KorAP: Find »[drukola/base=negustor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...280 >

6,985 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550

ionienii, dezvoltă și ei câteva orașe, dintre care Sparta, cetate preponderent agrară, folosind munca sclavilor străini, și Atena, mic port comercial orientat integral către larg. Spartanii, țărani și sedentari, devin o națiune militară din cauza fricii de propriii sclavi, în vreme ce atenienii, negustori, știutori de carte și marinari, se dotează cu o formidabilă flotă pentru a se apăra de vecinii lor. Tot atunci, conform legendei, Troia se prăbușește sub loviturile micenienilor, adică ale cretanilor, acesta fiind primul război dintre Europa și Asia. Filosofi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
se dotează cu o formidabilă flotă pentru a se apăra de vecinii lor. Tot atunci, conform legendei, Troia se prăbușește sub loviturile micenienilor, adică ale cretanilor, acesta fiind primul război dintre Europa și Asia. Filosofi, interpreți, marinari, medici, artiști și negustori îgreci, fenicieni și evrei, dar și mongoli, indieni și perși), toți aceștia dezvoltă, în acele vremuri, circuite comerciale între toate statele Eurasiei. Trecând toate hotarele, chiar și pe timp de război, ei pun în circulație idei și produse, din Peninsula

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
filisteni îpalestinieni), ei acceptă, fără nici o tragere de inimă, monarhia îSaul, apoi David și, în final, Solomon), bine delimitată, la rândul ei, din punct de vedere istoric, înainte de a se scinda îîn 931) în două regate. Ceva mai târziu, niște negustori atenieni revendică de la proprietari pământurile din jurul cetății; tot pe atunci, ei inventează numai pentru ei rudimentele pentru ceea ce vor deveni democrația și moneda. Prima va pune capăt domniilor dinastice, iar cea de-a doua va permite exprimarea valorii oricărui obiect

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
și moneda. Prima va pune capăt domniilor dinastice, iar cea de-a doua va permite exprimarea valorii oricărui obiect în funcție de un etalon unic. Și una, și cealaltă vizează smulgerea puterii din mâinile preoților și ale militarilor, pentru a o încredința negustorilor. Sclavii, atât de necesari celor două ordini anterioare, sunt încă pentru multă vreme esențiali pentru funcționarea noii ordini. Idealul iudo-grec consideră că: libertatea este o finalitate, iar respectarea codului moral e o condiție a supraviețuirii; bogăția este un dar al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
Heraclit, este învins la Maraton în 490 î.e.n.; succesorul său, Xerxes, este zdrobit zece ani mai târziu, prin șiretenie, la Salamina. Pentru prima dată, o cetate minusculă rezistă unui imperiu. Dar nu va fi și ultima. Astfel, mica lume a negustorilor, pe care încă nimeni n-o ia în serios, demonstrează deja că e stăpânită de o furie interioară, de o aprigă dorință de a trăi liber și că poate rezista cuiva mult mai puternic decît ea. De altfel, este pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
fixează capitalele la Bagdad și Córdoba. Găsim aici toate produsele, toate religiile și toate științele, într-o coexistență impregnată de neîncredere, marcată de hărțuieli. Drumurile devin mai sigure. Piețele Europei și ale Asiei se trezesc din nou la viață. Astfel, negustorii, bancherii, cărturarii, muzicienii, poeții și soldații circulă dintr-un oraș în altul, dintr-un târg în altul. Târguri, orașe și națiuni în secolul al IX-lea, mai la nord, în vechiul Imperiu Roman de Apus, apar primele orașe-târguri ale creștinătății

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
cu cârme și busole. La mijlocul secolului al XII-lea, Islamul european continuă să fie prima putere din bazinul mediteranean. La Córdoba, capitala unui imperiu musulman ce se întinde din Andaluzia până în Libia, prosperă o excepțională elită creatoare: bancheri, poeți, savanți, negustori, de la Omar Khayyam la Ibn Gabirol, de la Maimonide la Averroes. în Mediterana, flotele și armatele musulmane încep să înfrunte noile forțe ale principilor creștini plecați în cruciadă pentru a recuceri Locurile Sfinte și pentru a deschide o cale comercială către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
Anglia și Rusia rămân prizonierele sistemului specific vechilor imperii, sistemului feudal. Munca neplătită, efectuată gratis sau forțat, reprezintă încă aspectul esențial al producției, iar nobilimea se menține la putere ținându-i pe iobagi departe de tot ceea ce mișcă îmercenari, briganzi, negustori, marinari, medici, pelerini, jongleri, muzicieni, exploratori, filosofi și cerșetori). Chiar și în Franța, de departe țara cea mai populată și mai promițătoare, tot legea imperiului persistă: marea nu constituie un orizont, negustorul nu este stăpân, pământul continuă să fie principalul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
iobagi departe de tot ceea ce mișcă îmercenari, briganzi, negustori, marinari, medici, pelerini, jongleri, muzicieni, exploratori, filosofi și cerșetori). Chiar și în Franța, de departe țara cea mai populată și mai promițătoare, tot legea imperiului persistă: marea nu constituie un orizont, negustorul nu este stăpân, pământul continuă să fie principalul însemn al puterii. Și totuși, în câteva târguri de pe continent, noua ordine, încă derizorie, parazită, neobservată, dar revoluționară, se insinuează în interstițiile regatelor: Ordinea economică, aceeași și în zilele noastre, este înfloritoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
așa va rămâne pentru foarte multă vreme. în aceste prime burguri, este posibil să gândești mai liber decât în alte părți; puterile religioasă și militară pierd puțin câte puțin controlul economiei și al politicii; o nouă clasă conducătoare, formată din negustori și oameni de finanțe, își ridică propriile libertăți la rangul de valoare supremă; această clasă nouă exploatează munca sclavilor, a țăranilor, a salariaților și a meșteșugarilor, făcând din controlul mijloacelor de muncă instrumentul puterii sale. Această nouă elită se aliază

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-se unele pe altele, Ordinea economică vorbește o singură limbă: aceea a banului. Ea se organizează în orice clipă într-o formă unică, în jurul unui singur centru, al unei inimi unice, în care se întrunește o clasă creativă îarmatori, industriași, negustori, tehnicieni, oameni de finanțe), caracterizată prin gustul său pentru nou și prin pasiunea pentru descoperiri. Asta până când o criză ori un război duce la înlocuirea unei „inimi” cu alta. Acest fapt se explică prin însăși natura noii ordini: piața și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
nou obiect produs în serie. Trecând de la o formă la alta, se industrializează și producția de bunuri agricole, apoi a celor artizanale; dispare sclavia și se dezvoltă munca salariată; se automatizează producțiile de energie și de informație; se deplasează ingineri, negustori, bancheri, armatori, militari, artiști, intelectuali; se extinde câmpul libertății individuale, al pieței și al democrației; țăranii, meșteșugarii și lucrătorii independenți sunt transformați în salariați cu statut precar; avuțiile se concentrează în mâinile unui număr restrâns de indivizi; apar libertăți mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
cele ale viitorului. Bruges, 1200-1350: premisele Ordinii economice La sfârșitul secolului al XII-lea, câteva porturi din Flandra și din Toscana, dispunând fiecare de o bază teritorială cuprinzând cele mai bune terenuri agricole de pe continent, constituie locuri de întâlnire a negustorilor aflați în trecere, a sclavilor revoltați, a țăranilor iobagi izgoniți de pe pământurile lor. Nici un monarh absolut nu preia surplusul acestor burguri situate la marginea feudalismului; iobăgia nu monopolizează întreaga forță de muncă; o nouă clasă creativă, burghezia, aplică un complex

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece veacuri pe continentul european, singurele autorizate din punct de vedere teologic să împrumute cu dobândă, sunt constrânse, așa cum au fost și sub stăpânirea islamică, să împrumute bani principilor, negustorilor și țăranilor în schimbul garantării unui adăpost altminteri precar; tot ele creează primele sisteme bancare. Și, întrucât anotimpurile nu mai sunt suficiente pentru a marca ritmul timpului urban, după ce au bătut în mănăstiri vreme de șase secole pentru a chema la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
rugăciune, în turnurile orașelor își fac apariția clopotele: timpul aparține noilor stăpâni. La sfârșitul secolului al XII-lea, Bruges este cel mai dinamic dintre aceste mici porturi. Deocamdată, nu-i decât un mare burg înzestrat cu o importantă bază agricolă. Negustorii săi merg deja - pe mare și pe uscat - în Scoția, în Anglia, în Germania, în Polonia, în Franța, în Spania, iar unii dintre ei, în etape mici, ajung chiar și în Persia și India. Rada portului, amenințată neîncetat de înnămolire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
și India. Rada portului, amenințată neîncetat de înnămolire, dar mereu curățată, devine una dintre escalele cele mai importante din întreg ansamblul târgurilor flamande. începând din 1227, aici acostează vasele genoveze; apoi, din 1314, și cele venețiene. în oraș se instalează negustori italieni, ce participă la comerțul cu mirodenii aduse din Levant, din India și din China, pe care le dau în schimbul oțelului, lânii, sticlei și bijuteriilor din Flandra. Diferențele dintre nivelul de viață al meșteșugarilor și cel al negustorilor î„patricienii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
se instalează negustori italieni, ce participă la comerțul cu mirodenii aduse din Levant, din India și din China, pe care le dau în schimbul oțelului, lânii, sticlei și bijuteriilor din Flandra. Diferențele dintre nivelul de viață al meșteșugarilor și cel al negustorilor î„patricienii” care conduc orașul) sunt considerabile; răscoalele se țin lanț; în 1302, meșteșugarii care-l sprijină pe contele de Flandra obțin o victorie provizorie în fața patricienilor, susținuți de regele Franței. Viața democratică este în expansiune. Deși aflată încă sub

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
și de plăceri. Pentru un secol, Veneția devine „inima” Ordinii economice. în umbra turcilor, orașul preia controlul comerțului Europei cu Orientul. Ca și Bruges, Veneția este în acel moment o entitate condusă cu o mână de fier de niște principi negustori și militari în egală măsură. Dogele îducele), șef al executivului, teoretic ales pe viață, poate fi constrâns să demisioneze sub presiunea oligarhilor. Pentru nevoile proprii, orașul înființează ateliere și instituții financiare necesare armatorilor, bancherilor și negustorilor care sosesc aici din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
fier de niște principi negustori și militari în egală măsură. Dogele îducele), șef al executivului, teoretic ales pe viață, poate fi constrâns să demisioneze sub presiunea oligarhilor. Pentru nevoile proprii, orașul înființează ateliere și instituții financiare necesare armatorilor, bancherilor și negustorilor care sosesc aici din lumea întreagă. încă și mai mult decât la Bruges, aici domnește o formidabilă libertate intelectuală, artistică și umană, aptă să favorizeze toate aventurile. Ducând un război niciodată câștigat și niciodată pierdut împotriva Imperiului Roman de Răsărit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
totuși drumurile comerciale sau fără a dori să cucerească piețele ori să difuzeze cunoștințe. Alte imperii - indian, rus, mongol, turc și grecesc - continuă să separe China de Europa. Așadar Veneția, cetate foarte modestă în comparație cu aceste vaste imperii, devine centrul lumii negustorilor. Venețienii fixează prețurile principalelor mărfuri, manipulează cursul monedei lor, acumulează profituri, fixează canoane estetice, arhitecturale, picturale și muzicale. Scriitori, filosofi, arhitecți - cărora Palladio le va fi maestru ceva mai târziu - vin să scrie și să teoretizeze aici, înainte de a-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
artiști sau medici. Orașul se dotează cu o flotă de nave comerciale de 300 de tone fiecare, galere da mercato, utilizând în același timp vâslele și pânzele, foarte sigure și bine apărate de mercenari. Acestea sunt închiriate unor asociații de negustori mereu puse în discuție: o dată în plus, necesitățile militare se îmbină cu cele ale comerțului. La fel ca Bruges și celelalte „inimi” ce aveau să apară, Veneția nu este centrul inovației tehnologice: „inima” nu inventează; ea detectează, copiază, pune în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
nu, pentru că nu este port, iar portul utilizat de ea pentru a-și vinde magnificile pânzeturi, Genova, nu este deocamdată pregătit să preia ștafeta de la Serenisima Veneție. Bruges ar putea reveni la putere: orașul e încă viguros, atrage artiști și negustori; Jan van Eyck pictează aici, în 1434, primul portret de negustori din istoria picturii, în care apar doi florentini instalați la Bruges, Arnolfini, marcând astfel intrarea în artă a individului laic. Dar, în 1482, prosperitatea orașului flamand este compromisă pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
a-și vinde magnificile pânzeturi, Genova, nu este deocamdată pregătit să preia ștafeta de la Serenisima Veneție. Bruges ar putea reveni la putere: orașul e încă viguros, atrage artiști și negustori; Jan van Eyck pictează aici, în 1434, primul portret de negustori din istoria picturii, în care apar doi florentini instalați la Bruges, Arnolfini, marcând astfel intrarea în artă a individului laic. Dar, în 1482, prosperitatea orașului flamand este compromisă pentru totdeauna odată cu moartea Mariei de Burgundia, eveniment care pune capăt splendorii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
produsele industriei sau ale agriculturii sale și nici chiar să producă obiecte cu mare valoare adăugată. în alte părți, în Germania sau în Polonia, sistemul feudal și iobăgia persistă; nobilimea, neliniștită de apariția burgheziei naționale, se mulțumește cu serviciile câtorva negustori străini ce vin să cumpere grâu pentru restul Europei. în sfârșit, în ciuda fascinantei dinamici economice a câtorva porturi de la Marea Baltică, Europa de Nord rămâne în afara fenomenului. Și Spania are în acest moment o a doua șansă să se ridice la primul rang

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
și apoi aurul din Lumea Nouă, care curg acum în valuri, îi asigură o rentă imensă ce ar putea-o ajuta să devină, în sfârșit, o „inimă”. Dar cultura specifică imperiului este un impediment redutabil: marii seniori îi domină pe negustori; soldații spanioli capătă solde tot mai mari, fără ca Spania să producă textilele, bijuteriile și armele pe care aceștia și le doresc - așadar ele trebuie importate din Țările de Jos și din Italia. Se declanșează inflația, Castilia se îndatorează, moneda se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]