2,940 matches
-
sa existență (G. Marcelă. Acest aspect face inseparabilă, tematic, persoana de viață. Pentru K. Jaspers, „Viața omului nu trebuie să se desfășoare În seria de generații care se succed, ca cea a animalelor, după un determinism stereotip. Dimpotrivă, cu toată nesiguranța existenței sale, libertatea de care omul dispune Îi oferă șansa de a deveni ceea ce este ființa sa În realitate. Omului Îi este dat de a-și modela singur propria existență. A fi om Înseamnă a deveni om”. În sensul acesta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este izolarea și lipsa de comunicare cu ceilalți. Izolarea este exterioară, ea mă Însingurează și mă golește interior, pentru că Eu, ca persoană, fiind În lume, nu mă Împlinesc decât prin ceilalți. Această Însingurare a izolării va genera un sentiment de nesiguranță, de angoasă și disperare (S. Kierkegaardă. Voi avea sentimentul unui permanent pericol la care sunt expus. Totul se Închide În jurul meu. Nimic nu mai vine către mine. Izolarea mă Împietrește, mă Încremenește, dar această Încremenire este o suferință sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Deși aparent diferite ca formă, Între aceste atitudini și manifestări psiho-morale există o Înrudire apropiată. Toate sunt legate de un sentiment de frustrare veche și permanentă pe care Eul persoanei respective Îl resimte. Gelozia se manifestă ca o atitudine de nesiguranță, suspectarea partenerului În relația de cuplu. Ea este legată de sentimentul de inferioritate al persoanei geloase. La baza acestei inferiorități se află o anumită imagine de sine negativă, datorită unor frustrări, sau situații castratoare anterioare. Gelozia este o anxietate legată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de legătură Între persoane, dar și o completare reciprocă. Tendințele de evitare a unei persoane față de ceilalți sunt atitudini psiho-morale care au la originea lor frustrări, complexe de culpabilitate și inferioritate, o anumită imaturitate psiho-morală a Eului, un Supra-Eu slab, nesiguranța de sine, incapacitatea de a se afirma și de a lupta În viață pe căi directe. Cei care prin atitudinile lor Îi evită pe ceilalți sunt persoane nesigure, slabe sufletește și moral, cu un caracter Îndoielnic. Formele de manifestare ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudini față de ceilalți sunt minciuna, calomnia, ipocrizia și lingușirea. Le vom analiza În continuare. Minciuna este falsificarea adevărului unei situații de teama acesteia. În spatele minciunii stă un complex de culpabilitate și frica de pedeapsă legată de acesta. Minciuna este expresia nesiguranței, a nesincerității În relațiile interpersonale, dar și incapacitatea de a avea relații sufletești și morale pozitive, de deschidere și apropiere sinceră, de dăruire reciprocă. În sensul acesta, minciuna este corelată moral cu furtul. Calomnia este atitudinea care constă În deteriorarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anuleze pericolul. Este, ca și minciuna, o atitudine falsă În relațiile interpersonale. În ambele situații sunt urmărite avantaje, legate de complexul de inferioritate sau de vinovăție, de incapacitatea de a acționa direct, de lipsa de Încredere În forțele proprii, de nesiguranță. 6. Atitudinea față de sine Atitudinea față de sine are caracter de complementaritate În raport cu atitudinea față de celelalte persoane. Atitudinea față de sine se construiește, În primul rând, din pulsiunile egoiste ale Eului personal. Ele sunt alimentate și Întreținute de o anumită structură a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Conștiința pervertită are Însă o semnificație particulară, fiind mai complexă, atunci când se manifestă după etapa culturalizării persoanei umane. Ea este elaborată și orientată, voluntar sau involuntar, Împotriva barierelor restrictive impuse de normele morale, indicând o anumită stare de instabilitate, fragilitate, nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este caracteristică fie unor tipuri degenerate de indivizi, cu grave tulburări caracteriale, de natură constituțional-genetică, fie unor tipuri nevrotice de indivizi, cu carențe educaționale, afective, frustrări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să schimbe lumea și ordinea existentă pentru a o Înlocui cu alta. Tiranic și justițiar, dar utopic În teorie, Îi este imposibil să găsească un echilibru Între dorințe și realitatea practică; 4. tendința de anxietate este caracteristică pentru retragere, ezitare, nesiguranță. Acest tip se teme de schimbare și luptă pentru menținerea ordinii, a valorilor tradiționale. El este tipul caracterizat de echilibru, disciplină și stabilitate, care luptă pentru menținerea și transmiterea valorilor pe care le cultivă și le comunică celorlalți. Tendințele psihologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare Într-o competiție, atitudine de retragere. Existența nevrotică este un tip de existență Închisă, după cum existența realizată este un tip de existență deschisă. Existența Închisă Împiedică persoana să progreseze, pe când
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
norme și Într-un sistem de valori interiorizate și acceptate de toți membrii cetății. Orice schimbare este resimțită ca o răsturnare a ordinii firești. O ruptură, o răsturnare În viața cetății și a oamenilor acesteia. Dezordinea va da naștere unei nesiguranțe, unei stări de angoasă existențiale colective prin lipsa de repere morale, socioculturale și spiritual-religioase. Cetatea este În pericol. Dar acest pericol al cetății este, În mod direct, și un pericol pentru cetățeni. Viața acestora, destinul lor, depinde de viața și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reci, crude, imorale; dă existența unor situații frustrante sau castratoare anterioare, care au traumatizat persoana respectivă, dezvoltându-i o atitudine de respingere față de cei aflați În dificultate, pe care, În mod inconștient, Îi percepe ca pe sine; eă stări de nesiguranță, de anxietate, care Împiedică persoana respectivă de a se angaja Într-un act de ajutorarea celorlalți semeni aflați În dificultate. În mod diferit se Înfățișează atitudinea morală pozitivă, care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apărea În timp, angoasa, teama de a nu pierde partenerul sau de a nu fi abandonat de către partener. Teama generează o tensiune interioară În cadrul cuplului respectiv. Fiecare dintre parteneri este suspicios, iar În locul Încrederii reciproce apare neîncrederea, care va genera nesiguranța. Nesiguranța va provoca, În cazul fiecărui partener, sentimentul pericolului pentru sine și pentru propria viață. Din acest moment, conflictul este deschis. Partenerii se acuză reciproc: cel care acuză se consideră frustrat de către cel pe care-l culpabilizează, și invers. Mecanismele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În timp, angoasa, teama de a nu pierde partenerul sau de a nu fi abandonat de către partener. Teama generează o tensiune interioară În cadrul cuplului respectiv. Fiecare dintre parteneri este suspicios, iar În locul Încrederii reciproce apare neîncrederea, care va genera nesiguranța. Nesiguranța va provoca, În cazul fiecărui partener, sentimentul pericolului pentru sine și pentru propria viață. Din acest moment, conflictul este deschis. Partenerii se acuză reciproc: cel care acuză se consideră frustrat de către cel pe care-l culpabilizează, și invers. Mecanismele și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
altă grupă de tulburări psihomorale, care depinde de structura constituțională a eului și cuprinde tulburări psihomorale nucleare. În această categorie sunt incluse următoarele: labilitatea și modul de a fi imprevizibil, instabilitatea și inconstanța, modul de a fi inegal al eului, nesiguranța de sine, nevoia de securitate și dependența, apetențele patologice, atitudinile și conduitele ezitante etc. Vom analiza, În continuare, cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
proteja viața omului mai mult decât În prezent”. Astfel de mărturisiri, ale medicilor Înșiși, sunt atât de numeroase și de bine cunoscute, Încât nu mai trebuie să oferim și alte exemple, acestea constituind cele mai convingătoare dovezi ale deficienței și nesiguranței de care se face vinovată medicina alopată. Fără Îndoială, tocmai defectele artei vindecării practicate de medicii alopați au fost cele care l-au determinat pe nemuritorul Hahnemann 20 să Îmbrățișeze și să răspândească doctrina lui similia similibus curantur 21. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rupere a persoanei de ceilalți și de realitatea lumii, o stare de închidere în sine, care inițial are semnificația unei conduite de refugiu, dar care de fapt îi este impusă individului; b) angoasa apare ca un sentiment de neliniște, de nesiguranță, dat de incapacitatea de a mai putea înțelege și accepta o lume în schimbare, cu caracter absurd, de care omul se simte înstrăinat, dar în care este totuși obligat să trăiască, deși nu o poate nici înțelege și nici accepta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
format și trăiește îl împiedică să accepte un alt tip de situație, tot în acest context se înscrie forța valorilor morale tradiționale și a cutumelor de care persoana respectivă nu se poate desprinde; frica de pierdere a identității prin înstrăinare; nesiguranța, suspiciunea, teama de înfrângere, de eșec; teama de schimbare, de necunoscut, de nou; frica de a nu putea răspunde noilor exigențe care i se vor impune; lipsa de încredere și nesiguranța; un anumit tip de personalitate dominată de psihorigiditate și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate desprinde; frica de pierdere a identității prin înstrăinare; nesiguranța, suspiciunea, teama de înfrângere, de eșec; teama de schimbare, de necunoscut, de nou; frica de a nu putea răspunde noilor exigențe care i se vor impune; lipsa de încredere și nesiguranța; un anumit tip de personalitate dominată de psihorigiditate și ostilitate față de ceilalți, de suspiciune, care generează o tendință de retragere, de prudență exagerată, adesea nejustificată. 2. Conflictul și competiția Orice conflict este o confruntare, o ciocnire între două forțe. El
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deportate, viața într-o nouă colectivitate organizată poate compensa într-o oarecare măsură despărțirea de familie și de țară. Dar la această separare se adaugă torturile fizice, foamea, condițiile de viață deosebit de grele, subnutriția, presiunile psihice legate de universul concentraționar, nesiguranța destinului personal. Pentru populația civilă, războiul este cauza dezorganizărilor sociale și familiale, a incertitudinii viitorului, a instabilității economice, a deteriorării locuințelor și transportului, a alarmelor aeriene repetate, a bombardamentelor, a ocupației militare străine etc. Indiferent de categoria de populație la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ai săi. Problema nivelului economic este legată de cea a instinctului de proprietate. Uneori, însă, când dorința de „a avea” se combină cu egoismul, cu „a acapara”, ea se centrează exclusiv pe propria persoană, devenind avariție. Teama de viitor și nesiguranța obligă individul la acumulări de resurse materiale și financiare, adesea nejustificate. În această privință, un aspect cu valoare în psihoigienă este dat de „asigurările obligatorii”, ca suport al stării de încredere și, implicit, al unui echilibru securizant pentru starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale, istorice, politice, economice, morale, spiritual religioase, psihologice și medico-psihiatrice. Din aceste motive, igiena mintală își găsește un loc important în strategiile sociale, în politica statului de ameliorare a condițiilor psihosociale ale lumii și vieții moderne. Starea de neliniște psihosocială, nesiguranța, primatul forței în relațiile intersociale și al intereselor individuale în relațiile interumane fac să crească tensiunea socială, neîncrederea, dificultățile de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză” (F. Nitti, L. Bauer, R. Guénon, M. de Unamuno). Conflictele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
său, fiecare dintre aceste grupuri va avea sistemul lui de organizare și funcționare, va adopta o anumită atitudine față de ceilalți, un mod specific de a gândi, o anumită sensibilitate, din care decurge stilul de viață al fiecăruia. Siguranța, ca și nesiguranța vieții devin factorii esențiali care vor condiționa starea de sănătate mintală. Se poate desprinde din cele de mai sus ideea că starea de sănătate mintală și cea de boală psihică sunt condiționate de „factorii sociali” (culturali, morali, religioși, economici, juridici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare de locul de origine cu sentimentul de înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului de origine, stări conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința de imitație din curiozitate sau ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduitele vindicative, care sunt conduite antisociale de maximă violență și de o extremă gravitate; ele se caracterizează prin acțiuni motivate de ură și dorința sadică de distrugere a celorlalți în scopul impresionării adversarului, al creării unei atmosfere de panică, teroare, nesiguranță, tensiune psihică colectivă permanentă; acestea sunt conduitele antisociale deviante de tipul terorismului; ele se manifestă prin răpiri de persoane sau de grupuri de persoane, atacuri armate, crime în masă, distrugeri materiale (clădiri, rețele de comunicație, instalații electrice, de alimentare cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]