2,101 matches
-
fi trebuit să înceteze de-a fi putere neutră în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei și, cu toate că armata română a făcut celei rusești înaintea Plevnei cele mai mari servicii, nenorocitul Principal au fost răsplătit {EminescuOpXI 80} pentru devotamentul său cu luarea Basarabiei. E probabil că acesta e tot folosul pe care România l-ar trage dintr-o nouă aventură de felul acesta. Alianțele prea disproporționate sânt periculoase; România, după ce-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al societăților anonime, englezul Law, până la iluștrii și prea numeroșii săi imitatori din secolul al nouăsprezecelea acest țel a fost urmărit cu tenacitate și adeseori atins cu măiestrie. Chiar statele s-au amestecat în asemenea trebșoare; să se întrebe numai nenorociții împrumutători ai atâtor state falite. Prin aceasta voim noi să înțelegem că toate afacerile sânt neoneste, toate asociațiunile ruinătoare? Ar fi o absurditate, ar fi să confundăm activitatea roditoare a adevăraților financiari și industriali cu manoperele făcătorilor de treburi. Să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orice țară din lume, fie chiar aceea a zulușilor, necum în România, într-o țară de oameni c-o pricepere repede și c-un înnăscut talent de bătaie de joc. Sistemul e de vină, acest sistem care face din acești nenorociți pretinși oameni de stat, care întărește gărgăunii în niște bieți creștini ce într-un cerc restrâns, potrivit cu puținătatea lor, ar fi fost folositori și societății și sieși, pre când astfel devin adevărați dușmani ai patriei și ai societății, prin compromiterea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atât de mare că sânt puține în analele istoriei, ca Franța, Englitera etc. Prea am copiat legile acelor societăți și am creat un personal pe care nu avem cu ce-l plăti. Dar, se va zice, ce să facă acei nenorociți? Ei, apoi de ce să zicem aceasta numai de funcționari? Ce fac acei nenorociți arendași cari au sărăcit? Și ei au făcut tot cum a făcut administrațiunea, au cheltuit prea {EminescuOpXI 310} mult; familii numeroase și bogate, cu capitaluri, au ajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
li s-ar îngădui tuturor ambiția de-a intra în cercul radios al Sfatului Domnesc, de-ași sfinți membrele intrând cu inima ușoară în acea radioasă sferă care e un reflex al atotputerniciei, de unde se guvernează soarta a milioane de nenorociți muritori, în sfera ale cării capriții adeseori, ale cării patimi și deșertăciuni nenorocesc o țară, putând a face atât, atât de puțin pentru fericirea ei? Bătrânul Grigorie Ghica Vodă se ruga în genunchi ceasuri întregi ca să-l lumineze Dumnezeu, să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă va fi petrecând cumva sub acoperământul meu și la masa mea și voi ști-o aceasta, să cază blestemul asupra mea. Ca pentru tatăl meu mă voi ridica pentru mort și voi căta să pun mâna pe ucigașul lui. Nenorocitul, pronunțând acele cuvinte, nu știa că el se condamnă pe el însuși, că blăstemul [î]l invoca asupra capului său propriu. Astfel e și cu roșii. Când presupun a vorbi despre alții, despre ei înșiși vorbesc și din gura lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
F)idel, la toate execuțiile dușmanilor politici ai tatălui. Noi am scăpat ca prin minune de... implementarea formulei. Minunea s-a numit 22 decembrie '89 și sîntem (aproape) cu toții beneficiarii acesteia. Megalomania cîrpaciului analfabet a mers pînă în buza glonțului, nenorocitul crezînd probabil că moare ca un erou. Ne-a rămas însă pe cap un alt personaj, un fel de fiu adoptiv (paricid, totuși), măcinat de aceeași megalomanie, nițel mai abil disimulată, care de zece ani ca avînd mandat de moștenitor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anticipatelor, deci al înlăturării definitive de pe scena politică a unui sistem ticăloșit a fost amînat de drama inundațiilor. Predilectă, se-nțelege, în falsele retorici ale pesedismului perdant și ale acoliților lui de conjunctură. Ascultîndu-i de fariseicii retori ai compasiunii pentru nenorociții din calea apelor, doar naivii (și ei de nuanță nostalgic roșie) ar fi putut crede în ardoarea aleșilor lor, orice om cu mintea întreagă dîndu-și seama de procedura joasă a profitului propagandistic. Supus și unor inimaginabile tertipuri... de palat, demnul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu iezme-ascunse ale lumilor care prind viața 201. O, de n-aș fi văzut ziua! acum în tihna aș fi fost, Nici nu as fi simțit înțepăturile dorinței, nici dorurile de-a trăi, Căci viața dragă-i e lui Los nenorocitul; înaripatele lui chinuri 205 Primit-au glas ce strígă rîvnitor, să poată ca să sada noaptea pe stîncile puștii Și pliscurile să-și ascută și să adulmece văzduhul, si revărsarea zorilor să o privească Și să țipe pîn' ce, simțind mirosurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dracului dacă dosarul ăsta nu are toate paginile... goale..., goale-goluțe... fără nici un cuvînt pe ele..., fără nici o virgulă... nici un punct..., fără... Fir-ai al dracului și tu, Gh. P. doi... Ia să-l vedem și pe ăsta... Hai sictir, ramolit nenorocit, circar de doi bani, cabotin jalnic ce ești! Îmi joci mie scheciuri despre demnitate și curaj, mă tragi tu de limbă, cu dosarul deasupra capului..., mă scamator de bîlci... Îmi faci mie farse?! Ei, lasă că-ți arăt eu ție
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
meu, orcare... D-zeu întinerește sufletul omului și-l ridică, căci de multele dureri s-ar stinge... {EminescuOpVIII 319} A[LECU] Dumnezeu? Suflet?... Dar e suflet... e Dumnezeu? De este, de ce sufere, de ce face ca oamenii să fie așa de nenorociți... De ce? De ce? D[OCTORUL] E suflet? A[LECU] Doctore, crezi d-ta în suflet? Spune-mi de crezi și voi fi mângâiat... D[OCTORUL] De cred?... Este, amicul meu, este... Și cum n-ar fi și cum poate să nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
apoi... Daca nu te iubește de ce să fii desperat... Se prea poate ca ea să nu te poată iubi... poate că inima ei e angajată... Și tu... tu ești onest, amicul meu, și nu ești în stare să faci doi nenorociți și cu tine trei... căci n-ai fi fericit, te-asigur... când acuma... acuma ești numai tu... și-ncă ș-așa într-un mod care trece. A[LECU] Tu știi însă... De mic aplecarea mea pentru mănăstire a fost mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dară nu-l iubesc... în urmă și maioru-i juruit Cumcă de-o a doua [oară] nu se-nsoară din iubit. [MĂTUȘA] Lasă -mă cu juruințe, jurăminte, hotărâri, Căci acestea nu-s nimică contra gingașei iubiri. Voi, în crudă tinereță, amândoi nenorociți, Voi cu inimi simțitoare, ce atât vă potriviți, Amândoi amici [cu] codrii, nebunii v-ați pus în cap, încît ochii-a vă deschide, eu mătușa, nu am cap. Dacă fost-au din iubire cea dentîi căsătorie? Înclinare, simpatie, nu știu ce a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de lumină și speranță nu mergea în jos prin aburul de sînge!... haha! hahaha! părinte, era numai un joc al fantaziei... însă totuși o imagine a adevărului. Maică-sa și soțul ei o omorâră... înțelegeți acuma? Cam în astfeli urma nenorocitul de-a vorbi mai multe zile. Eu rămăsei acolo, căci speram că va fi mai bine. Chemasem un medic. El întrebuință mai multe mijloace, fără ca să fi ajutat vreunul. Contele era și rămase nebun și nu dormea nici un moment. în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și căută la mine cu privirea sa blândă și îngerească. Eu căzusem în genunchi înaintea patului său și mă rugam pentru repausul sufletului său și mulțămeam lui Dumnezeu pentru raza de lumină și speranță ce o aruncase în noaptea unui nenorocit. "Doamne, așa mă rugam, dă-i lumină în întunericul său. " - Lumina, murmură el încet după mine, Doamne! mai multă lumină... mulțămesc... e lumină!... El închise ochiul... o oftare adâncă... și el căpătă într-o altă lume esplicarea enigmei a căreia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asemenea lui și aș fi putut nădăjdui a îi consfinți viața mea. Însă, fiindcă nu trebuie să-l iubesc, îmi va fi cel puțin iertat a-i arăta mila mea, ce nu poate cineva să o refuze fără păcat, unui nenorocit. Da, voi merge la Sorrenta, însă nu-i voi vorbi!! Să-l văz numai, după o lipsă de trei luni, și voi fi foarte fericită! Of! da, foarte fericită - Vai! dar voi avea puterea... trebuie... Sânt datoare. {EminescuOpVIII 581} În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aceea oamenii ca acel vătaf de plai și ca acel vameș erau înfrînați și dojeniți de adevărații boieri ai țărei. Știrbey, Crețuleștii, Grădiștenii, Fălcoienii, Raleții cu mitropolitul și arhierei în cap, înfri-n [au] prin judecățile lor alunecările unor astfel de nenorociți și Domnul țării scăpa pre români de apăsările nelegiuite. Astăzi fapte mult mai mișelești se săvârșesc pre o scară întinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste abuzuri se grămădesc. Oamenii de meserie devin milionari în clipă! Moștenitorii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a celor ce zgârie hârtie și cine ține seamă de faptul că orice lucrară mașinală și improductivă tâmpește pe oameni nu se va mira de aerul de secături pe care-l are aproape toată generația noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociți degenerează precum ar degenera musculatura unui om care ar ședea toată viața în pat. Moleșirea instrumentului intelectual, lenea de-a gândi proprie tuturor biurocrațiilor și, ca rezultat final, incapacitatea de-a munci în mod productiv, iată rolul atotputerniciei statului precum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bellio! Așa e: noi românii suntem imorali, desfrânați. D-ta ai să ne îndreptezi. Nu știm ce este munca, probitatea; o să ne înveți d-ta. Lascar Catargiu, generalul Manu, G. Vernescu, Al. Lahovari, Gr. Păucescu, Al. Știrbei etc. sunt niște nenorociți, corupți și corupători; o să-i faci dumneata oameni de treabă; ei reprezintă trecutul, d-ta ești viitorul; ei au jefuit pe țărani, [î]i vei apăra d-ta. Du-te dar la Adunarea din Dealul Mitropoliei; nu vei mai avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
degetele împreunate ale mâinii stângi. ― Pentru că așa este. Domnul Dumnezeul nostru... ― Lasă-mă cu gogoșile astea! La câți bani v-am dat, măcar aveți bunul-simț și nu mă amețiți cu bolboroselile voastre de babe. Uite cum înțeleg eu lucrurile: pentru nenorociții ăia de jos, clone sau nu, religia e importantă pentru că urmează să le dea un scop în viață. Și pentru noi e importantă pentru că, știind dinainte ce fel de religie vor fi construit, o vom folosi și vom beneficia de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care mi-a implorat ajutorul. Nu am dorit să îi omor, ba chiar i-am tratat cu blândețe la început, dar apoi au încercat să mă ucidă cu o arbaletă, de felul celei pe care o agită pe sub rasă și nenorocitul tău de paznic, neștiind că, procedând astfel, Dumnezeu îi ține viața în palmă chiar în acest moment și se pregătește să strângă pumnul. Abatele îl fulgeră cu privirea pe călugăr. ― Aici numai eu comand cine și când moare! ― Sfinția Ta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zvonurile că nimeni nu reușise niciodată să facă un plan exact al bibliotecii, fiindcă dimensiunile coridoarelor nu se potriveau cu cele ale zidurilor exterioare, credea că sunt doar scuze ale unor arhitecți incompetenți. Cum să stai zece ani într-un nenorocit de subsol și să nu-i cunoști toate secretele? Se uită la cărți în loc să privească la pereți. N-ar mai putea reface drumul înapoi. Curând ajunseră la ceea ce părea ținta goanei lor. Era un perete ca oricare altul, care înfățișa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-i alunge armata imperială... ― Cum așa? dori să știe Alarik, căruia îi pierise toata paloarea de pe față. ― Doar nu crezi că am australul de pe vreun asteroid pe care l-am moștenit de la tata... De fapt, tata mi-a lăsat toți nenorociții de asteroizi ai Universului. ― Atunci pot să știu și eu de unde...? ― L-am furat împreună cu Mos și cu Mas de pe o navă imperială. Alarik se prăbuși pe un scaun. Ceea ce păruse la început o lovitură norocoasă se transforma încet-încet în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Crey ar fi zâmbit. ― O să înlocuim acoperișul... O să facem o minune... ― Nu știu de ce nu-mi place cum sună asta, se plânse Isidor. ― Îți faci prea multe griji. O să le dăm doar câteva rezervoare de plastic-spumă, o să-l facem pe nenorocitul ăla să viseze cum se folosesc și o să construim cel mai trainic acoperiș cu putință. ― Plastic-spumă? Dar ăsta e un material cu care ei ar trebui să lucreze cel mai devreme peste cinci generații. Ce le-am putea spune? De unde
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mi-a adus numai nenorociri. Uite! spuse bătrânul ridicîndu-și pantalonii și lăsând să se vadă două bare de titan care constituiau un fel de rudiment de proteză. A venit un quint imperial și mi-a tăiat picioarele, numai ca să recupereze nenorocitul ăla de combustibil. Dar asta a fost demult, să tot fie optsprezece ani. Aud acum că nu se mai știe nimic despre quinți. Și jur pe amintirea mamei mele că nimeni altcineva în tot Universul ăsta păcătos nu o să fie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]