1,289 matches
-
celor care o folosesc, tradiții de gândire care le condiționează privirea, concepția despre lume, decupajul realității. Așadar, toate dezbaterile asupra posibilității de a enunța adevărul sau niște adevăruri se confruntă cu interogația asupra limbii și scriiturii. Antropologii au creat multe neologisme pentru a da cuvintelor un sens mai tehnic, care le permitea să scape de caracterul vag al simțului comun. Stabilirea acestui vocabular specializat nu a condus la un consens adevărat, dar cel puțin specialiștii se înțeleg asupra provocărilor dezbaterii care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
flexionar nu este suficient pentru a eticheta tiparul analizat drept unul actualmente activ și puternic. Vom vedea că există astăzi clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive, inactive. - Deschiderea față de neologism (fie împrumut, fie creație internă), măsurabilă, pe de o parte, prin numărul de noi intrări în diversele tipuri de dicționare recente, iar, pe de alta, prin numărul de noi apariții în texte cât mai variate, constituie principalul criteriu pentru apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-uĭe, creații restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în aceleași condiții fonetice ale finalei radicalului, includerea în alte tipare flexionare, schimbându-și sau nu genul: (i) Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul (e)ǔ/Ø
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în discuție și tipul de accentuare de la singular (pe vocala finală), care, exceptând această clasă flexionară, este rar în română, fiind reprezentat de unele neologisme, pătrunse însă în clasa neutrului (vezi: alibi - alibiuri, atu - atuuri, bolero** - bolerouri 30, chimono** - chimonouri, clou [pron. clu] - clou-uri, embargo - embargouri, file - fileuri, forfait [pron. forfe] - forfaituri, fado - fadouri, gabro - gabrouri, halo** - halouri, iglu - igluuri, indigo - indigouri, racursi - racursiuri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
dintre tiparele flexionare neutre, cel cu pluralul în -uri continuă a-și întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul actual pledează numeroase fapte. (a) Neologismele foarte recente, indiferent de origine, se acomodează cu ușurință acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în acest tipar, au preferat schimbarea genului (*aperçu-uri, *acquis-uri, *bidonville-uri, *clou-uri, *grisaille-uri, *maquis-uri, *parti-pris-uri, *tête-à-tête-uri); vezi și italienisme și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
împrumuturile englezești, un raport de 163 de formații în -uri și numai 16 în -e, iar pentru împrumuturile din franceză, un raport de 27 de formații în -uri și numai 8 în -e, tiparul cu -uri fiind, indiferent de originea neologismelor, cel mai productiv. (c) Toate substantivele obținute prin compunere de tip siglare, procedeu extrem de productiv în româna actuală, în situația în care își creează un plural, adoptă același tipar de neutre în -uri; vezi: BMV-uri, CD-uri, CD-ROM-uri, CV
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sistem, vezi și Zafiu (1998). 32 Pentru acest substantiv apare și o formă variantă de masculin (vezi supra, 2.1.1). 33 Vezi Iordan (1943: 70) și Iordan, Guțu Romalo, Niculescu (1967: 86-88), unde se dă o listă bogată de neologisme neutre (cu indicarea autorilor unde apar), care circulau în sec. al XIX-lea cu pluralul în -uri, dar care, ulterior, și-au schimbat tipul flexionar: adverburi, albumuri, aplausuri, atestaturi, atomuri, bileturi, biliarduri, brilianturi, caracteruri, clișeuri, complimenturi, concerturi, corajuri, costumuri, diamanturi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Într-un text ce ar trebui să devină un catehism al spațiului urban pentru fiecare dintre ieșeni. Iată cum este descris orașul ca zonă: „Iașiul În primul rând este un peisaj. Zic peisaj și nu priveliște, conștient că prefer un neologism unui cuvânt neaoș românesc, dar cuvântul peisaj mă mulțumește mai bine, căci el conține parcă acea noțiune mai precisă a cuvântului franțuzesc paysage care vine de la pays și visaje, adică țară și obrazul țării, unei țări anumite, deci a unui
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță turcească; oaspeții lui Dinu Păturică se numesc Ciolănescu, Chioftea, Ploscă, Boroboață etc...; prietenii lui Tuzluc: clucerul Ioniță Măturică, baronul Nichita Kalicevski etc... Autorul utilizează neologisme, arhaisme paralel cu proverbe; zicale sau expresii din vorbirea populară. În roman, se urmărește ascensiunea eroului central, Dinu Păturică, reprezentantul tipic al ciocoiului parvenit din epocă, paralel cu deposedarea de avere și decăderea lui Andronache Tuzluc, ciocoiul fanariot venit cu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
a-și mări influența. Totuși, dacă antifascismul reprezintă un formidabil vector de mobilizare, el mai este utilizat ca procedeu de stigmatizare prin amalgam, comuniștii calificând drept „fascistă” pe orice individ sau organizație susceptibilă, în ochi lor, de critică. Așa apar neologisme vizând social-dmocrația* - „social-fascismul” - sau troțkiștii* - „hitlero-troțkismul”. Așa cum au arătat Annie Kriegel și Franșois Furet - în Trecutul unei iluzii - antifascismul este înainte de toate o noțiune de care comuniștii se servesc pentru a extinde la infinit sau a restrânge după plac câmpul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
communise", înseamnă „care își împarte sarcinile cu altcineva". În latina clasică însemna, ca și sensul, urmașul său actual „care aparține mai multora sau tuturor". „Comunicus" a dat ulterior naștere verbului „communico", pătrunzând în românește pe filieră franceză, odată cu valul de neologisme romantice din ultimul secol și jumătate. Comunicarea ca act, sistem, cod sau mijloc stă la baza organizării și dezvoltării sociale, influențând raporturile pe orizontală și verticală între oameni intervenind chiar în aspirațiile lor intime, dar și în cunoașterea realității. În
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nr. 54, primul semestru, pp. 95-126. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, Paris, PUF. RAULIN Anne (2000), L’Ethnique est quotidien, Paris, L’Harmattan. Φ Comunitate, ETNICITATE, Etnocentrism, Etnocid, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, POPOR Etnocentrismtc "Etnocentrism" Acest neologism, creat În 1906 de William Sumner În Folkways, desemnează poziția celor care consideră că felul lor de a fi, de a acționa sau de a gândi trebuie să fie preferat tuturor celorlalte. ν Bazându-se pe o puternică identificare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și resentimentul față de străini și, mai general, față de tot ce este străin, altfel, diferit sau, mai precis, față de tot ce este preconstruit din punct de vedere cultural, Într-un context socio-istoric definit, ca aparținând de „non-eu” (vom nota aici că neologismul, corect format, heterofobie ar prezenta avantajul de a nu conota o relație privilegiată cu naționalismul). Pentru etnocentrism: retragerea În sine, aroganța amestecată cu ignoranța, intoleranța față de normele culturale diferite de ale grupului de apartenență al subiectului, chiar disprețul pentru tot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am construit: „mixofobie”). Dacă atitudinea mixofobă este universal distribuită În cadrul speciei umane (și poate fi considerată așadar o trăsătură a naturii umane) sau este o construcție socio-istorică rămâne Însă de discutat. P.-A. T. & ALLPORT Gordon (1958
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instituțiilor supranaționale Îi conferă, din acest punct de vedere, o nouă semnificație. În schimb, suveranismul constituie o mișcare politică de afirmare care urmărește autodeterminarea pentru o populație dată. Deși se folosește deja pe scară destul de largă, această noțiune este un neologism și nu apare Încă În dicționare. Unii susțin că a intrat În uzul curent În Québec. ν Mișcările suveraniste apar În situații În care comunitățile nu dispun de toate instituțiile necesare pentru a-și exercita suveranitatea. Le găsim, cel mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căci acesta a fost target-ul) a fost minim. De vină a fost atât subiectul, cât și căldura groaznică. 3. Nesimțirea românilor este uriașă, fără limite și nimic nu se va putea face în viitor, nimic durabil (sustenabil - iată un neaoș neologism englez), fără a se ataca din toate unghiurile posibile această groaznică problemă (mult mai importantă chiar decât integrarea în UE). Suntem repetenți la cei șapte ani de acasă. Participanții nu au avut răbdare să asculte expunerile nici măcar o oră întreagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
concepte și "aparate" dintr-o limbă în alta. A n a l i z a d i s c u r s u l u i exploatează colingvismul din perspectiva efectelor asocierii între limbi asupra stilurilor literare și vocabularului, studiul neologismelor, al calcului și al împrumuturilor, fiind foarte util în special în analiza discursului politic sau al celui lexicografic.V. diglosie. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH COLOCAȚIE. Pentru a comunica, vorbitorii recurg inevitabil la îmbinări de cuvinte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gîndirea, sentimentele, comportamentele alocutorilor. Jean-Jacques Robrieux propune o clasificare inspirată din tratatele clasice: (1) figuri de sens, care sînt prin esență tropii, adică figurile de transfer semantic (metonimia, sinecdoca, metalepsa etc.); (2) figuri de cuvinte, ce privesc jocurile asupra lexicului (neologismele, arhaismele etc.) și jocurile asupra sonorităților (asonanțele, aliterațiile etc.)"; (3) figuri de gîndire, care regrupează îndeosebi figurile ironiei, paradoxului, ca și pe acelea ale intensității (hiperbola, litota etc.), ale enunțării și ale dialecticii (apostroful, prozopopeea, prolepsa, paranteza etc.); (4) figuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obișnuit prin creație lexicală. O altă accepție a acestui termen este aceea de "îmbogățire a limbii cu cuvinte noi", indiferent dacă acestea sînt create pe terenul limbii sau împrumutate din alte idiomuri, pentru ca italiana să adauge și înțelesul "exces de neologisme (întrebuințate de un autor)". Pentru limba română, termenul consacrat pentru a denumi îmbogățirea limbii cu elemente lexicale noi este cel de neologizare, prin care se are în vedere însă, de obicei, realizarea de împrumuturi (culte) în perioada modernă a limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de obicei, realizarea de împrumuturi (culte) în perioada modernă a limbii, deși, în această perioadă, s-au produs și numeroase creații de elemente noi sau îmbogățiri semantice și extinderi funcționale ale elementelor existente. De aceea, în limba română, și termenul neologism conduce în mod obișnuit la ideea de împrumut (cult) și numai uneori sînt avute în vedere creațiile cu mijloace interne. Această situație este explicabilă, în parte, prin faptul că limba romînă, ca limbă romanică, nu se remarcă în mod deosebit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă, semnificațiile noi (care alcătuiesc neologizarea semantică) se adaugă celor deja existente, încît aripă devine o parte a avionului așa cum este o parte a corpului păsărilor, fiindcă favorizează zborul. Cel mai important factor care induce, în cazul limbii române, identificarea neologismului cu împrumutul este de natură extralingvistică: cunoscînd de puțin timp orientarea statornică spre evoluția de tip european, românii s-au aflat în situația de a asimila o mare cantitate de cunoașteri la care a ajuns lumea civilizată, iar aceste cunoașteri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de denominație. Se poate spune, deci, că nominația este actul prin care subiectul numește ceva în spațiul discursului, clasifică un referent introducîndu-l într-o clasă de obiecte anumită a lexicului, cel puțin atunci cînd nu se urmărește inovarea printr-un neologism. Dimensiunea performativă a acestui act originar al nominației devine astfel evidentă și semanticienii îl numesc, de altfel, "botez". Nu este surprinzător, prin urmare, că acest act a fost văzut în toate timpurile ca fondator al limbii și că a beneficiat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care nu se auzeau mai înainte de 1900 “ <footnote Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, în „Ethnos. Revistă de grai, studiu și creație romînească“, Focșani, I, 1941 - 1942, p. 23. footnote> , dar în Basarabia fenomenul acesta era cu mult mai rapid. Aici „neologismele rusești legate de viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite îndată; în locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. [...] acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind în jurul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]