2,473 matches
-
sale.” Un exilat, scriitorul Ion Milos, stabilit în Suedia, declară că în Occident, cartea românească „este necunoscută din cauza noastră, a românilor, fiindcă este o trăsătură negativă a românilor de a nu ne pasă de cunoașterea noastră în lume. Pe langă nepăsarea această, care este o trăsătură fundamentală, este și invidia aproape bolnavă; și aici ne deosebim de alte popoare, de exemplu, să fac o comparație cu evreii, căci nu întâmplător multe premii Nobel au fost oferite evreilor; fiindcă, atunci cand un evreu
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
pierdute în norii mohorâți. Ochii ploii, goi și tulburi, scaldă privirea zilei în îmbrătișarea valurilor învolburate, agitate de glasul tunetului. Mareea sentimentelor se înalță și atinge cu buze umede, sărutul ploii, lovește cu putere țărmul de stânci, încearcă să dărâme nepăsarea de piatră Undeva, corabia plutește în derivă, lovită de furia naturii. Privești împietrit prin geamul rotund puntea scăldată în apă ... catargul se rupe neputincios, lovit de valuri ... Departe de lume, lupți cu stihiile, capcanele subconștientului, piedici in călătoria spre lumi
NAUFRAGIU de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354649_a_355978]
-
de bucătărie ... Când se-nfurie că nu te-ocupi tu să-l ascuți. Pe lângă cele junghiuri reumatice, bunicul, iată, mai primi un junghi ... Ba nu unul, ci două. Primul, înțepătura cu aluzie la conflictul său casnic, nu prea îl mișcă. Nepăsarea fetei, însă, față de obiectul ce tremura în mâinile lui, îi întunecă fața... - Va să zică, atâta crezi tu că se poate numi ceea ce-ți arăt eu? O ruginitură... Înțelege repede că fata n-are nici o vină și încearcă să se stăpânească
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
-mi pun make-up are vreun rost) vraja magului e încă firavă ca un copil adus mai devreme pe lume ascult mugetul de sub scoarță în genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă lumina de la fereastra-etanș a gândului tău măsurat timpul nepăsării ți-i cât un blestem dinspre mamă îngerii pământului peticesc albverde poala sfâșiată a iernii ce să mai coși zdrențele unei iubiri vântul umblă prin odăile ierbii făcând curățenie de Paști (inevitabil atâtea de aruncat) întredeschiși ochii primăverii îmi mătură
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
care pe mine se baza, Iubește-mă așa cum sunt, Numai o clipă, un minut! Iar dacă voi încerca, Pentru o clipă să te uit, Ar fi pentru mine prea mult, Pentru iubirea de cândva. De ce ar trebui să șterg, Cu nepăsare un gând senin, Să încerc să mai revin, N-am altă cale să merg? Turda 1964 Referință Bibliografică: Există alt drum? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 449, Anul II, 24 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
EXISTĂ ALT DRUM? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354693_a_356022]
-
băncilor, căci nici nu era dezmățul libertinajului de azi, dar nici nu ni l-am fi dorit așa. Suntem generația profesorilor care i-a învățat și i-a făcut parlamentari pe politicienii de azi, pentru ca acum să le poata răbda nepăsarea. Noi știam să protestăm cântând la unicele, pe vremea aceea, și înălțătoarele Cenacluri Flacăra: „Sunt curat la trup, curat la suflet, Vreau să înțeleg și să iubesc: Nu contează cât de lung am părul, Dar contează ce și cum gândesc
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca pe unul care a reușit deja să aducă câștig. Pe când, cel care îngroapă talantul se îngroapă pe sine în lene și nepăsare, sau în necinste, cum suntem și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba nu e doar dușmanul stăpânului, ci și al lui însuși. Iată deci cui țineai partea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă străpung Dar, voi învinge misterul, Săgețile să le-alung. Voi răstigni răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. La trena unei comete Aș coase cruda durere, S-alerge printre planete, S-o transform în adiere. Aș culege dintre stele Șoapte pline de candoare, Să pot dărui cu ele Dragoste nepieritoare
ZBUCIUM de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357248_a_358577]
-
să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă străpung Dar, voi învinge misterul, Săgețile să le-alung. Voi răstigni răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. Citește mai mult Pe oceanul de tăcereSe varsă ca o cascadă,Fără dig sau bariere,Fără zgomotul din stradă,Mantie neagră și lungă,Otrăvind meticuloasă,Încercând să mă ajungăCa o plapumă hidoasă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
doboare,În urmă să mai rămâieDoar flacări ucigătoare.Scântei crude vin din spate,Pârjolind puful plăpândAl viselor înghețate,De durere, spumegând,Mă inundă-n suflet gerul,Clipe crunte mă străpungDar, voi învinge misterul,Săgețile să le-alung.Voi răstigni răutate,Nepăsare și durere, Adăpostind bunătateîn suflet cu mângâiere.... XVIII. INCANTAȚII, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011. Priviți-mă cât mai e vreme, Pe nas, să-mi puneți ochelarii, Cât încă n-am de ce mă teme
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
că am suferit, Chipul tău din suflet îmi e șters. Acum mă întreb de ce îmi mai aduc, În suflet vechea suferință grea, Care mă face universul să-l reduc, Și să constat că nu vei fi a mea! Nu din cauza nepăsării tale, Rămăsesem același naufragiat, Nu sunt eu cel mai mare, Nici cel din urma condamnat! În ochii tăi eu n-am citit, Văpăile ce ard de obicei, Pe fața unui îndrăgostit, După sărut în ochii mei! Nu știu ce vei putea vedea
CÂND MĂ GÂNDESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357426_a_358755]
-
la nevoie, scut, îmi tremură și mâna, cea care v-a crescut, iar tocul cu cerneală abia de-l mai apuc, n-am Internet, degeaba și nici nu vreau Feizbuc! V-am învățat să scrieți citeț și cu răbdare, azi nepăsarea voastră de-a nu răspunde, doare! Dar mă întreb ca omul cu mintea grea de gânduri, nu-i prea destulă oare tăcerea dintre rânduri? Vă iert ca un părinte, cu dragostea rămasă și vă aștept răspunsul adus de voi Acasă
SCRISOAREA UNUI PĂRINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357460_a_358789]
-
un timp Sau uitării îmbelșugate s-o dea-n ochii-anotimp?! Cât mai poate dorul singur să ucidă întâmplarea? Ce tertipuri înfocate să plesnească-acum uitarea Pentru ca-ntr-o viață nouă să mă scald în „adio”-ul Ce mi-l smulgi cu nepăsare, noroind cu mâl stiloul Care scrie cu durere despre infinita-mi vină Că exist, că dor, că plâng, că nu mai caut pricină Doar paralizez visând la iubirea neacasă, la pierdutul meu rotund... Săracia-mi bate cuie în vântosul legământ Referință
CE POT FACE DOUĂ INIMI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357778_a_359107]
-
Nimic nu este pierdut atâta vreme cât credința este în picioare. Când capul se ridică, atunci sufletul nu abdică. Te spovedești de pe poziția de a nu mai face. Că se întâmplă, este accident, dar nu este dorința și deliberarea ta, nu-i nepăsarea ta, nu este pocăintă falsă, fățarnică și ipocrită. Când te pocăiești cu adevărat, te duci ca să nu mai faci. Altfel ești vinovat de participare, nu de accidentare. Deci ca să poți să fii pregătit trebuie să fii un om de jertfă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
poate încadra. Prin lene sau trândăvie - atitudine necinstită fiind, energia sufletească se scurge, trece în degradare morală ce vizează viața spirituală, și care, în același timp tensionează relațiile cu cei din jur. Astfel lenea este definită ca „o rătăcire și nepăsare pentru mântuirea veșnică a sufletului, prin care omul se întristează și se dezgustă de binele pe care trebuie să-l săvârșească; pentru aceasta el fuge de osteneala cu care se face binele”, ne învață Religia. Omul harnic are o dispoziție
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
gândirii, în concepțiunile estetice, filosofice (...) pe de altă parte, traiul mai unit al acelor ce vorbesc aceeași limbă, unifică moravurile și obiceiurile, restrânge interesele materiale comune (...) Este deci firesc lucru, de a iubi mai mult pe conaționali decât pe străini”. Nepăsarea vremelnicilor conducători ai neamului, îndemnurile lor pripite și negândite sunt nocive. Ei nu înseamnă patrie, nu înseamnă neam, sunt ființe trecătoare, trăind în palatele lor luxoase, rupți de popor, aplecându-și urechea doar la minciunile consilierilor lingușitori. Ei uită de
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
Nimic nu este pierdut atâta vreme cât credința este în picioare. Când capul se ridică, atunci sufletul nu abdică. Te spovedești de pe poziția de a nu mai face. Că se întâmplă, este accident, dar nu este dorința și deliberarea ta, nu-i nepăsarea ta, nu este pocăintă falsă, fățarnică și ipocrită. Când te pocăiești cu adevărat, te duci ca să nu mai faci. Altfel ești vinovat de participare, nu de accidentare. Deci ca să poți să fii pregătit trebuie să fii un om de jertfă
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
GEORGE BACIU... XIX. POEME DE GEORGE BACIU, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 509 din 23 mai 2012. IUBITO Iubito, ai grijă să nu se stingă vântul, să nu moară flașnetarul cu frac și joben, să nu cadă-n nepăsare timpul, să nu se veștejească toamna la ten. Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă, să închei nasturii de la vestonul lunii, să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă, să-mi pui în sertarul inimii toate sonetele humii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
verde călcată de vânt, cad sunete rânjite pe grumazul degetelor, livada de vise a înflorit sub așternut. Citește mai mult IUBITOIubito, ai grijă să nu se stingă vântul,să nu moară flașnetarul cu frac și joben,să nu cadă-n nepăsare timpul,să nu se veștejească toamna la ten.Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă,să închei nasturii de la vestonul lunii,să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă,să-mi pui în sertarul inimii toate sonetele humii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Mor păsările-n aer și cad că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare? Din cauza toxicelor omenirii otrăvitoare
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
elementele sale.” Un exilat, scriitorul Ion Milos, stabilit înSuedia, declară că în Occident, cartea românească „este necunoscută din cauza noastră, a românilor, fiindcă este o trăsătură negativă a românilor de a nu ne pasă de cunoașterea noastră în lume. Pe langă nepăsarea această, care este o trăsătură fundamentală, este și invidia aproape bolnavă; și aici ne deosebim de alte popoare, de exemplu, să fac o comparație cu evreii, căci nu întâmplător multe premii Nobel au fost oferite evreilor; fiindcă, atunci cand un evreu
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
adorat în procesiunil sfinte, în cetatea Cherson, întotdeauna, la sfârșitul verii - “ochii săi - cel roșu care judecă, cel verde care visează - i-ar putea spune multe despre purtătorii săi, oricât de bine și-ar ascunde secretele în spatele voioșiei, tristeții sau nepăsării moleșite. Ar afla astfel că nimeni dintre cei trei nu crede cu adevărat în puterea lui”). Și chiar dacă, din negurile neștiinței mai apar năluci (v. scena retragerii “hoardei” care aproape cucerise cetatea Cherson, dar se retrage, înspăimântată, de “o umbră
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
să admirăm o operă de artă, o floare, un copac, o pictură ... Și ne trezim că n-am înțeles nimic din viața asta. Poate din cealaltă o să înțelegem ... Dezinteresul pentru carte poate fi pus pe seama condiției materiale. Dar și a nepăsării și lenei de a mai citi carte pe suport de hârtie sau vreun audio-book. Alții au venit cu produse de apiterapie, Alifii, creme, esențe, tincturi. Aaaa ... și cu câte un catalog de prezentare. OK. Fiecare trebuie să-și vândă produsele
BOOKFEST 2012 de ROMEO TARHON în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358185_a_359514]
-
mai e ziua umbrei și a întunericului timpul ne fură câte o zi din viața ca un cămătar versat uitarea șterge căpițele de fan fixate pe rețină cândva trece vremea unei lumini pământești cum șterge ploaia parbrizul mecanic și cu nepăsare crizanteme cu gust de amintiri mi-au adus-o pe mama din nou în brațe vocea ei că și pielea catifelata mă încălzesc în tăcere la rugăciunea lumânărilor ascult iarăși povestea în care eram fiica ei ochii mei caută proiecția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
mai mult Iarbă își pierde gustul de mâie ziua umbrei și a întunericului timpul ne fură câte o zi din viațăca un cămătar versatuitarea șterge căpițele de fânfixate pe rețină cândvatrece vremea unei lumini pământeșticum șterge ploaia parbrizul mecanicși cu nepăsare crizanteme cu gust de amintirimi-au adus-o pe mama din nou în brațevocea ei că și pielea catifelatămă încălzesc în tăcere la rugăciunea lumânărilor ascult iarăși povestea în care eram fiica eiochii mei caută proiecția unui film în carefetele-mi vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]