5,394 matches
-
ministeriale atacate. Mai mult, ordinele ministeriale aveau ca unic domeniu al reglementării adoptarea declarației ce trebuie depusă de către contribuabil. Prin urmare, atât art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019, cât și nota din cuprinsul ordinelor comune sunt dispoziții nelegale, încalcă principiul unicității reglementării și pe cel al evitării paralelismelor, iar prin revocarea sa poate fi îndreptată această nelegalitate. În continuare, reclamanta a formulat critici de nelegalitate privind Ordinul nr. 239/2019. Astfel, în existența reglementării/nulitatea reglementării, Ordinul nr. 239/2019 este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
căruia se intervine. Însă Ordinul nr. 239/2019 prin care se suplimentează practic condițiile de aplicare a facilităților fiscale este un act normativ de nivel inferior Codului fiscal aprobat prin lege, așadar art. 6 din anexa acestui ordin este o normă nelegală care încalcă principiile de drept constituționale și legale referitoare la ierarhia normelor și procedura de tehnică legislativă referitoare la completarea actelor normative. Neavând competența de a adăuga/modifica condiții pentru a beneficia de facilități (prin modul în care „explica“ mecanismul de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
dorește introducerea la articolul 60 punctul 5, după litera b), a unei noi litere, lit. b^1). În consecință, art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019, prin care se stabilește/se modifică o condiție de acordare a facilităților, este o normă nelegală deoarece modifică/ completează Codul fiscal deși este un act normativ de rang inferior, încălcând astfel principiile de drept constituționale și legale referitoare la ierarhia normelor și procedura de tehnică legislativă referitoare la completarea/modificarea unor acte normative, motiv pentru care trebuie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
privire la problemele fiscale importante, conducând la interpretări juridice contrare, a fost apreciată de CJUE ca nesocotind cerința privind calitatea dreptului prevăzută în Convenție (Cauza Serkov c. Ucrainei). În aceste condiții, art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este nelegal, motiv pentru care reclamanta solicită anularea acestuia. La pct. 4 din acțiune, reclamanta formulează critici de nelegalitate privind ordinele comune ministeriale nr. 1.942/979/819/2020 și nr. 2.814/1.536/1.806/2020. În prealabil, reclamanta precizează că deoarece nota adoptată atât în ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
reclamantei, cu efecte vătămătoare pentru reclamantă. Așadar, cele 3 ministere sunt organe necompetente în această materie, au încălcat însăși norma de stabilire a competentei din cuprinsul Codului fiscal, asumându-și atribuțiile altui organ, astfel că nota indicată mai sus este nelegală și prin urmare ordinele sunt nelegale parțial. Prin adoptarea „notei“ din ordinele comune ministeriale se încalcă principiul legalității, se ignoră normele de tehnică legislativă și se încalcă principiul securității juridice. Ordinele comune ministeriale, acte normative inferioare, adaugă/modifică nepermis o condiție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Așadar, cele 3 ministere sunt organe necompetente în această materie, au încălcat însăși norma de stabilire a competentei din cuprinsul Codului fiscal, asumându-și atribuțiile altui organ, astfel că nota indicată mai sus este nelegală și prin urmare ordinele sunt nelegale parțial. Prin adoptarea „notei“ din ordinele comune ministeriale se încalcă principiul legalității, se ignoră normele de tehnică legislativă și se încalcă principiul securității juridice. Ordinele comune ministeriale, acte normative inferioare, adaugă/modifică nepermis o condiție față de cele stipulate în Codul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. Însă ordinele de ministru contestate sunt acte normative de nivel inferior Codului fiscal aprobat prin lege (act normativ emis de către Parlament), așadar nota din anexa 6 a acestor ordine este o normă nelegală care încalcă principiile de drept constituționale și legale referitoare la ierarhia normelor, procedura de tehnică legislativă referitoare la completarea actelor normative și însăși art. 60 pct. 5 lit. e) din Codul fiscal prin care delegarea este atribuită altui organ. Legiuitorul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
percheziției informatice aflând la momentul studierii dosarului de urmărire penală. ... 21. Pentru toate aceste considerente, a solicitat, în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală, excluderea tuturor mijloacelor de probă obținute ca urmare a percheziției informatice derulate în mod nelegal, precum și a tuturor precizărilor privind rezultatul percheziției informatice din cuprinsul actelor de la dosar. ... 22. Inculpatul B.A.-M. a susținut că i-a fost ridicat un telefon mobil cu ocazia percheziției efectuate la sediul S.C. A.B. & C. - S.R.L., societate pe
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
apartenența la metodele de supraveghere tehnică, în timp ce percheziția informatică vizează operațiuni încheiate, urmărinduse recuperarea datelor stocate în memorie. ... 26. S-a concluzionat că, raportat la regimul distinct al celor două procedee probatorii, probele au fost obținute în mod nelegal. Astfel, s-a precizat că, deși a existat o autorizare a judecătorului, aceasta a vizat doar accesul la un sistem informatic, respectiv pătrunderea în sistem, în fapt realizându-se și o strângere a probelor stocate în acest sistem, iar, în
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
libertăți ar fi trebuit să lămurească obiectul cererii. ... 27. Prin urmare, în opinia apărării inculpatului, lipsa mandatului de percheziție și neparticiparea inculpatului și a procurorului la realizarea procedeului probator sunt de natură a atrage nulitatea absolută, cu consecința excluderii probelor nelegale. ... 28. Același inculpat a susținut că accesul la un sistem informatic oferea doar posibilitatea pătrunderii într-un astfel de sistem și a monitorizării/supravegherii activității derulate și nu permitea copierea integrală a datelor conținute de suportul informatic, astfel încât au fost
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
procedeul de aplicat este cel al percheziției informatice, întrucât, prin ipoteză, caracterul confidențial al accesului la un sistem informatic nu mai poate fi avut în vedere. Utilizarea într-o asemenea situație a procedeului de acces la un sistem informatic este nelegală, întrucât înfrânge drepturile apărării, prin absența suspectului sau a inculpatului. Tentația de a folosi acest procedeu numai pentru că accesul poate fi permis provizoriu prin autorizarea emisă de procuror eludează dispozițiile imperative ce impun emiterea unui mandat de judecătorul de
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
principiului contradictorialității, să se dea eficiență legală dreptului justițiabililor de acces la justiție. Întrucât norma procesuală prevăzută de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 are caracter imperativ, Curtea a constatat că încălcarea acesteia de către instanță determină caracterul nelegal al actului de sesizare a Curții Constituționale. Curtea a constatat că în speță încheierea de sesizare a fost pronunțată în ședința din Camera de Consiliu, când completul învestit cu soluționarea unei cereri de recuzare, deliberând asupra acesteia, s-a pronunțat
DECIZIA nr. 346 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274619]
-
administrativ nr. 554/2004. În cauză, autorul excepției susține că obligarea sa, conform art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 100 de lei, reprezentând serviciile prestate de instanță, este nelegală, abuzivă și neconstituțională, deoarece instanțele judecătorești nu sunt societăți prestatoare de servicii comerciale. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 374 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274659]
-
trebuie să înceteze, după epuizarea situației tranzitorii. Cum suportul tehnic este parte componentă a activității de punere în executare a mandatelor de supraveghere, rezultă că implicarea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor în punerea în executare a respectivelor mandate este nelegală. ... 86. În ceea ce privește cea de a doua problemă de drept sa opinat în sensul că mandatul de supraveghere tehnică la care face referire art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală și art. 150 alin. (5) din
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
acestor probleme de drept ar avea, prin urmare, o înrâurire decisivă nu doar asupra hotărârii finale în camera preliminară, ci, implicit, și asupra evoluției ulterioare a procesului penal, întrucât un material probator diminuat ca urmare a excluderii unor probe administrate nelegal este de natură a influența în mod semnificativ dinamica procesului penal și, implicit, modul de soluționare a acțiunii penale. ... 140. Prin urmare, chiar dacă efectele dezlegării obligatorii date acestor probleme de drept se repercutează într-un mod indirect asupra rezolvării
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
lege (și recunoscute de Înalta Curte de Casație și Justiție, analog, prin Decizia nr. 9/2016 și Decizia nr. 13/2016), un simplu act administrativ (refuz de eliberare a avizului sau de reînnoire a avizului de către autoritatea administrativă; aviz incomplet sau nelegal; toate ale inspectoratului de muncă). ... 21. Prin urmare, jurisdicția muncii nu mai poate examina toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei și ale deciziei administrative pe calea unei excepții de nelegalitate a actului administrativ respectiv [conform art. 4
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, sunt limitate atât dreptul la pensie, cât și dreptul la unele sporuri la pensia militară. Astfel, în fapt, se realizează o expropriere simulată, beneficiarii drepturilor fiind afectați de o privare nelegală de proprietate, contrară prevederilor art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 37. De asemenea, autorii excepției susțin că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție
DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287636]
-
Uniunii Europene. ... 33. Curtea apreciază că nu pot fi primite nici susținerile potrivit cărora menținerea în muncă a unei persoane constatate ca fiind aptă condiționat pentru desfășurarea muncii ar aduce atingere sănătății acesteia, întrucât această critică se fundamentează pe premisa nelegală a nerespectării de către angajator a obligațiilor ce îi revin în vederea asigurării securității și sănătății în muncă a salariaților. ... 34. Cu privire la critica referitoare la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 61 lit. c) din
DECIZIA nr. 91 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287780]
-
afecta independența justiției. Hotărând asupra promovării judecătorilor și procurorilor, în diverse etape ale acestei proceduri, secțiile CSM efectuează o selecție a acestora și este esențial ca prin această selecție să nu fie afectată în niciun mod independența justiției. ... 12. Împiedicarea nelegală a unui judecător sau procuror - ori chiar a unor categorii de judecători și procurori - să participe la un concurs de promovare la care ar avea dreptul ori o decizie nelegală în materia promovării acestora, precum și respingerea nelegală a candidaturii
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
nu fie afectată în niciun mod independența justiției. ... 12. Împiedicarea nelegală a unui judecător sau procuror - ori chiar a unor categorii de judecători și procurori - să participe la un concurs de promovare la care ar avea dreptul ori o decizie nelegală în materia promovării acestora, precum și respingerea nelegală a candidaturii pentru o funcție de conducere ori invalidarea nelegală a rezultatului unui candidat pentru o astfel de funcție sunt de natură să afecteze independența justiției, astfel încât este justificată suspendarea de
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
12. Împiedicarea nelegală a unui judecător sau procuror - ori chiar a unor categorii de judecători și procurori - să participe la un concurs de promovare la care ar avea dreptul ori o decizie nelegală în materia promovării acestora, precum și respingerea nelegală a candidaturii pentru o funcție de conducere ori invalidarea nelegală a rezultatului unui candidat pentru o astfel de funcție sunt de natură să afecteze independența justiției, astfel încât este justificată suspendarea de drept a hotărârilor date în aceste materii. Având
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
a unor categorii de judecători și procurori - să participe la un concurs de promovare la care ar avea dreptul ori o decizie nelegală în materia promovării acestora, precum și respingerea nelegală a candidaturii pentru o funcție de conducere ori invalidarea nelegală a rezultatului unui candidat pentru o astfel de funcție sunt de natură să afecteze independența justiției, astfel încât este justificată suspendarea de drept a hotărârilor date în aceste materii. Având în vedere că data concursurilor este fixă, iar procedura cererii
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
potrivit legii, au competența de a soluționa fazele ulterioare ale procesului, inclusiv exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, și posibilitatea acționării împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, în această sferă incluzându-se și posibilitatea de a acționa împotriva actelor nelegale. ... 7. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția penală apreciază că art. 340 din Codul de procedură penală analizat coroborat cu art. 336 și 339 din același
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, și posibilitatea acționării împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, în această sferă incluzându-se și posibilitatea de a acționa împotriva actelor nelegale. ... 7. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția penală apreciază că art. 340 din Codul de procedură penală analizat coroborat cu art. 336 și 339 din același act normativ se interpretează în sensul că poate formula plângere împotriva soluției de clasare, dispusă
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
Curții Constituționale nr. 417 din 3 iulie 2019. Arată că în contestația la executare, care vizează doar starea de detenție, nu și hotărârea de condamnare, a arătat că pedeapsa care se executa la acel moment era pronunțată de un complet nelegal constituit, deci, în temeiul art. 5 paragraful 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, detenția nu era legală în condițiile în care instanța care a pronunțat condamnarea nu era competentă. De la momentul publicării
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]