4,685 matches
-
în lumea verbum-ului (uneori, captivarea este în lumea zeilor, alteori, în mlaștina delirului verbal): hematii pe terasa unei vene (cf. Evadare în interior), suburbiile conștiinței (cf. Călifarul),pedante mișcări de translație (cf. Contemplare), frig ancestral (cf. Nesomn...), cadranul hidrografiei, delta nemuririi, răsăritul atlasului geografic (cf. Râul), mări veninoase (Cu ace...). Destul de greu, dar DELOC IMPOSIBIL! - putem desprinde chiar versuri întregi/grupaje de versuri, nesubminate de prețiozitate/pretențiozitate (de felul: mal latifundiar, mlaștini prutiene - cf. Sălcii..., sau: pretenții antropice - cf. Râul, sau
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Rătăciți fără cai și potcoave (cf. Sălcii...); - Nisipul se adună pixelat/La rezoluție inferioară (cf. Electromagnetism); - Prin basme în valuri de seară/La margini de lumi și de existență/ Unde claviaturi de orgi infinite/ Eludau sentimente din suflete goale (cf. Nemurirea...); - Afară se expugnau sentimente/ La piețe de gross, în baxuri cu verighete (cf. Stare...) etc. ......Poeme cu substanță, pe alocuri, chiar cu neașteptată vigoare, gen: „Cer decăzut ca oglinda/În albastrul de stânci/LA FEL DE ABSURDE ȘI GOLAȘE/PRECUM ROCILE CĂZUTE
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
producător de filme. Dar, în curând mi-am dat seama de ampla sa activitate cinematografică de filme și scurtmetraje, de emisiuni și spectacole. În special mi-a atras atenția profunda relație sufletească pe care o avea cu Adrian Păunescu, ,,poetul nemuririi neamului nostru”. Acest fenomen se datora acelei epoci în care eu eram absentă din țară, iar Cornel Diaconu este bine cunoscut pentru filmările spectacolelor Cenaclului ,,Flacăra” pe care le-a realizat în anii 1982-1983 și au culminat cu filmul ,,Cenaclul
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
soția și fiul, până în pragul porții dintre cele două lumi când, în capela Crematoriului ,,Vitan Bârzești” din București, luat de mâna Atotputernicului a fost călăuzit spre lumea veșniciei. Dar nici acolo nu este singur; acolo îl aștepta Adrian Păunescu, poetul nemuririi neamului nostru, pe care el l-a plâns atât de mult și ducând cu el, drept semn de recunoaștere, - ziarul ,,Flacăra” -, pe care chiar Andrei Păunescu, fiul poetului l-a pus-o în sicriu, cu siguranță s-au întâlnit și
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
totuși, 15 iunie e o zi tristă. Dar noi, astăzi, 15 iunie 2014 vrem a ne aminti, cu drag, de al nostru MIHAI EMINESCU. E drept, într-o zi de 15 iunie 1889, sufletul său își lua zborul spre zările nemuririi, dar lăsându-se o operă, din care se înfruptă - de aproape un secol atâția cercetători zeloși. Și-aceasta nu poate decât să ne încânte. 15 iunie 2014 este Ziua în care, mai mult ca oricând, se cuvine a-l readuce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93511_a_94803]
-
vrut să fiu? / Voit-am a mea limbă să fie ca un râu / D-eternă mângâiere... și blând să fie cântu-i...” (Icoană și privaz) 15 iunie 2014. O zi de cumințenie și de smerenie în fața strălucirii versului tău, Emin al nemuririi, Emin al înstelării, Luceafăr viu și tainic, „vultur de aur, cu-aripile de foc...” Povestea magului călător în stele) 15 iunie 2014. Priviți spre bolta-n stelată, El „trece dus pe steaua ce zboară ca un gând...” Negreșit, Eminule drag
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93511_a_94803]
-
acut, Dar noi suntem a veșniciei pradă Ce-n stele cenușii ne-a prefăcut. Azi de răsare soarele-n furtună Nicicând durerea nu ne v-a-nsoți Chiar dacă-n inimă glasul răsună Din vorbe gri aduse peste zi. Poștașul poate să aducă nemurirea Pusă într-un colet sentimental, Dar numai eu îți pot schimba privirea Rămasă-ntr-un amurg autumnal. ------------------------------ Cerasela JERLAIANU București, 10 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Cerasela JERLĂIANU - STIHURI (1) / Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
UniversulPrin tot ce scrii, și ceea ce citești... XXV. DIN SECRETE ..., de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016. DIN SECRETE ... versuri, Bertoni D Albert Din secretele iubirii Ai descins în viața mea Și-n tainele nemuririi ... Amândoi, noi vom intra Că în viață nu-și au rostul Iubiri multe ... sute,mii ... Lasă-mă să fiu eu prostul Dar a mea, pe veci, sa fii Ce mai planuri, și ce vise În zadar le ticluiești ... Toate-au
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
promise Dispar însă, când iubești Să nu-ți fie cu mirare Când va fi să te trezești Tinerețea nu dispare ... Simți, doar cum îmbătrânești. Citește mai mult DIN SECRETE ...versuri, Bertoni D AlbertDin secretele iubiriiAi descins în viața meași-n tainele nemuririi ...Amândoi, noi vom intraCă în viață nu-și au rostulIubiri multe ... sute,mii ...Lasă-mă să fiu eu prostulDar a mea, pe veci, sa fiiCe mai planuri, și ce viseîn zadar le ticluiești ...Toate-au fost cândva promiseDispar însă, când
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
ți se-afundă orbindu-i culoarea, soarele-l inundă frumosul renaște din a lui trăire sau noroc având cu-a naturii fire o vară eternă porți în primăvara phoenixând adesea că o floare rară neștiind, senina, ca îmbătrânești ești că nemurirea fiindcă-ntinerești trăiești că o zână într-un țărm de basm cât poți fi, zâmbind, al omului fantasm Sonnet 18 William Shakespeare Shall I compare thee to a summer’s day? Thou art more lovely and more temperate. Rough winds
SONET 18 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383181_a_384510]
-
Astăzi sunt plecat cu treburi/ Pe la surori/ Și pe la frați ... Moto-urile fiecărui ciclu sunt inteligent alese, ele exprimând scurgerea timpului în picuri albaștri de suflet, alternanțele sisifice ale ciclurilor vieții, iminența sfârșitului dar și chemarea la judecată, spre dobândirea nemuririi. Rimele iscusite conferă arome clasice microdioramelor lirice de o frumusețe evidentă, iar acolo unde rima lipsește, se intuiește prin ritm și cantabilitate. Prin suplețea cuvântului, atent selectat, insinuând trăiri ce emană romantism, prin detaliile fin inserate în versul, prozodia și
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
în memoria poetului său de suflet, căci nu-și găsește alinarea și mângâierea când vorbește de Astrul cel Sfânt. “ Ah, oameni cruzi ce întinați iubirea / Voi l-ați ucis pe-al Țării Astru Sfânt! / Nu v-a păsat că poartă nemurirea! Și-acum veniți să-i plângeți la mormânt?..” Iată cât de frumos ne îndeamnă poetul să trecem pe cărările vieții având drept tovarăș cel mai curat sentiment uman, iubirea. Căci ea este, în viziunea poetului, rostul și sensul acestei călătorii
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
titlul: „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editura „Aureo” din municipiul Oradea, județul Bihor. Iunie 2014 - mi-a apărut cartea (lucrarea de doctorat) cu titlul: „Sfânta Euharistie - Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei” din municipiul Craiova, județul Dolj. Septembrie 2014 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Câteva spicuiri, sugestii și recomandări...”, la Editura „România în Lume” din București. Mai 2015 - mi-a
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
ridicat pe cruce. Execuția ta e o mascaradă: toată viața vei trage foloase din povestea asta. Știi bine că peste trei zile vei învia! Profitorule! Ipocritule!” „Tu n-ai avut niciodată simțământul puterii, femeie!” am strigat cât am putut. „Al nemuririi! Sunt ceea ce sunt prin mine însumi, nu mă susține nimeni, nu mă domină nimic! Drept dovadă, nici nu am să mor! Voi face ca din calendare să dispară Învierea mea. Voi sta pe crucea asta până îi va putrezi lemnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
le hărăzise Dumnezeu o asemenea viziune? Silueta Antiliei prinse contur dinaintea ochilor săi. Poate că străbunii noștri dintru Început erau ca ea, se gândi. Poate că așa era paradisul pământesc. Mângâie cu mâna colierul de pietre verzi ascuns sub vestă. Nemurirea. Da, o va avea. MULȚUMIRI Multă lume a colaborat la Întocmirea și la tipărirea acestui roman. Care este, În definitiv, asemenea tuturor operelor fanteziei, un precipitat de glasuri, imagini și vise găsite pretutindeni. Unii, constituind majoritatea, au făcut-o adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
curiozității feminine, ci provocată cu meșteșug de acest Dumnezeu care avea nevoie de un pretext pentru sacrificarea omului? Căci din acel moment a devenit ființa umană muritoare. Să fie damnațiunea thanatică a oamenilor prețul plătit de Creator pentru conservarea propriei nemuriri? Să fie Dumnezeu creația unei instanțe divine de rang superior care, Însuși, a greșit față de Tatăl Său? Dar cine este, atunci, acest Dumnezeu adevărat, părintele Dumnezeului nostru, al tuturor? Și care va fi fiind taina cumplită pe care El a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
tristă și costistitoare... nimeni nu vrea să vadă cât de scump plătim această victorie inutilă, acest triumf mai păgubos decât toate Înfrângerile la un loc... când Dumnezeu i-a dat omului În stăpânire viageră Pământul, Adam și Eva erau hărăziți nemuririi, aveau legământ cu eternitatea și se măsurau cu nesfârșitul; după ce s-a supărat pe ingratitudinea, neascultarea ori, poate, pe insurgența lor de neînțeles și le-a tăiat macaroana veșniciei, ca unor nerecunoscători ce se aflau, Atotputernicul a pierdut din vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
îi era cald, ca și cum ceva mai ținea încă de viață. Mâinile se odihneau pe piept și șalul de rugăciune forma valuri și imaginea unor pene împietrite. Menora fusese așezată la capul lui Rudi. Unul dintre bărbați spuse: - Așa sfârșește scurta nemurire a omului. Cei doi bărbați părăsiră camera, închizând bine ușa după ei. După-amiază sosiră oamenii de la sinagogă ca să ridice corpul lui Rudi. Era ușor ca o pană. Corpul fusese înfășurat în șalul de rugăciune și pus într-un sicriu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
știință american. Iar ceea ce spunea părea absolut incredibil. - Ceea ce vă voi dezvălui astăzi depășește orice imaginație, afirma el, tocmai terminând o discuție aprinsă cu o altă persoană. Numai că deodată se întoarse spre aparatul de filmat: - Azi am descoperit, practic, nemurirea, spuse el, iluminat de o forță colosală care îi răzbătea din privire. Bogdan înlemni, deși abia se mai putea mișca. Apoi, Ray Kurzweil se întoarse spre un tabel electronic care se afla în spatele său și pe care era afișată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
soția și mama blândă de la Iași. Redevenise domnița care avea de îndeplinit o datorie misterioasă, datorie pe care Cristian încă nu o înțelegea. E valabil și pentru domnițe? întrebă Toma, privind-o în ochi. Vreau să spun, chestia asta cu nemurirea. Avem un copil, sper că îți aduci aminte. Da, un băiat. Și? Îți amintești cum râdea Calistrat de tine? Ce-l așteaptă? Ce va fi el, un domniț? De unde știi asta? întrebă Ileana neliniștită. Eram de față când vă certați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că mint. Unde toată lumea minte, nimeni nu mai minte, unde totul e minciună, nimic nu mai e minciună. Împărăția cerului, Împărăția dreptății - o minciună. Fiece Însușire a Dumnezeului lor e cîte-o minciună. Dreptatea - minciună. Iubirea de adevăr - minciună. Denecuprinsul - minciună. Nemurirea - minciună. Și cărțile lor sînt mincinoase pentru că promit minciuna, promit raiul, iar raiul e minciună pentru că e-n mîinile lor, doar ei sînt la porțile raiului, Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Îndoială, după spusele lui Rolland, una dintre cele mai pertinente Îndreptare scrise vreodată pentru uzul personal al dictatorilor moderni, ori pentru cei care doresc să devină, iar după Norman Kohn va prefigura cu o luciditate necruțătoare totalitarismele secolului douăzeci. „Tristă nemurire“, va adăuga el. 14 În privința perioadei de descompunere a rămășițelor pămîntești ale omului (problemă pe care o studiase Flaubert din motive pur literare, dacă este să-i dăm crezare), diverși autori vin cu diverse supoziții: de la cincisprezece luni pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cariera acelora care s-au distins cât de cât de semenii lor și inventează o legendă de care apoi atașează o credință fanatică. Este protestul romantismului idilic împotriva banalității vieții. Evenimentele legendare devin cel mai valabil pașaport al eroului către nemurire. Filosoful ironic reflectează zâmbind că Sir Walter Raleigh este întronat mai sigur în amintirea omenirii pentru că și-a întins pelerina dinaintea Reginei Fecioare pentru ca aceasta să pășească pe ea, mai degrabă decât pentru că a purtat numele flotei englezești în țări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
situație neconvențională, ci avea sentimentul Întoarcerii acasă. - Tocmai am luat o hotărâre importantă, a zis Eleanor după Încă o pauză. De aceea sunt aici, să mai răspund la o Întrebare de-a ta. Tocmai am hotărât că nu cred În nemurire. - Nu zău? Ce banal! - Îngrozitor de banal, l-a aprobat ea. Dar și deprimant. Un fel de depresie râncedă, bolnavă. Am ieșit aici, afară, ca să mă ude ploaia, așa cum e udată o găină. Găinile ude au gândirea foarte clară. - Continuă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
apendicită, așa susținea mama lui Froggy Parker. Păi, el avusese apendicită... Voi da În judecată compania navală, În care unchiul meu are un sfert din acțiuni, spusese Beatrice ... S-a dus Beatrice În rai? Probabil că nu. Și-a reprezentat nemurirea lui Beatrice; de asemenea, aventurile amoroase ale multor bărbați morți, care cu siguranță nu se gândiseră niciodată la el... Dacă nu era apendicită, poate era gripă. Cum? One Hundred and Twentieth Street? Probabil că strada de care trecuse fusese One
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]