2,074 matches
-
dintre reprezentarea teatrală realizată de Victor Garcia și realizarea filmica datorată dramaturgului. În Leș voies de la création théâtrale, Odette Aslan observa că regizorul Víctor García nu a schimbat nicio replică din textul dramatic, elementul de noutate fiind adus la nivel nonverbal. "Cimitirul de mașini scrie Odette Aslan -, prezentat de Garcia, este, în realitate, un montaj, alte trei piese scurte de Arrabal fiind înserate în textul propriu-zis al Cimitirului de mașini: Rugăciune, Cei doi calai, Prima împărtășanie. Rațiunea acestui montaj? Cimitirul singur
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ploaia se lasă așteptată, părând că natura îi dă dreptate lui Milos, în cel de-al doilea ploaia vine să confirme afirmația Dilei. De altfel, forma de viitor apropiat "îl va pleuvoir" își găsește, în ultimul exemplu, complinirea la nivel nonverbal, enunțul putând fi astfel considerat performativ 33. 2.1.1. b. Locul desfășurării acțiunii Trecerea de la generic la derularea propriu-zisă a filmului se face prin fondu, mijloc de punctuație filmica, ce delimitează în mod clar genericul de momentele acțiunii cinematografice
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Cambridge, M.A.: Harvard University Press, 1959). Intersemiotic, traducerea se realizează prin transmutare. Pentru Român Jakobson, transmutarea este procesul de decodificare-codificare (interpretare) a unui text formulat cu ajutorul unor semne (semnale) verbale într-un text alcătuit pe baza unor semne (semnale) nonverbale (picturale, filmice, muzicale etc.). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și super-frazale (cu întregul complex de fapte desemnate de ele) într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne (semnale) iconice fotodinamice
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mult mai mare decât în cazul publicității. În ciuda costurilor ridicate, impactul asupra consumatorului este mult mai mare, comunicarea este mai eficientă, forța de vânzare recepționează imediat răspunsul. Pe lângă comunicarea verbală, forța de vânzare are avantajul că poate utiliza și comunicarea nonverbală cum ar fi: comunicarea prin limbajul trupului care cuprinde mișcări ale membrelor, ale capului, ochilor sau torsului; comunicarea spațială care constă în păstrarea, mărirea sau micșorarea distanței dintre cele două părți; comunicarea tactilă care constă din atingere. Promovarea vânzărilor este
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
altă parte, vom deveni mai buni atunci când vom fi atenți si la mesajele non-verbale proprii pe care le emitem cu ajutorul mimicii, expresiei feței, poziției corpului etc. Activitate practică. Organizați un brainstorming. Fiecare să dea exemple de gesturi si alte semne nonverbale care ne ajută să înțelegem mai bine mesajul transmis prin cuvinte. (de exemplu, zâmbetul forțat semnifică o stare a controlării nervozității etc.). Discutați în ce măsură fiecare semn propus corespunde adevărului si-n ce măsură nu corespunde. (Nu poate fi dat un
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
firească. Celălalt semn grafic, punctele de suspensie, apare în finalul citatului și marchează de data aceasta o altă stare sufletească, furia ce a cuprins-o pe „hapsânace-și vedea cozonacii amenințați de lăcomia colindătorilor. Supărarea femeii e marcată și la nivel nonverbal, prin variația intonației: în amintita înjurătură „aprinde-v-ar focul, să vă aprindă-, ghicim accentuarea verbului aprinde, cu sugestii evidente. Interogația și exclamația, cu nuanțele și semnele lor grafice, au de asemenea o valoare stilistică la fel de puternică. Și câte nu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
drept forma optimă de a te impune sau de a te face remarcat. În egală măsură, explicarea cu calm, blândețe și voce scăzută este imitată, adesea inconștient, de elevi, transformându-i pe aceștia din urmă în buni comunicatori. Mesajele subliminale (nonverbale sau paraverbale) pe care le transmite adultul au de multe ori un impact mult mai mare decât cele exprimate verbal: copilul învață mai mult din ceea ce face profesorul decât din ceea ce spune acesta. Relația stabilită între problematica managementului clasei de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
inițiativă în comunicare (nu răspunde numai la întrebări, ci adresează la rândul său întrebări pentru a-si clarifica nelămuririle. Răspunsurile sunt elaborate (nu răspunde doar prin „da” si „nu”). * non-verbală - în timpul dialogului s-a putut observa o adecvare a limbajului nonverbal cu cel verbal, mimica si gestica nu intrau în dezacord cu cele afirmate: mă privea în timpul comunicării, limbajul corporal era unul care exprima deschidere spre comunicare. Grad de adaptabilitate În primele momente ale întâlnirii eleva a manifestat o anumită rezervă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
mai simplu este cazul recepționerului care dirijează clientul spre sala unde dorește să beneficieze de serviciile Body Gym, furnizându-i în același timp toate informațiile solicitate-rolul operațional. Concomitent va purta și o conversație agreabilă însoțită de un limbaj corporal și nonverbal corespunzătoare-rolul relațional. Invers, în cazul activităților care nu implică un grad ridicat de interacțiune cu publicul, se vor căuta indivizi fără prea mari abilități interpersonale sau de comunicare întrucât rolul operațional este pe primul plan, contactele cu clientul fiind rare
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
-i transmită o bună imagine a firmei; să formuleze întrebările astfel încât răspunsul să nu fie un simplu "da" sau "nu", ci să-l încurajeze pe candidat să ofere cât mai multe informații; să știe să asculte și să interpreteze comportamentul nonverbal al candidatului; în sfârșit, el trebuie să "ia notițe", să rețină informațiile relevante asupra candidatului, astfel încât să îl poată evalua eficient, și să încheie interviul cu fermitate, tact și politețe. Sunt căutate confirmari ale capacităților, aptitudinilor, inteligenței generale ale solicitantului
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
este handicapul lingvistic, realitate pe care sociologul Basil Bernstein o desemnează cu ajutorul termenului generic de cod restrâns : o realitate lingvistica precara, subdezvoltare vădită a limbajului, întârziere în dezvoltarea generala si mai ales în dezvoltarea gândirii, impregnare a limbajului cu elemente nonverbale, expresivitate exagerata, gestica expresiva. Teoria codurilor sociolingvistice asociază codurile restrânse cu o structura sociala locala și apreciază că aceste coduri au, în principiu, un potențial redus de schimbare, reflexivitatea individului fiind, în acest caz, limitata. Aceste coduri realizează semnificații legate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
mono și polisilabice, pe baza unui suport intuitiv care să-i stimuleze, antreneze și să-i îmbogățeasccopilului vocabularul activ. S-a trecut apoi la monitorizarea unor scurte poezii/strofe și la recitarea acestora cu intonația corespunzătoare educându-se și limbajul nonverbal mimică, gestică, pantomimicăă, cu rol de susținere a celui verbal folosit preponderentă. Copilul a fost antrenat în jocuri de folosire a propozițiilor simple, apoi dezvoltate, la început pe baza unui suport intuitiv -joc “Săculețul fermecat!”, “Ghicește cuvântul!”, “Completeaz propoziția!” etc.
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
în fine, câteva cuvinte și despre dactileme. "Limbajul semnelor. Alfabetul limbii române în dactileme. Limbajul mimico-gestual"104. Comunicarea umana este un proces complex de transmitere a informatiilor de la emițător către receptor folosind un canal de comunicare și un cod. Limbajul nonverbal reprezintă aproximativ 90 % din comunicare și are rolul de a oferi elemente în plus pentru a facilita transmiterea mesajului. Mimica și gesticulația sunt sisteme complexe și depind de factori psihologici și socio-culturali. Achiziția limbajului verbal este un proces firesc, cu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
proces firesc, cu etape delimitate, uneori cu întârzieri sau dezvoltare mult mai rapidă. În condițiile în care, de la naștere, copilul nu poate auzi, achiziția limbajului verbal se va face cu metode specifice psihopedagogiei speciale prin procesul instructiv-educativ de demutizare. Limbajul nonverbal, cu ajutorul gesturilor mâinilor, este mai ușor de dobândit și de utilizat în comunicarea pe care copilul/adultul ce nu aude o realizează. Se recomandă, pe cât posibil, ca realizarea comunicării să fie făcută verbal, prin demutizare. Alfabetul limbii romane în dactileme
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a trimite mesaje în interiorul creierului. Totuși, aceste studii sunt preliminare și în prezent se desfășoară cercetări pentru a se explica modul de afectare a creierului în autism 200". Toti copiii cu TSA201 manifestă deficiențe de socializare, de comunicare verbală sau nonverbală și comportamente repetitive și stereotipe. Fiecare dintre aceste simptome se manifestă în grade și prin comportamente diferite la fiecare copil (persoană) cu autism. Semne ale autismului Comportamentele copilului sunt de fapt cele care anunță prezența afecțiunii, iar părinții sunt de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
degrabă, pe baza conduitei subiectului. Simptomele 204: Severitatea simptomelor variază semnificativ de la o persoană la alta. Totuși, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale în următoarele domenii: Interacțiuni sociale și relații interpersonale: • probleme semnificative în dezvoltarea abilităților de comunicare nonverbală, cum ar fi privirea ochi în ochi, expresii faciale și postùri ale corpului; • incapacitatea de a stabili relații de prietenie cu copiii de aceeași vârstă; • lipsa interesului în a împărtăși bucuria, preocupările sau realizările cu alte persoane; • lipsa empatiei (persoanele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
prietenie cu copiii de aceeași vârstă; • lipsa interesului în a împărtăși bucuria, preocupările sau realizările cu alte persoane; • lipsa empatiei (persoanele cu autism pot avea dificultăți în înțelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristețea). Comunicarea verbală și nonverbală: • întârziere în vorbire sau lipsa acesteia. Aproximativ 50% dintre persoanele cu autism nu vor vorbi niciodată; • probleme în inițierea unei conversații. De asemenea, persoanele cu autism au dificultăți în menținerea continuității unei conversații începute; • limbaj stereotip și folosirea repetitivă a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
bună decât cercetătorul naturii. O altă intuiție care conferă un contur net reprezentării familiare despre o „lume interioară“ este aceea că stările și procesele subiective ar fi corelate doar empiric cu corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod constant senzațiile, emoțiile și sentimentele. În
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin expresiile descriptive ale limbajului. Wittgenstein crede că este important să nu pierdem din vedere că experiențele subiective sunt proprii anumitor ființe cum sunt ființele omenești. Existența experiențelor subiective, caracteristice ființelor omenești, este inseparabilă de existența unor manifestări verbale și nonverbale ale acestor experiențe. „«Dar ceea ce spui tu nu revine la faptul că nu există, de exemplu, durere fără comportarea caracteristică durerii?» - Înseamnă asta: se poate spune doar despre omul viu și despre ceea ce-i seamănă (se poartă asemănător) că are
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea sau amuzamentul. În contrast cu enunțurile descriptive, Wittgenstein caracterizează expresiile despre stări subiective ca Ässerungen (exprimări, manifestări) a ceea ce simțim. În calitate de „manifestări“ ale stărilor subiective, ele sunt pe același plan cu manifestările nonverbale ale acestor stări. În anumite împrejurări, expresia „acum sunt fericit“ nu exprimă altceva decât atitudinea corpului, expresia feței și a ochilor. Când începe să vorbească, copilul este învățat să folosească cuvinte pentru a exprima ceea ce exprimă și manifestările nonverbale ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
manifestările nonverbale ale acestor stări. În anumite împrejurări, expresia „acum sunt fericit“ nu exprimă altceva decât atitudinea corpului, expresia feței și a ochilor. Când începe să vorbească, copilul este învățat să folosească cuvinte pentru a exprima ceea ce exprimă și manifestările nonverbale ale stărilor subiective. Bunăoară să folosească expresia „mă doare“ pentru a exprima ceea ce exprimă și țipetele de durere sau gemetele. Referindu-se la modul cum învață o ființă omenească folosirea cuvântului „durere“, Wittgenstein scrie: „Iată o posibilitate: cuvintele vor fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce simțim sau transmite impresia că simțim ceea ce nu simțim nu schimbă lucrurile. O reușită totală și statornică în minciună și prefăcătorie nu este, de fapt, posibilă. Ceea ce simte o ființă omenească se exprimă în ansamblul comportării sale verbale și nonverbale. Iar fiecare dintre noi a învățat să identifice senzații, sentimente sau gânduri în comportarea semenilor. Impresia familiară că „știu“ foarte bine ceea ce simt eu și nu pot „ști“ ce simte altul induce în eroare. De fapt, lucrurile stau tocmai invers
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
psihice. Însuși termenul psihologie o spune. Ceea ce pune în discuție Wittgenstein este ideea că problema cercetătorului ar fi „să pătrundă“ dincolo de ceea ce este controlabil prin observație, să ne dezvăluie o lume ascunsă în spatele comportării subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre comportare și experiența subiectivă este o relație
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și constatarea că reflecția asupra exprimărilor noastre curente poate genera confuzii conceptuale nu există o tensiune, o contradicție. Învățăm cu toții să dăm semnificație exprimărilor semenilor noștri cu privire la ceea ce simt ei, tot așa cum învățăm să dăm semnificație varietății manifestărilor lor comportamentale nonverbale. Atunci când „reflectăm“, când „filozofăm“, vom fi însă tentați să caracterizăm exprimările despre ceea ce simțim drept „descrieri“ ale experiențelor subiective. Falsa analogie care ne face să acceptăm această caracterizare este favorizată de trecerea cu vederea a unor corelații, de incapacitatea noastră
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
170 Scenă așteptării 171 Scenă răpirii 171 Scenă căsătoriei 172 Scenă rupturii 173 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 175 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 176 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 190 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 206 REZU MAȚ 219 RÉSUMÉ 220 ABSTRACT 221 Concluzii 223 Bibliografie selectivă 233 I. Opere literare 233 ÎI. Texte de epocă 234 III. Studii de critică 236 INTRODUCERE Cercetarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]