1,775 matches
-
Timpul trece încet și se pare că răbdarea nu e punctul meu forte... Poate că dacă aș ști că...; sau, nuanțând, contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9.2.); discurs interactiv etc.; * structura întrebare răspuns
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o încredere totală a autorilor în știință și mai puțin, sau deloc, în spiritualitate. Aceasta din urmă este ironizată și desconsiderată. Transpar de aici reminiscențele marxisto-pozitiviste ale fetișizării științei și progresului tehnic. Or, așa cum arăta frecvent (și) Mircea Eliade, după Newton, în plină modernitate, tehnica a cunoscut o teribilă desacralizare. Dacă tehnica veche, premodernă, era dublată de o dimensiune simbolico-religioasă, cea actuală încetează a mai fi. Un banal instrument de lucrat pământul (hârlețul, de exemplu) era ceva util muncii propriu-zise, dar
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
vremii au manifestat un interes deosebit pentru studiul naturii, în general și a fizicii în particular. Amintim aici pe Nicolae Cercel, fost profesor al Academiei de Științe din Franța și al Academiei Imperiale din Rusia, cunoscător al lucrărilor lui Isac Newton. Apoi, Nichifor Theotokis, director al Academiei Domnești, care a fost preocupat de ”fizica nouă”, sintetizând noutățile științifice ale vremii în două volume intitulate Elemente de fizică (Lipsca, 1765). Un alt profesor și director al Academiei Domnești, Iosif Moesiodan, a elaborat
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de interacțiunea indivizilor, neputând fi extras dintr-o relație dată și generalizat societal (Bourdieu, 1980; Coleman, 1990). Pentru alți autori, capitalul social este o trăsătură psihologică, o resursă individuală evidențiată în relațiile sociale printr-o serie de valori și atitudini (Newton, 1997; Whiteley, 1999; Inglehart, 1997). Ca atare, acesta poate fi exprimat prin încrederea socială, spre exemplu. În ceea ce privește măsurarea, capitalul social a fost măsurat într-un mod pragmatic, ad-hoc și nesistematic (Flap, 1999). Multe studii folosesc mai ales date secundare colectate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
date secundare colectate în alt scop, ceea ce încurajează folosirea oricărui indicator cantitativ disponibil drept proxy pentru capitalul social (Rose și Weller, 2003). Pentru unii autori, măsurarea trebuie realizată la nivel agregat, un nivel mult mai sensibil la variațiile de context (Newton, 2001; Norris, 2000). Alți autori cred că avem nevoie de o măsurare la nivel individual tocmai pentru a surprinde relațiile ce se stabilesc cu alte valori și atitudini (Putnam, 2002). Un alt punct disputat este chiar efectul benefic al capitalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
meargă de la participarea voluntară la încrederea socială, la alte valori și atitudini, dar și la creșterea economică. Dacă unii autori confirmă ipoteza socializării (Whiteley, 1997; Wollebaek și Selle, 2002; Hooghe, 2003), alți cercetători sunt sceptici în legătură cu sensul relației de cauzalitate (Newton, 1999; Schneider, Plümper și Baumann, 2000). Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definițiile utilizate de World Values Surveys (Inglehart, 1997) și European Values Surveys (van Schaik, 2002) pe patru dimensiuni: încrederea generalizată și participarea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
39,3 21,1 8,4 NATO 22,9 38,7 19,5 9,2 Notă: Diferența până la 100% este dată de nonrăspunsuri. Nu vom considera totuși încrederea instituțională drept o componentă a capitalului social, ci doar o variabilă asociată. Newton (2001) pune în lumină problemele pe care le înregistrăm atunci când dorim să măsurăm încrederea. Încrederea pare mai puțin o trăsătură internă, consolidată, imuabilă a personalității cuiva decât o evaluare a mediului social. Doar așa am putea explica variația bruscă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
țările postcomuniste. Sociologie Românească, 2, 1, 41-78. Mishler, William și Rose, Richard. (2001). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political Science Review, 22, 4, 303-320. Mungiu-Pippidi, Alina. (2000). Politica după comunism. București: Editura Humanitas. Newton, Kenneth. (1997). Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist, 40, 575-586. Newton, Kenneth. (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În Jan van Deth et al. (ed.) Social Capital and European Democracy. Londra: Routledge, 3-24. Newton, Kenneth. (2001). Trust
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
2001). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political Science Review, 22, 4, 303-320. Mungiu-Pippidi, Alina. (2000). Politica după comunism. București: Editura Humanitas. Newton, Kenneth. (1997). Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist, 40, 575-586. Newton, Kenneth. (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În Jan van Deth et al. (ed.) Social Capital and European Democracy. Londra: Routledge, 3-24. Newton, Kenneth. (2001). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International Political Science Review, 22, 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
București: Editura Humanitas. Newton, Kenneth. (1997). Social Capital and Democracy. American Behavioral Scientist, 40, 575-586. Newton, Kenneth. (1999). Social Capital and Democracy in Modern Europe. În Jan van Deth et al. (ed.) Social Capital and European Democracy. Londra: Routledge, 3-24. Newton, Kenneth. (2001). Trust, Social Capital, Civil Society and Democracy. International Political Science Review, 22, 2, 201-214. Norris, Pippa. (2000). Making Democracies Work. Social Capital and Civic Engagement in 47 Societies. Lucrare prezentată la European Science Foundation EURESCO, Conference on Social
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cele din țările de destinație sunt mai mari, cu atât trendurile migrației vor fi mai consistente. Această regulă este parțial ponderată prin așa-numita teorie a gravitației (Dodd, 1950), care urmează logica de bază a gravitației definită de Isaac Newton în fizica clasică: cu cât distanța dintre două zone incluse în rețeaua de migrație este mai mare, cu atât consistența trendului dintre cele două zone tinde să se diminueze. În plus, trebuie avut în vedere faptul că atitudinile și comportamentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zi Academia de Științe. Acesta era nec plus ultra al ambiției sale. Iritat de faptul că academicienii disprețuiseră pri mele sale încercări, singura lui dorință arzătoare era aceea de a se răzbuna, răsturnându-l pe idolul lor cel mai venerat, Newton. Nu se ocupa decât de experiențe menite să distrugă principiile de optică ale lui Newton. Să com bată și să nimicească reputația oamenilor celebri era pasiunea lui dominantă. Acesta fusese motivul care îl făcuse să scrie cea mai importantă dintre
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că academicienii disprețuiseră pri mele sale încercări, singura lui dorință arzătoare era aceea de a se răzbuna, răsturnându-l pe idolul lor cel mai venerat, Newton. Nu se ocupa decât de experiențe menite să distrugă principiile de optică ale lui Newton. Să com bată și să nimicească reputația oamenilor celebri era pasiunea lui dominantă. Acesta fusese motivul care îl făcuse să scrie cea mai importantă dintre lucrările sale, Tratat despre principiile omului, care a apărut în 1775, în trei volume, și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
înverșunat să obțină un elogiu al Academiei de Științe, iar această înverșunare i-a sugerat ideea unei viclenii care urma să-l coste o muncă uriașă. S-a apucat să facă o nouă traducere a Principiilor de optică ale lui Newton. Era cea mai bună manieră de a le distruge, pentru că n-am nici cea mai mică îndoială că traducerea lui conține falsuri. Voia, pentru această traducere, apro barea Academiei. Semnând-o, ar fi stârnit bănuieli și ar fi făcut ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și prin scrierile de confesiuni, amintiri și introspecție de la sfârșitul vieții se dovedește un foarte mare și original scri itor, maestrul individualismului romantic, și anunță expri marea în literatură a forțelor obscure ale ființei umane. Kant vedea în el „un Newton al lumii morale“. ROYER-COLLARD, PIERRE PAUL ăSompuis, 1763- Châteauvieux, 1845). Om politic, avocat, profesor universitar. În timpul Revoluției, secretar al primei Comune din Paris ă1793). Deputat în 1795 în Consiliul celor cinci sute; în 1811 este numit profesor de istorie și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
trebuie să poți identifica șmecheriile care au fost folosite tocmai ca să te atragă. O carte bine scrisă are nevoie de energie, însuflețire, emoție. Trebuie să nu te mai poți desprinde de ea. E ca la oameni. Când zici că cineva, Newton de pildă, e un geniu, el are o calitate în comun cu celelalte genii, și anume energia. Dacă ar fi să indic un echivalent al ei pentru cărți, aș zice că e energia scrisului, energia limbii. Student: Spuneați mai devreme
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cinci-șase proiecte simultan, am nevoie de multe lecturi și, evident, timpul trece cu cărțile pe care le citesc de nevoie. Student: Ce proiecte aveți? PA: Să mă gândesc... Tocmai mi-a apărut în Anglia o scurtă biografie a lui Isaac Newton. După ea va ieși un roman în septembrie, The Fall of Troy, care n-are nicio legătură cu Troia antică, ci cu descoperitorul Troiei din secolul XIX. În anii următori o biografie a Tamisei, cam de mărimea biografiei Londrei, iar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
până atunci... Student: Cum vă alegeți subiectele? PA: Mai degrabă mă aleg ele pe mine. Uneori îmi dă cineva o idee, cum a fost ideea de a scrie biografia Tamisei, care a venit de la editorul meu. Alteori, cum ar fi Newton și Poe, e câte o veche obsesie de-a mea, și atunci cartea vine ca de la sine. Se-ntâmplă cu câte un roman să iau tocul și să mă pun pe scris fără niciun plan. Fiecare carte se naște altfel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
raportului suflet corp dobândește dimensiuni concrete. În centrul preocupărilor cercetătorilor iluminiști ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se aflau probleme fundamentale ale fizicii, ale apariției și evoluției vieții, idei înnobilate de creațiile unor savanți cum au fost Newton și Lavoisier, Bouffon sau Linné, Bonnet, La Mettrie, Leibniz, Rousseau ș.a. Dar ce să facă acest "iluminism" astăzi în psihologie ? La ce este bună veriga aceasta pentru completarea paradigmei cunoașterii psihologice? O spune însuși părintele filosofiei moderne, I. Kant: "Iluminismul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
XIX-lea a adus cu sine o perspectivă de integrare mai largă, de înțelegere superioară a fenomenelor naturale și sociale, inclusiv a celor sufletești, aducând o emancipare în plus în conceperea și valorificare progreselor realizate. Legea căderii corpurilor a lui Newton, din fizică, a fost depășită de mișcarea ondulatorie a corpusculilor fizici a lui Maxwell, după care au venit cei care au contribuit la descoperirea Atomului, cum au fost Niels Bohr, Albert Einstein ș.a. Viața psihică nu mai putea fi explicată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
concepției sale dualiste, Descartes s-a bazat pe propria sa concepție despre lumea fizică, materială, care ne înconjoară. Spre deosebire de el, Hartley a avut posibilitatea să beneficieze de o teorie a fizicii elaborată de un savant consacrat, de cea a lui Newton, unde se afla deja schițat drumul spre explicarea vieții psihice. El a ținut cont în acest sens de întrebarea pe care Newton a formulat-o în cartea sa, Optica: "oare procesele desfășurate la nivelul nervului optic nu sunt cumva expresia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
avut posibilitatea să beneficieze de o teorie a fizicii elaborată de un savant consacrat, de cea a lui Newton, unde se afla deja schițat drumul spre explicarea vieții psihice. El a ținut cont în acest sens de întrebarea pe care Newton a formulat-o în cartea sa, Optica: "oare procesele desfășurate la nivelul nervului optic nu sunt cumva expresia vibrației acelorași particule din eter?". De aici, lui Hartley nu i-a mai trebuit mult până să considere că e vorba de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
regândire a cauzelor morale ale raporturilor dintre oameni. Începutul secolului Luminilor a fost marcat de descoperiri răsunătoare în domeniul științelor naturii, prin regândirea raporturilor dintre om și natură, a raporturilor dintre oameni. Este vorba de contribuțiile fundamentale ale lui Isaac Newton (1643-1727) în domeniul fizicii, completate de cele ale lui Antoine Laurent de Lavoisier (1743-1794) în domeniul clasificării compușilor chimici, de sistematizarea și clasificarea marii diversități de forme de manifestare a sistemului viu, realizat de Georges Buffon (1707-1788)4 și de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
științelor naturii cu cel al metafizicii teleologice, cenzurat de ideologia scolasticii. Acolo unde primul a ajuns să-l domine pe al doilea au rezultat progrese importante pentru viitoarea știință a psihologiei. Trebuie menționat în acest sens faptul că Leibniz, împreună cu Newton, au prelucrat calculul matematic diferențial și integral, de care avea tocmai atâta nevoie fizica mecanică de atunci, aflată în plină dezvoltare și afirmare. Au avut loc descoperiri importante în matematică, fizică și alte domenii ale științelor naturii, care au avut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
imaginat ca echivalent pentru activitatea psihică, sub forma unei realități sufletești contopită cu cea corporală, nervoasă. În aceste condiții, Prochazka a introdus concepte noi cum ar fi cel de "energie nervoasă", reprezentând o forță energetică sufletească, interpretată în înțelesul lui Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural. Pentru a-și traduce în viață concepția, Prochaska a mai făcut apel la vechiul concept aristotelic de "senzorialitate generală", căruia îi dă însă o nouă accepție. În lucrarea sa, Disertație
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]