2,347 matches
-
suficient de generalitate care să-i permită Guvernului să determine, să individualizeze și să reglementeze măsurile ce vor face obiectul ordonanțelor pe care le emite. Este adevărat că din analiza prevederilor legii supuse controlului de constituționalitate rezultă o reglementare aparent neunitară, dispozițiile care stabilesc domenii concrete în care Guvernul primește abilitare (acte normative enumerate expres în vederea operării de modificări pe calea ordonanțelor) alternând cu dispoziții care se limitează la a indica doar sfera relațiilor sociale ce urmează să fie reglementate
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
grad suficient de generalitate care să permită Guvernului să determine, să individualizeze și să reglementeze măsurile ce vor face obiectul ordonanțelor pe care le emite. Este adevărat că, din analiza prevederilor legii supuse controlului de constituționalitate, rezultă o reglementare aparent neunitară, dispozițiile care stabilesc domenii concrete în care Guvernul primește abilitare (acte normative enumerate expres în vederea operării de modificări pe calea ordonanțelor) alternând cu dispoziții care se limitează la a indica doar sfera relațiilor sociale ce urmează să fie reglementate
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme pentru a tranșa cu titlu definitiv problema în discuție. Această competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 445 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299896]
-
a cauzelor, ci înainte de soluționarea acestora, astfel încât procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragraful 22 și următoarele). ... 32. Referitor la controlul de constituționalitate
DECIZIA nr. 445 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299896]
-
care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme pentru a tranșa cu titlu definitiv problema în discuție. Această competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 542 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299925]
-
a cauzelor, ci înainte de soluționarea acestora, astfel încât procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragraful 22 și următoarele). ... 33. Referitor la controlul de constituționalitate
DECIZIA nr. 542 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299925]
-
drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 41. În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
ulterioare (Codul muncii) Articolul 51 (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa salariatului, în următoarele situații: (...) f) participarea la grevă. Articolul 234 (1) Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați. ... ... III. Practica judiciară neunitară invocată de autorul sesizării 15. Autorul sesizării a arătat că problema de drept enunțată necesită o rezolvare unitară, având în vedere că pe rolul instanțelor specializate în litigii de muncă și contencios administrativ au fost înregistrate multiple litigii similare, soluționate
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
sesizării. ... 34. În ceea ce privește prima condiție, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea unui recurs în interesul legii trebuie să indice într-un mod neechivoc reglementarea susceptibilă de interpretare și aplicare diferită care a generat jurisprudența neunitară. ... 35. Din acest punct de vedere, întrebarea din actul de sesizare este formulată în termeni neclari, de natură să nască discuții cu privire la norma de drept a cărei interpretare a declanșat divergența de jurisprudență. ... 36. Atunci când întreabă „dacă
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
Casație și Justiție, atunci când actul de sesizare nu formulează precis obiectul recursului în interesul legii, revine completului competent să îl judece „sarcina de a determina dacă, prin modul de prezentare a problemei prin care s-a pretins o rezolvare neunitară prin hotărâri judecătorești definitive, aceasta reprezintă o problemă de drept de natură să pună în dezbatere interpretarea și aplicarea unei/unor reglementări legale“ (Decizia nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
Se constată că în ceea ce privește suspendarea de drept a contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu pe durata grevei desfășurate în perioada anterioară modificării dispozițiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 nu există practică neunitară; niciuna dintre hotărârile anexate nu afirmă că suspendarea de drept nu ar fi operat - nici în ipoteza în care salariații ar fi continuat să presteze activitatea obișnuită pe parcursul zilei de 8 ore - întrucât aceștia și-au asumat consecințele aderării
DECIZIA nr. 5 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299937]
-
lei prin ordin/decizie a conducătorilor instituțiilor din sistemul justiției și drepturile salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018, neachitate până la data de 15 noiembrie 2023, se plătesc eșalonat în perioada 2025-2029, astfel: (...) ... ... III. Practica judiciară neunitară invocată de autorul sesizării 13. Autorul sesizării a arătat că practica judiciară divergentă vizează interesul actual în promovarea/susținerea acțiunilor având ca obiect acordarea majorării de 25% a indemnizației de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, stabilite prin
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
sesizării. ... 32. În ceea ce privește aceste condiții, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea unui recurs în interesul legii trebuie să indice într-un mod neechivoc reglementarea susceptibilă de interpretare și aplicare diferită care a generat jurisprudența neunitară, iar problema de drept dezlegată diferit să se regăsească în hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării. ... 33. Din acest punct de vedere, întrebarea din actul de sesizare este formulată în termeni neclari, în raport cu divergența de jurisprudență ce reiese din
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
superior al drepturilor salariale față de cele puse în plată, în condițiile în care majorarea s-ar aplica unei valori de referință sectoriale recunoscute retroactiv, la rândul ei, într-un cuantum superior. Astfel, problema de analizat, ce a generat jurisprudența neunitară, nu se referă la interesul - incontestabil - al persoanelor care au formulat acțiunile privind drepturi salariale de a pretinde, finalmente, plata unor salarii/indemnizații mai mari, în raport cu modul în care acestea au interpretat legea. ... 34. În realitate, divergența de interpretare
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
ce determină concluzia îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate. ... 36. Ultima condiție este, de asemenea, îndeplinită, practica judiciară divergentă invocată fiind dovedită prin hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării, respectiv cele ale Curții de Apel București și Tribunalului Covasna, care atestă rezolvarea neunitară dată problemei de drept enunțate. ... ... IX.2. Asupra fondului sesizării 37. Prin Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 9 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299938]
-
în conformitate cu prevederile Legii nr. 210/1999. ... 44. Chestiunea de drept supusă dezlegării nu ridică însă o reală dificultate, în contextul în care dispozițiile legale anterior citate nu sunt lacunare, incomplete și nici neclare, neexistând riscul apariției unei practici judiciare neunitare. ... 45. De asemenea, mai trebuie subliniat că în cuprinsul sesizării nu există nicio referire la gradul de dificultate al chestiunii de drept în discuție ori la caracterul controversat al acesteia. Or, pentru a fi justificată declanșarea procedurii hotărârii prealabile, este
DECIZIA nr. 178 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300340]
-
de a face, în mod rezonabil, obiectul mai multor interpretări posibile, pe care instanța de trimitere trebuie să le prezinte în cuprinsul încheierii de sesizare pentru a demonstra astfel aptitudinea chestiunii de drept de a genera în viitor practică judiciară neunitară (Decizia nr. 47 din 7 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1117 din 8 noiembrie 2024). ... 46. Așadar, instanța de sesizare
DECIZIA nr. 178 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300340]
-
este neclar și încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, generând insecuritate în circuitul civil și riscul unei practici judiciare neunitare, cu efecte negative asupra ambelor părți ale contractului de credit, din moment ce este susceptibil de interpretări diferite. ... 9. Se menționează că ipoteza comună a textelor legale criticate este aceea că formularea unei notificări de dare în plată de către
DECIZIA nr. 99 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300373]
-
admisibilitate că atât jurisprudența colectată, cât și opiniile teoretice exprimate de judecătorii instanțelor consultate dovedesc existența unor puncte de vedere argumentate ce susțin cele două variante de rezolvare a conflictului de norme; în plus, apare ca iminentă conturarea unei jurisprudențe neunitare asupra chestiunii de drept sesizate, astfel încât, având în vedere și argumentele necesar a fi cântărite în cadrul operațiunii de interpretare la care se raportează instanța de trimitere, este îndeplinită și cerința ca problema de drept să denote dificultatea ce
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
mai precis, consecințele admiterii/respingerii excepției prescripției din perspectiva principiului nediscriminării prin crearea de inegalități între persoanele aflate în situații similare). ... 60. În plus, din relațiile comunicate de instanțe (paragrafele 35-39 din prezenta decizie) reiese caracterul incipient al unei practici judiciare neunitare, față de amploarea cazuisticii apărând ca fiind necesară dezlegarea pe fond a acestei chestiuni de drept. ... 61. În fine, în ceea ce privește ultima condiție, ce vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, în practica
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
ordonanțe de urgență, așa cum sunt redate în expunere, se face referire la „chestiuni dificile de drept“, cu sublinierea că acestea doar explică, nu și completează prevederile adoptate, care ar trebui să fie clare tocmai pentru a nu crea practică neunitară, o astfel de practică fiind chiar resortul adoptării ordonanței de urgență în discuție. Pe cale de consecință, a apreciat că o astfel de sesizare intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecății în cauzele care se încadrează la
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
dispozițiile antereferite ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în raport cu motivarea sesizării, au fost identificate o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii exigențelor procedurale pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 30. Instanța de trimitere arată că legiuitorul delegat ar fi instituit obligația de a sesiza instanța supremă în vederea pronunțării hotărârii prealabile, fără a fi lăsat la latitudinea titularului sesizării analiza privind dificultatea interpretării chestiunii de drept susceptibile să dea
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. ... 35. Totodată, în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a prevăzut în sarcina titularului sesizării și obligația prealabilă de „verificare“, în sensul unei prime analize a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
nu apare ca fiind, prin raportare la dispozițiile legale din care aceasta derivă sau în care este conținută, îndeajuns de clară, generând dificultăți veritabile de înțelegere a ei și, din acest motiv, având vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară. ... 38. În consecință, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu permite ca învestirea instanței supreme să aibă ca obiect orice problemă de drept subsumată cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. Interpretarea contrară ar conduce, pe
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 40. De asemenea, mai trebuie subliniat că, în sesizare, nu există nicio referire la gradul de dificultate a chestiunii de drept în discuție ori la caracterul controversat al acesteia. Or, pentru a fi justificată declanșarea procedurii hotărârii prealabile, este necesar
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]