9,277 matches
-
i-au și lipit scriitorului "nouăzecist" o etichetă: un autor cu vână, dar scriind numai din talent și din "redarea" numeroaselor experiențe de viață prin care a trecut. Un prozator fără cultură, fără cap teoretic, fără manieră, care boxează la nesfârșit între corzile romanelor sale, fugărindu-și dintr-un colț în altul personajele. Nu găsim la el pic de intertextualitate, deși biografism ar fi: și încă din abundență. Mi se par realmente amuzante astfel de obiecții, din seria celor care i-
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
succesiv, de o pluralitate de euri care vor să se manifeste și să se exprime. Frații vitregi Marian și Gelu Dei apar în scene în care se pune reflectorul pe ei, un observator atent, scormonitor făcând naveta și intermediind la nesfârșit între noi și personaje. De regulă, acestea se individualizează și devin pregnante prin vorbele, tonul, gestica, mimica, faptele și înjurăturile colorate, captate vizual și auditiv, ca în proza comportamentistă. Apar însă și infiltrări în interiorul conștiinței lor, flash-uri ce luminează
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
Illusion, în coregrafia și interpretare lui Adrian Stoian, despre care am mai scris în paginile României literare, apreciind valoarea respectivelor lucrări. De la Adrian Stoian așteptăm însă și alte compoziții decât aceasta, realizată cu mulți ani în urmă, și care, prin nesfârșita ei repetare, riscă să-l blocheze creativ. În fine, suita de manifestări prilejite de Amprenta concepută de Răzvan Mazilu, s-a încheiat, în ultima seară, cu invitația de a privi o construcție suspendată, din carton, care sugera o aglomerare de
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
Ion Barbu adresate lui Tudor Vianu. Plăcerea estetică se însoțește mai totdeauna cu cea erotică, un laitmotiv bine cunoscut. La muzeul din Cassel (era pe atunci bursier la Götingen), tânărul are alături pe o Lily Lang, care-i oferă apoi nesfârșite clipe de desfătare, după care el, insațiabilul, tânjește epistolar: "On doit languir quand on a perdu une M-lle Lang!" Experiențele erotice sunt multiple și permanente, selecția (dacă e vreuna!) oscilând între chipul angelic ("femeia de mătase, parfum și alb de
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
căutarea satelitului "Veac Nou" îndeplinesc formalitățile funcționarilor din România comunistă care pleacă în delegație, utilizează aceeași limbă de lemn administrativă și cotidiană, au aceleași deprinderi comportamentale ca muncitorii dintr-o întreprindere de stat. Umorul se naște din contradicția existentă între nesfârșitul imaginar SF și realitatea foarte limitată pe care o oferea oamenilor "politica înțeleaptă" a diverselor autorități din timpul regimului comunist. Apoi din ambiguitatea roboților care, având toate caracteristicile unor oameni obișnuiți din deceniul ubuesc al regimului Ceaușescu, pot trimite cu
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
mesaje și daruri prietenești pentru acest Victor Schoelcher. Maestrul primește multe vizite din Franța, dar la începutul toamnei ele devin mai rare, așa că ar fi o ocazie. Datele dumneavoastră vor fi și ale mele. Dl de l'Aubépine repetă la nesfârșit această din urmă frază. Vă închipuiți, datele mele vor fi și ale lui Victor Hugo. E ceva, nimeni nu a mai trăit un asemenea moment la castel. Se îmbrățișează, în fine, dl de l'Aubépine îl îmbrățișează pe Duplessis. Vrea
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
Ales geben die Götter, die unendlichen, Ihren Lieblingen ganz: Alle Freuden, die unendlichen, Alle Schmerzen, die unendlichen, ganz." Ai și citat, în relatarea ta entuziastă despre Delphi, primele două versuri. Traducerea literală ar suna cam așa: Totul le dau zeii, nesfârșiții,/Iubiților lor, cu totul:/ Toate bucuriile, nesfârșite,/ Toate suferințele, nesfârșite, cu totul ". Remarcă, te rog, cum Goethe folosește de trei ori "unendlich" ("nesfârșit", "nemărginit", "veșnic"), de două ori "ganz" ("cu totul", "pe deplin", "integral") plus "Ihren Lieblingen" ("iubiților lor", "aleșilor
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
Lieblingen ganz: Alle Freuden, die unendlichen, Alle Schmerzen, die unendlichen, ganz." Ai și citat, în relatarea ta entuziastă despre Delphi, primele două versuri. Traducerea literală ar suna cam așa: Totul le dau zeii, nesfârșiții,/Iubiților lor, cu totul:/ Toate bucuriile, nesfârșite,/ Toate suferințele, nesfârșite, cu totul ". Remarcă, te rog, cum Goethe folosește de trei ori "unendlich" ("nesfârșit", "nemărginit", "veșnic"), de două ori "ganz" ("cu totul", "pe deplin", "integral") plus "Ihren Lieblingen" ("iubiților lor", "aleșilor lor"). Iată răspunsul, indirect, la a doua
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
Freuden, die unendlichen, Alle Schmerzen, die unendlichen, ganz." Ai și citat, în relatarea ta entuziastă despre Delphi, primele două versuri. Traducerea literală ar suna cam așa: Totul le dau zeii, nesfârșiții,/Iubiților lor, cu totul:/ Toate bucuriile, nesfârșite,/ Toate suferințele, nesfârșite, cu totul ". Remarcă, te rog, cum Goethe folosește de trei ori "unendlich" ("nesfârșit", "nemărginit", "veșnic"), de două ori "ganz" ("cu totul", "pe deplin", "integral") plus "Ihren Lieblingen" ("iubiților lor", "aleșilor lor"). Iată răspunsul, indirect, la a doua ta întrebare. Evident
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
ta entuziastă despre Delphi, primele două versuri. Traducerea literală ar suna cam așa: Totul le dau zeii, nesfârșiții,/Iubiților lor, cu totul:/ Toate bucuriile, nesfârșite,/ Toate suferințele, nesfârșite, cu totul ". Remarcă, te rog, cum Goethe folosește de trei ori "unendlich" ("nesfârșit", "nemărginit", "veșnic"), de două ori "ganz" ("cu totul", "pe deplin", "integral") plus "Ihren Lieblingen" ("iubiților lor", "aleșilor lor"). Iată răspunsul, indirect, la a doua ta întrebare. Evident, Goethe se celebrează pe sine, ca pe un ales al zeilor. Primește de la
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
de vreo retorică, precum cel blagian, ci se situează simultan în existență și scriitură, asumate coparticipativ ca existență a scriiturii și ca scriitură a existenței. Obiectul poeziei se reduce la acest eu ce se investigheză perpetuu pe sine, poetizând la nesfârșit existența ca experiență scripturală" (p. 17). Gheorghe Crăciun, cu care Marin Mincu nu se confruntă niciodată, vedea în Bacovia o culme a poeziei tranzitive, ca o premisă a postmodernismului; Marin Mincu originează în opera bacoviană o poezie reflexivă (nu folosește
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
știm că protagonistul va reuși în viață, dar suntem curioși să aflăm cum, poate ne prinde bine informația), blocând din start o lectură naivă, de identificare. Nu e viață propriu-zisă ceea ce parcurgem aici; nu e nici text autoreferențial, multiplicat la nesfârșit. Este un amestec posibil, dezirabil, între cele două, o modalitate flexibilă de a le observa, disocia, reintegra. Să citim această excelentă scenă a întâlnirii din tren, între colonelul Vasile Chiriță, fostul anchetator al lui Ilie Cazane, și un ins care
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
personalități ale vieții literare și artistice, de preoți dar și de - cum altminteri? - securiști și milițieni, sunt prezenți la prohodul "părintelui Nicolae" și țăranii maramureșeni care "l-au iubit pe evreul Steinhardt cel convertit, drept care au pregătit și pregătesc la nesfîrșit primirea lui în evlavia poporului român". Dacă un "moment de perplexitate" îl reprezintă o coroană de flori din partea lui... Adrian Păunescu, localnicii simpli dovedesc că "avem nevoie de încă o icoană. O icoană maramureșeană, desigur. Icoana Monahului DelaRohia". Să adăugăm
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
articole. Publicate postum și în traduceri discutabile au rămas Soveja, Piatra Teiului, Stînca Corbului, Iașii și locuiitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale de Armindeni din aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le concepuse pe toate sub semnul provizoratului. Proza lui pare o succesiune de fragmente înrudite
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
și de fericit ce sunt/ pun mâna pe fundul/ tuturor bunoacelor care-mi ies în cale." (Fericit). Altfel, este destul de sfios și-i plac "tipele pudice", întrucât cu ele se poate construi "un abis de comunicare/ unde se pot întâmpla/ nesfârșite nopți de desfrâu". Nici fantasmele nu sunt de lepădat; cu atât mai puțin realitatea vie și caldă, oferind atâtea surprize plăcute. E suficient un gest al bunoacei, pentru ca tânărul să sară de pe scaun și inima cangurului să țopăie la rândul
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
percep astăzi. Mă văd, mic domn Goe, cu halba de sirop cu apă minerală în față, absorbind ca un burete ultimul cuvințel al discuțiilor, adeseori pline de echivocuri și aluzii sexuale, între maturi. Ciudat, nu-mi aduc aminte din acele nesfârșite ore de adâncă încântare nici un cuvânt explicit urât, nici o înjurătură. S-or fi abținut maturii datorită prezenței mele? Ori chiar nu se înjura în felul și la intensitatea de astăzi? N-aș putea spune. Băutura și băutorii m-au fascinat
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
și de referință nu se limitează la o singură dimensiune a lumii, ci încearcă să cuprindă întreaga ei manifestare. Procesul de inventariere a imaginilor sau de punere în formă a unor idei fără nici un suport determinat constituie, de fapt, o nesfîrșită ceartă și un izvor inepuizabil de tensiuni. Tot ceea ce este încărcat de materie și sursă majoră pentru provocări senzoriale devine abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
Sunetul atât de frumos al Silviei Marcovci și-a păstrat nealterate calitățile, expresia, căldura, sensibilitatea, iar talentul ei atrage hipnotic atenția oriunde s-ar afla. Asocierea cu muzicianul - violoncelist Kniazev a fost una benefică, pentru că acesta din urmă are o nesfârșită capacitate de a se adapta timbral și dinamic pe sinuozitățile discursului muzical, la enunțul și preluarea liniilor melodice, în energia travaliului tematic. 15. Arătătoarele ceasurilor s-au apropiat de ora închiderii și ultimul concert din seria midnight închide și el
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
această “catastrofă pianistică”. Pianul de pe scenă, tot un Bechstein, îl alesesem eu și mă fixai asupra-i cu toate că nu era deprimă calitate, însă tot era mai acceptabil decât celelalte. Când ieșii în scenă aplauzele cu care fui întâmpinată au fost nesfârșite, scena era toată împodobită cu trandafiri roz, de o mărime și frumuseță fără egal: un omagiu al descoperitorului Rapsodiei Române. Rochia mea verde deschis, care o purtam în acea seară memoriabilă se împerechea minunat cu rozul delicat al trandafirilor. Sala
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Rapsodiei Române de Liszt fu delirant, iar după bisurile care fui nevoită să le acord, publicul se înghesui năvălind cât putu să încapă în odaia artiștilor și pe coridoare, ca să mă vadă de aproape și să mă felicite cu urale nesfârșite. Fu o victorie muzicală care aproape n-avea pereche în analele de muzică ale Bucureștilor. După aceea, împreună cu principesa de Wied, Beu, Djuvara și alții, și natural cu familia mea, ne ducem să luăm masa la “Elysée”, unde taraful vestitului
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
îngrijorat de câte ispite îi dau târcoale. Părintele l-a ascultat cu atenție și i-a spus: "Dumnezeu să-ți mai adauge or nu să-ți suprime din aceste ispite, căci numai așa vei dobândi Învierea". Fie ca marea, imensa, nesfârșita ispită a tinerilor ce s-au întrecut la Olimpiada de la Bacău să fie muzica autentică.
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
cu abilitate din capcana în care singur s-a băgat, adică din discursul soporific despre politică și despre progres: la el, literatura pîndește întotdeauna după colț, sub cele mai neașteptate forme. Marea sa carte începe, după tipicul scientist, cu o nesfîrșită Introducțiune, povestire istorică uneori interesantă, dar iremediabil anostă; deodată însă, prelegerea savantului se întrerupe pentru a relata întîmplarea tragi-comică a unui țăran oltean, Niculae, ajuns pe la începutul secolului mare ban în urma unei întîmplări neverosimile petrecute la Stambul, povestită savuros de
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
scrisoarea, o să fac prima mea baie, nu fără spaimă, întrucât mi-e groază de moleșeala fibrelor musculare, întinse acum la maxim, și trebuie să o iau de la capăt, ca să scriu César Birotteau, pe care nu îl mai pot lungi la nesfârșit, că devin ridicol." Față de contemporanii lui, Balzac era un pionier, dar nu putea să nu dea glas unei frici majore: "răul" produs de apa fierbinte, la baie. E drept, scriitorul își construise, cu tot dichisul (stuc alb), un "cabinet de
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
de mari realizări, de grandioase victorii. Parvenitul social din literatura noastră clasică își pierde locul în favoarea parvenitului politic, în comparație cu care păcatele lui Tănase Scatiu apar ca venale. Morga îl caracterizează pe acest nou parvenit, trăindu-și amurgul de-a lungul nesfârșitei tranziții, în încercări grotești de a-și menține forma, dar măcinat de un rău lăuntric. Văduv, el trăiește în amintirea chinuitoare a frumoasei Sonia, soția rusoaică pe care o cunoscuse în studenție, la Moscova. O iubise nebunește, dar femeia murise
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
cu resorturi abuziv extrapolate din alte sectoare ale cunoașterii. Generalizînd, să subliniem că nu există o metodă de-a selecta și urma o metodă, că inteligența omenească e mereu dispusă a se cufunda în ea însăși, a-și reface la nesfîrșit regulile după care se conduce în nesfîrșitul șir de situații ale cunoașterii. E riscantă elaborarea unei metode desprinsă de reflecția, prin forța lucrurilor, variabilă, asupra naturii adevărului. Există oare o metodă a metodei spre-a o descoperi în mod univoc
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]