr-o negație, în principal fiindcă generalizările sunt mai ușor identificabile decât diferențierile. Deși identificarea generalizărilor ar putea fi o invitație la speculații legate de valoarea lor de adevăr (mai ales în cazul stereotipurilor), am intenționat să mă concentrez asupra actului generalizării, ca
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
rurală sau convenționalismul conceptului tradițional de natură, fără a fi amenințat vreodată cu adevărat formele estetice). În acest sens, Mircea Martin avea dreptate să constate în Priveliștile lui Bogdan Fundoianu, de pildă, o anumită deferență (atipică avangardelor europene) față de forme. „Negația sa”, nota criticul, „se oprește în fața formei artistice, mergând până la a-i respecta aspectele prozodice. Este sigur că polemica antitradiționalistă a lui Fundoianu nu se situează în plan formal”296. Toate aceste aspecte par, desigur, mai puțin paradoxale dacă le
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
disimulată, în valabilitatea adevărurilor mari. Pe măsură ce „utopia, iluzia, mecanismele de producere a mistificării în general, sunt demise din funcțiile de putere cu ajutorul subtextului ludic și al înscenării”326, devine tot mai evidentă tentația de a le înlocui cu altceva, căci negația retoricii - știm din experiența avangardei - nu numai că riscă să se transforme într-o retorică a negației, dar nu poate fi separată de utopia cunoașterii adevărului unic, netrucat 327. 4.6 Excepții care confirmă regula (paranteză despre generația ’60)tc
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din funcțiile de putere cu ajutorul subtextului ludic și al înscenării”326, devine tot mai evidentă tentația de a le înlocui cu altceva, căci negația retoricii - știm din experiența avangardei - nu numai că riscă să se transforme într-o retorică a negației, dar nu poate fi separată de utopia cunoașterii adevărului unic, netrucat 327. 4.6 Excepții care confirmă regula (paranteză despre generația ’60)tc "4.6 Excepții care confirmă regula (paranteză despre generația ’60)" În legătură cu direcția neomodernistă din poezia românească a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
toate stihurile se Învîrt În jurul acestei noțiuni, dealtfel comune În poezia veche, reluată și de romantici. Poetul nu cutează s-o fixeze Într-o imagine, cum un spirit religios nu cutează să deseneze chipul divinității. Îi adîncește aproximarea printr-o negație: negație care Îngroașă existența unui misterios ce, ființă numenală, cogito-ul, marele necunoscut al iubirii. În gîndirea Văcărescului el are două calități: 1) aduce simbadie, netezește, altfel zis, calea sentimentului, provocînd starea psihică favorabilă receptării și 2) Înnoadă cu strînsoare I
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stihurile se Învîrt În jurul acestei noțiuni, dealtfel comune În poezia veche, reluată și de romantici. Poetul nu cutează s-o fixeze Într-o imagine, cum un spirit religios nu cutează să deseneze chipul divinității. Îi adîncește aproximarea printr-o negație: negație care Îngroașă existența unui misterios ce, ființă numenală, cogito-ul, marele necunoscut al iubirii. În gîndirea Văcărescului el are două calități: 1) aduce simbadie, netezește, altfel zis, calea sentimentului, provocînd starea psihică favorabilă receptării și 2) Înnoadă cu strînsoare I unde
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simți turbat: Nici viermii În mormîntu-ți nu vor afla mîncare, Că vor muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă, mai dezlegată de clișee. În negație, imaginarul heliadesc este mai bine legat de viața materiei. Partea „infernală”, „fatală” a existenței este stimulatoare pentru poezia lui. Peisajele adorației sînt mai uscate. Nu-i fără interes să vedem cum se succed aceste accente În discursul unui poem. Luăm
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iasă din ea. Boala este o metaforă a vitalității pasiunii. Mai este ceva: iubirea lui Conachi și a celorlalți poeți erotici se nutrește din contestarea iubirii (suferință, chin, moarte), Însă, „orice pasiune (citim În Denis de Rougemont) se hrănește din negație”. Asta s-ar traduce astfel: orice pasiune veritabilă Întîmpină un obstacol (un rege Marc), iar obstacolul (negația) incită și mărește pasiunea. Caracteristica lui Conachi e că el este cu premeditare nefericit și, prin o mie de tertipuri, mărește nefericirea pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a celorlalți poeți erotici se nutrește din contestarea iubirii (suferință, chin, moarte), Însă, „orice pasiune (citim În Denis de Rougemont) se hrănește din negație”. Asta s-ar traduce astfel: orice pasiune veritabilă Întîmpină un obstacol (un rege Marc), iar obstacolul (negația) incită și mărește pasiunea. Caracteristica lui Conachi e că el este cu premeditare nefericit și, prin o mie de tertipuri, mărește nefericirea pentru a fi mai ușor crezut. O bizară (dacă n-am ști cît de prefăcută!) voluptate mazochistă există
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adorație, demonul regăsește ușor atributele Îngerului În poezia românească. Poetul român este, de regulă, ginofil, momentele de „mistificație erotică” (numite astfel de G. Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte. 22. Revenind la Anton Pann, constatăm că acesta este un poet complex, erosul nefiind decît una din temele lui, și nu cea mai importantă. Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie morală. Hristoitie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scuzînd inconsecvența femeii”. Însă - constată cu evidentă plăcere autorul - poetul român „este, de regulă, ginofil, momentele de «mistificație eroticăă (numite astfel de G. Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte”. Sau „Retorica noastră curtenitoare este pur profană. N-am observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara”. „Adevărul este - observă În alt loc Eugen Simion - că toți poeții din epocă scriu și mai multe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Era un dominican predicant, și primele lecturi oficiale, programate de superiorii săi, aveau scopul de a te învăța să construiești un discurs tot mai însuflețit, cu pauze bine ticluite, cu neașteptate schimbări de tonalitate, cu tot atâtea surprinzătoare acceptări, cu negații care apoi deveneau afirmații. Voi i-ați cunoscut pe cei de la țară numai în zilele de sărbătoare, atunci când ei au bătut la porțile voastre cu coșuri pline și hainele curate. Realitatea de la sate e cu totul alta decât fețele lor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu știu", ceea ce era adevărul oficial. A spune "da" însemna pentru conștiința sa a mărturisi rezultatele anchetelor sale particulare. - Așa mi se pare! răspunse el cu necaz. Gaittany n-avea obiceiuri să descoase oamenii, el însuși trăind din afirmații și negații echivoce, așa că dialogul se opri aci. Dar arhitectul se izbi pe stradă piept în piept cu Panait Suflețel, care, indiscret și zgomotos, nu-l cruță deloc: - Am auzit că băiatul dumitale a fost la Berlin. - Nu știu nimic. - Cum se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pot manifesta prin senzații dureroase, arsuri, distrucții de organe sau schimbarea locului, formei și funcției unui organ; prezența de corpi străini, obiecte, animale (șerpi, broaște); transformarea corpului în păianjen etc. Aceste halucinații se întâlnesc îndeosebi în delirele hipocondriace, delirul de negație și delirul metabolic (din schizofrenie, parafrenie, melancolie etc.). Un alt tip de halucinații, mai puțin întâlnite sunt cele din sfera genitală sau ale simțului genetic, și constă în senzații de la simple atingeri până la senzația voluptoasă a unui act sexual. Înainte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pantă. Ele se străduiesc să o urce; o urcă, într-adevăr, așa cum ați făcut și dumneavoastră în cartea dumneavoastră, până la regimul restrictiv, care reprezintă primul avânt și singurul avânt practic al societății pe declivitatea fatală; dar în prezența acestei vii negații a dreptului de proprietate, dacă, în locul acestei maxime a cărții dumneavoastră "Drepturile sunt sau nu sunt; dacă ele sunt, ele angrenează consecințe absolute" puneți următoarea maximă: "Iată un caz particular în care binele național impune sacrificarea dreptului", în acel moment
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu Noica a căzut în raza acestui refuz de principiu, a unei înclinații dizolvante care, într-o măsură, e semnul oricărei personalități precoce. Deși a teoretizat de timpuriu și într-o manieră aproape romantică, necesitatea întîlnirii cu autoritatea gurului, spiritul negației care-l domină i-a refuzat din capul locului condiția unui discipolat pacient. De aceea, tot ce a primit de la Noica, Andrei nu a primit "ca din gură dumnezeiască"; și de aceea a primit mai puțin. Însă Andrei avea deja
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-au descoperit numeroase dovezi arheologice, ce atestă o intensă viețuire omenească pe aceste locuri și în perioada în care s-a format și s-a extins cultura și civilizația strămoșilor noștri direcți, geto-dacii și romanii. Prin urmare, prea insistentele negații care se fac cu privire la rădăcinile milenare ale etniei românești nu pot și nu trebuie acceptate sub nici un motiv. Credem că din datele prezentate, referitoare la urmele arheologice depistate de noi în ultima vreme în numeroasele puncte locale de pe teritoriul comunei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frizeriță care m-a luat la sigur: „Te tunzi, Nae?”. În schimb Fane apare în forma elaborată „Fane de la Sculărie”. El e membrul cel mai neînsemnat al unei comunități tehnice. Băiatul de mingi, Caddy-ul tehnic. De obicei e folosit prin negație: „Ce-s eu, Fane de la sculărie, ca să fac chestia asta?” Fane nu are funcții de răspundere, el mătură și cară șpanul. Un lucru făcut rudimentar i se atribuie - „Așa ți-o făcea și Fane de la sculărie!” Mitică e mai glorios
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
-se astfel între inculți și animale... Dacă nu știi nimic din ce a produs una dintre mințile cele mai luminate ale lumii (din compania francezului V. Hugo, neamțului W. Goethe, a englezului W. Shakespeare)... cum poți avea spirit și umanitate ? Negația este o condiție a progresului, dar și nevoia de MODELE ! Și alt model literar mai bun n-avem și nici nu știm când vom avea. învățăm de la văcarul satului sau de la cel care frământa lutul cu sufletul și oferă modelul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trebuie să fie incompletă pentru că vor exista mereu adevăruri matematice care nu vor putea fi demonstrate. Adevărurile există În matematică, dar nu rezultă necesarmente din orice axiomă ori teoremă. Matematica este inconsistentă pentru că e posibil pentru o afirmație și pentru negația acesteia să existe simultan În interiorul aceluiași sistem. Se spune că atunci când a vizitat Palatul de la Versailles, matematicianul și filosoful francez Rene Decartes (1596 -1650), a fost Încântat de numărul imens de mașinării din grădina palatului. Acționate de mecanisme nevăzute, apa
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cei mai mulți dintre scriitori, e simplă vorbărie neurmată de transpunere practică. Jurnalul lui Pierre Drieu la Rochelle, acoperind un segment extrem de dramatic din existența europeană și, firește, din aceea a autorului Însuși (Journal 1939-1945, Éditions Gallimard, 1992) debutează sub semnul câtorva negații. Nu va scrie - promite - despre iubire, așa cum fac mulți dintre autorii de jurnale intime, nici despre sentimente și nici despre femei - mai ales că acestea din urmă au fost extrem de ordinare, adorând banalitatea unei vieți comune, insignifiante. În fapt, va
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Franța nici urmă de călăi, decât poate pentru cei mai vechi dintre francezi. Și bine că-i așa, pentru că oricum sunt niște senili. Amestecul stupefiant de antisemitism și de anti-naționalism francez transformă cazul Drieu Într-un complicat, inclasificabil carusel de negații Încăpățânate ale evidenței și Încercări de a găsi pretutindeni sensuri ascunse și comploturi mocnite. Terorizat de influența atotputernică a evreilor, Drieu construiește un scenariu, amintind de semi-parodicul romanelor gotice, În care Evreul ar fi stafia, demonul, spiritul negativ, Încarnarea forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
e decât o insignifiantă parte. Deși - istoric vorbind - intimul conotează moliciunea, retragerea, sfioșenia, secretul, complicitatea, el e o componentă virilă a imaginarului creatorului. Fiind, inițial, doar oglinda Întâmplărilor cotidiene, el devine, treptat, un loc al interpretării, al dubiului și al negației. Raphael Molho vede originea literaturii intimității În „sentimentul unei absențe a ființei”8. În felul acesta, se deschide un câmp larg speculațiilor privind nihilismul jurnalului intim. În fapt, jurnalul neagă realitatea diurnă, contrapunându-i un product care năzuie să conecteze imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]