35,703 matches
-
iertător față de greșelile altora) al unei biserici naționale cuprinzătoare a poeților. În critica de poezie, Marin Mincu e un schismatic. Pe de o parte, s-a delimitat categoric de modul de a înțelege, de a clasifica și de a promova noțiunile al lui Nicolae Manolescu, liderul șaizeciștilor, și al lui Ion Bogdan Lefter, liderul optzeciștilor. Pe de altă parte, fie din idiosincrazie, fie dintr-o pricină teoretică, i-a ignorat sau s-a pronunțat negativ față de câțiva poeți importanți, din toate
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
de poeticitate se oprește la sens, transpunerea unui sentiment și transmiterea unei emoții. În replică, Marin Mincu etalează o concepție modernă despre poezie "ca act semiozic" (p. 400). Dacă în accepția croceană și călinesciană poezia nu poate fi explicată fără noțiunea de expresivitate, Marin Mincu operează pe tot parcursul comentariilor din antologie cu noțiunea de "practică semnificantă". Criticul caută, antologhează și valorizează poezia din care lipsește sentimentul, repudiază mecanica versificației, nu discută aproape niciodată statutul schimbător al metaforei și al altor
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
În replică, Marin Mincu etalează o concepție modernă despre poezie "ca act semiozic" (p. 400). Dacă în accepția croceană și călinesciană poezia nu poate fi explicată fără noțiunea de expresivitate, Marin Mincu operează pe tot parcursul comentariilor din antologie cu noțiunea de "practică semnificantă". Criticul caută, antologhează și valorizează poezia din care lipsește sentimentul, repudiază mecanica versificației, nu discută aproape niciodată statutul schimbător al metaforei și al altor tropi, nu-l interesează retorica poeziei, considerată caducă - toate acestea fiind specifice poeziei
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
nu pot să accept ca validă o antologie a poeziei noastre moderne și contemporane. Un criteriu de detectare a evoluției poeziei este, după părerea lui Marin Mincu, constituirea unui eu poetic autonom. Ar fi de făcut o istorie a acestei noțiuni în critica românească. Am impresia că primul nostru critic care propune această noțiune, împrumutată din critica germană, este Mihail Dragomirescu, dar la investigațiile mele grăbite din acest moment nu găsesc sursa. Cred însă că noțiunea de eu poetic este absolutizată
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
contemporane. Un criteriu de detectare a evoluției poeziei este, după părerea lui Marin Mincu, constituirea unui eu poetic autonom. Ar fi de făcut o istorie a acestei noțiuni în critica românească. Am impresia că primul nostru critic care propune această noțiune, împrumutată din critica germană, este Mihail Dragomirescu, dar la investigațiile mele grăbite din acest moment nu găsesc sursa. Cred însă că noțiunea de eu poetic este absolutizată astăzi - și de Marin Mincu, și de manuale, care au făcut o adevărată
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
făcut o istorie a acestei noțiuni în critica românească. Am impresia că primul nostru critic care propune această noțiune, împrumutată din critica germană, este Mihail Dragomirescu, dar la investigațiile mele grăbite din acest moment nu găsesc sursa. Cred însă că noțiunea de eu poetic este absolutizată astăzi - și de Marin Mincu, și de manuale, care au făcut o adevărată obsesie. Criticul o definește din primele pagini ale densei sale introduceri la antologie: "Eul poetic reprezintă însumarea unor vaste raporturi de (in
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
existența ca experiență scripturală" (p. 17). Gheorghe Crăciun, cu care Marin Mincu nu se confruntă niciodată, vedea în Bacovia o culme a poeziei tranzitive, ca o premisă a postmodernismului; Marin Mincu originează în opera bacoviană o poezie reflexivă (nu folosește noțiunea, ce ar fi fost utilă), în care existența și scriitura se identifică. Dar aplicația preferențială a lui Marin Mincu o constituie poezia lui Ion Barbu, în care găsește împlinite alte aspirații, legate de "corporalitatea textuală", de "autospecularitate, autoreflexivitate și autoreferențialitate
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
țesut cândva de Alfred Hoffman în critica muzicală românească. Al doilea poartă semnătura Antigonei Rădulescu și reprezintă o dozare ingenioasă a unui sistem estetic polisat de doi teoreticieni reprezentativi pentru semiotica actuală: Eero Tarasti și Dinu Ciocan. Pornind de la câteva noțiuni de logică modală se conturează spectaculos o serie de nivele de narativitate pe care formalizarea limbajului natural le recunoaște și în ordinea limbajului muzical. Volumul se încheie cu două aplicații la genuri fie de divertisment (jazzul), fie din zona muzicilor
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
era un pasional meloman, totuși a fost judecat destul de superficial de unii din cei care au cercetat această latură a înclinațiunilor sale. Am auzit adesea spunîndu-se că tatăl meu era într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
în cerneală a autoarei Rolul imaginației în interpretarea muzicală Ceeace ne înconjoară în viață este realitatea obiectivă. Ceeace percepem prin mijlocirea simțurilor este realitatea subiectivă. Legătura între o realitate și alta se face prin știință, care sintetizează reprezentările noastre în noțiuni și legi logice și prin Artă, cu mijloacele ei specifice de sintetizare a legilor lumii obiective. Dintre toate modurile de exprimare artistică, Muzica este cea mai realistă și în acelaș timp cea mai îngrădită - cea mai de cuprins de simțirea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
de sintetizare a legilor lumii obiective. Dintre toate modurile de exprimare artistică, Muzica este cea mai realistă și în acelaș timp cea mai îngrădită - cea mai de cuprins de simțirea omenească și cea mai de necuprins într’un cadru de noțiuni prestabilite. Literatura se exprimă prin cuvinte, prin urmare este la îndemâna unui om cultivat - Pictura - cea mai intelectuală formă de artă, pentrucă modalitatea expresiei e rezultatul unor convenții cerebrale, își are un model, verificat prin vedere. Sculptura exprimă tangibil tainele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
primordial mijloc de travaliu variațional. Fiindcă în jazz s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini dedicate funcțiilor, progresiilor, substituțiilor acordurilor, odată în plus exemplificate în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini dedicate funcțiilor, progresiilor, substituțiilor acordurilor, odată în plus exemplificate în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz drept al patrulea și al cincilea sunet - în
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare. Luarăm hârtiile în primire și trenul fu ajuns în ultimul moment, când pe nerăsuflate bietul Brzezinski își luă rămas bun din fereastra trenului, care pornea deja. Muzica îi luase noțiunea timpului, cum și nouă la fel. Dar acestea sunt ceasuri adevărate de artă, când totul este uitat dimprejurul tău. La Berlin mai făcui cunoștința unei interesante personalități artistice, cântăreața Elisabeth Ohloff, de la care Trudchen lua lecții regulate de canto. Înaintea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Cetatea și agora Liviu DĂNCEANU Pe bună dreptate, observatorul avizat poate remarca faptul că, în vreme ce artistul tradițional avea drept loc de studiu predilect cetatea, artistul contemporan preferă agora, așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare de explozie. Iar arta dirijorală nu face nicidecum excepție. Dacă
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
chiar în sens schinttke-an) linear, în prima secvență a spectacolului, când se definesc sonor caracterele acțiunii, pe urmă vertical, pe suprafețele în care acestea evoluează simultan, cu o scriitură contrapunctică foarte bine gândită, al cărei mesaj l-am descifra prin noțiunea de „complicitate”. Partea pur orchestrală, care comentează propriu-zis acțiunea, se identifică opiniei spectatorului care, pentru moment, renunță a se mai amuza și se lasă cuprins de întristare, pe alocuri de dezgust față de atitudinea lunecoasă a personajelor. Tiparul împrumută unele accente
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
crai inepuizabil. La conacul din Penafiel, se ocupase personal de buna creștere a Constanciei și a lui Ines, pe care dimineața le învăța să călărească, să vâneze și chiar să se dueleze, pentru ca după-masa să le predea limba latină, precum și noțiuni de drept, teologie și istorie. Fiecare dintre cele două prietene reținuse doar ce-o interesase din aceste lecții. Constancia citea din Suetoniu, Plutarh și Plaut, îi știa pe toți împărații Romei și se adâncea în controverse scolastice în compania învățaților
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
vârful muntelui, Mândru joacă Pătru-n raiu, Steaua sus răsare. Construcțiile sonore sunt bazate pe structuri modale, arhaice, completate cu acorduri de cvarte, cvinte sau eterofonii. Din aceste sonorități transpar astfel, anumite elemente de limbaj și stilistică muzicală specifice secolului XX, noțiuni familiare pentru cei care au avut privilegiul de a-l avea ca îndrumător, fie și pentru scurt timp, pe maestrul Dan Voiculescu. Compozitorul însuși afirmă că nu doar limbajul i-a fost influențat de Dan Voiculescu, ci întreaga sa formare
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
susținerii tezei sale de doctorat în cadrul Universității Naționale de Muzică, o teză de doctorat strălucită, din concretizarea căreia s-a zămislit nu demult o amplă lucrare de vreo patru sute de pagini... Apreciam îndeosebi cu acel prilej ineditul fecund al abordării noțiunii de ritm, cu toate implicațiile sale în structura fenomenului muzical. L-am rugat de atunci în mai multe rânduri să confere o mai largă notorietate doctelor sale analize-sinteze, beneficiare ale unui înalt indice de originalitate, altfel spus să le înnobileze
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
temporale” situând muzica pe un teritoriu de îngemănare al celor ipostaze; este descris fenomenul muzical drept o lume cu patru dimensiuni. Cititorul este atras și surprins totodată de la lecturarea primelor pagini de prospețimea ideilor, de originalitatea limbajului ce uzează de noțiuni și sintagme mai puțin întâlnite, precum unde temporale, atractori, meridiane armonice, structura aritmetică a timpului muzical, parcele metrice etc. Întrutotul captivantă apare analogia dintre muzică și jocul de șah care subsumează primul mare capitol al lucrării și revine insistent de-
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
Rt, 133). Mai frecvent, scriitorii se raportează la propria experiență când caracterizează exilul. Admițând etichetarea uzuală de "exilați" folosită pentru a-i numi pe cei alungați dintr-o țară totalitară, V. Tănase socotea drept total neinteresantă în cazul lui această noțiune legată de permeabilitatea frontierelor ce vizează situația administrativă, dar fără nicio legătură cu identitatea artistică și substanța creației (interviu cu C. Nistea). Nici A. Papilian nu s-a considerat un veritabil exilat câtă vreme, dat fiind și scheletul său european
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
individuale pe care fiecare artist le aduce cu sine. Așadar, dincolo de toate elementele amintite mai sus ca posibile surse ale unui stereotip inevitabil, simpozionul de la Baia Mare și-a inventat instrumente de o maximă eficiență cu ajutorul cărora prelucrează fatalitățile și resemnifică noțiunile cu un posibil conținut peiorativ. Din perspectiva unei asemenea judecăți, care a fost deja făcută în cadrul cronicii la o ediție anterioară, la care am revenit acum ca la un argument-cadru valabil pentru fenomenul însuși, ediția actuală, adică a noua, a
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
--- Rowan Pelling, împreună cu colaboratorii, Amelia Hodsdon și James Doyle, au avut ideea năstrușnică de a alcătui o antologie tematică pornind de la noțiunea de decadență. Manualul decadentului pentru libertinul modern este conceput ca un dicționar de teme, termeni și noțiuni - ilustrate cu texte din clasici - seducătorii antieroi ai secolului al XIX-lea (Wilde, Mirbeau și Huysmans)-, și completate de contribuțiile unor "spirite libere
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
--- Rowan Pelling, împreună cu colaboratorii, Amelia Hodsdon și James Doyle, au avut ideea năstrușnică de a alcătui o antologie tematică pornind de la noțiunea de decadență. Manualul decadentului pentru libertinul modern este conceput ca un dicționar de teme, termeni și noțiuni - ilustrate cu texte din clasici - seducătorii antieroi ai secolului al XIX-lea (Wilde, Mirbeau și Huysmans)-, și completate de contribuțiile unor "spirite libere" ale epocii noastre, cunoscute și mai puțin cunoscute (Hari Kunzru, Michael Bywater, Louise Welsh, Belle de Jour
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
jos tot drumul până la barăci în chinuri îngrozitoarre. Totul îi juca în fața ochilor, parcă înainta într-un întuneric brăzdat de stele și fulgere și călcând în vată. N-a mai fost în stare să țină drumul și-a pierdut complet noțiunea timpului de când tot umbla în neștire. Când a ajuns în sfârșit la barăci, acolo nu mai era nimeni, toți, cu excepția celor care făceau de gardă, erau la operă. Mama a reușit cumva să se târască până în pat și la lumina
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]