2,833 matches
-
zărit Dormind până acum, în zori? / Mânca-v-ar ciuma de nurori!” „Da! Te-au văzut! Dar au plecat, / Căci să te scol, n-am cutezat! D-apoi mămucă, eu știu bine / Că tu nu dormi, căci despre tine Aste nurori mi-au povestit / Că ai un ochi neadormit, Cu care cred că i-ai văzut / Pe-ai mei părinți, dar nu ai vrut, În urmă, ca să te trezești, / Căci nu voiai să le vorbești. Tătucu chiar a zis o dată: / „Da
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
zis o dată: / „Da’ cuscra o fi supărată, De nu vine să stea cu noi?” / Părinții mei s-au dus apoi Mâhniți, crezând - de bună seamă - / Că nu vrei să îi bagi în seamă.” „Ei lasă ticăloaselor” - / Le-a zis baba nurorilor - Vă dobzălesc de-acu’ ‘nainte, / Încât o să mă țineți minte!” De-atunci, oricine poa’ să spună / Că n-au mai avut o zi bună Nurorile, cu soacra lor. / Când, de cheful nororilor, Baba aminte-și aducea, / Îndată se și pomenea
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Că nu vrei să îi bagi în seamă.” „Ei lasă ticăloaselor” - / Le-a zis baba nurorilor - Vă dobzălesc de-acu’ ‘nainte, / Încât o să mă țineți minte!” De-atunci, oricine poa’ să spună / Că n-au mai avut o zi bună Nurorile, cu soacra lor. / Când, de cheful nororilor, Baba aminte-și aducea, / Îndată se și pomenea Că-i vine rău, nevoie mare! / Parcă vedea puicile care Drept nadolence se vădeau / Și cari boghete mai erau, Cum din ogradă au pierit / Când
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
aflase-n cofăiel Și cari fusese risipit. / Se și vedea cum a dormit Fiind de cuscri ei zărită / Și-apoi la lume povestită. De ciudă nici nu mai putea, / Simțind că-i crapă fierea-n ea. De-aceea, roase în nurori / Precum și cariul, uneori, Roade în lemn. De răul ei, / Vai-vai, de bietele femei! Cele mai mari, n-au mai putut: / Lehamite li s-a făcut De așa trai, dar cea mai mică / Se dovedise fără frică Și-a hotărât
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
au dus la vie Și singure s-au pomenit - / „Cu soacra nu-i chip de trăit! O cale vreau ca să cătăm / Și-apoi de hârcă să scăpăm!” „Dar cum? Hai, spune-ne și nouă!” - / Au vrut să știe cele două Nurori mai mari. „Am născocit/ Un plan ce este potrivit. Să ascultați numai de mine / Și totul o să fie bine!” „Dar ce să facem?” - a-ntrebat / Nora cea mare, de îndat’. „Dăm buzna toate trei, în casă, / Peste bătrână, și-apoi lasă
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
să scăpăm!” „Dar cum? Hai, spune-ne și nouă!” - / Au vrut să știe cele două Nurori mai mari. „Am născocit/ Un plan ce este potrivit. Să ascultați numai de mine / Și totul o să fie bine!” „Dar ce să facem?” - a-ntrebat / Nora cea mare, de îndat’. „Dăm buzna toate trei, în casă, / Peste bătrână, și-apoi lasă Că o să îi venim de hac!” / „Dar eu, ce trebuie să fac?” A insistat nora cea mare. / „Dăm buzna-n casă, după care O iei
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Și totul o să fie bine!” „Dar ce să facem?” - a-ntrebat / Nora cea mare, de îndat’. „Dăm buzna toate trei, în casă, / Peste bătrână, și-apoi lasă Că o să îi venim de hac!” / „Dar eu, ce trebuie să fac?” A insistat nora cea mare. / „Dăm buzna-n casă, după care O iei de lâna dracului / Și cu creștetul capului, Drept în păretele zidit / În partea de la răsărit, Trăznește-o cât mai sănătos! / După aceea, de pe jos, Să o ia nora mijlocie. De lâna
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
fac?” A insistat nora cea mare. / „Dăm buzna-n casă, după care O iei de lâna dracului / Și cu creștetul capului, Drept în păretele zidit / În partea de la răsărit, Trăznește-o cât mai sănătos! / După aceea, de pe jos, Să o ia nora mijlocie. De lâna dracului s-o ție Și s-o izbească, negreșit, / De zidul de la asfințit. Ce i-oi mai face eu apoi, / Aveți ca să vedeți și voi!” „Dar când se-ntorc ai noști’ bărbați / De unde-acuma sunt plecați, Ce
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
plecați, Ce zicem? Ce vom face noi?” „Tăceți ca mortu-n păpușoi! N-aveți ce zice nici că-i laie, / Și nici precum că îi bălaie! Cu dânșii, eu am să vorbesc / Și-oi ști ca să îi potolesc.” După ce se înduplecară / Nurorile, iute intrară În casă, peste baba care / Nu se-aștepta la înfruntare. De păr, ele au înhățat-o / Și de păreți cu capu-au dat-o Până i l-au dogit de tot / Și au simțit că nu mai pot
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Cea mică-n urmă pe ea sare / Și-o ghigosește în picioare. Apoi, îi scoate limba-afară, / O-nțeapă bine și-o presară Cu sare și piper. De-ndat’, / Limba bătrânei s-a umflat, Încât nici cârc nu a mai spus. / Apoi nurorile, pe sus, O ridicară imediat / Și-au mers de au întins-o-n pat, Căci biata babă, bunăoară, / Bolnavă-acum trăgea să moară. Nurorile, când i-au făcut / Patul, i-au pus un așternut Curat, căci se gândiră: „Lasă! / De vremea
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
sare și piper. De-ndat’, / Limba bătrânei s-a umflat, Încât nici cârc nu a mai spus. / Apoi nurorile, pe sus, O ridicară imediat / Și-au mers de au întins-o-n pat, Căci biata babă, bunăoară, / Bolnavă-acum trăgea să moară. Nurorile, când i-au făcut / Patul, i-au pus un așternut Curat, căci se gândiră: „Lasă! / De vremea când a fost mireasă Să-și mai aducă-aminte-acum, / Când este la sfârșit de drum.” Apoi, în pace au lăsat-o / Și a ei
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
date Sau despre oaia cari și ea / Tot peste groapă se dădea, Despre năzdrăvănii apoi / Înfricoșate, de strigoi, Încât mai mult nu-i trebuia / Babei, ca duhul să și-l dea. Iată dar, fericirea care / O tot visase fiecare Dintre nurori, s-a împlinit! / Tocmai atunci, un scârțâit S-a auzit din depărtare, / Căci pasămite, niște care Treceau pe drum. Cel scârțâit, / La a lor casă s-a oprit, Semn că sosiră-ai lor bărbți / De unde fost-au ei plecați. Nevestele
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Semn că sosiră-ai lor bărbți / De unde fost-au ei plecați. Nevestele-n întâmpinare / Le-au și ieșit, în graba mare, Și le-au vorbit măgulitor, / Cu dragoste, dezmierdător, Așa precum le-a învățat / Că trebuie-a se fi purtat, Nora cea mică, înainte. Bărbații n-au luat aminte La ce vorbeau. Au dejugat / Boii și-apoi au întrebat: „Mămuca ce face? E bine? De ce-nainte-ne nu vine?” Nora cea mică, dintr-odată, / A devenit îngrijorată. Cu mâinile de-obraji
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Așa precum le-a învățat / Că trebuie-a se fi purtat, Nora cea mică, înainte. Bărbații n-au luat aminte La ce vorbeau. Au dejugat / Boii și-apoi au întrebat: „Mămuca ce face? E bine? De ce-nainte-ne nu vine?” Nora cea mică, dintr-odată, / A devenit îngrijorată. Cu mâinile de-obraji se ține, / Zicând: „Vai-vai! Nu face bine! Cum mă gândesc, are de gând / Ca să ne lase în curând!” „Cum?” - ziseră cei trei bărbați, / Scăpând, cât fost-au de
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Și de bășici doar încărcată. Dar simțul nu și l-a pierdut / De tot și astfel a putut Să-și miște mâna, cătinel, / S-arate către zidul cel Ce-n răsărit era aflat. / În urmă, ea a arătat, Și către nora ei cea mare. / A stat o clipă, după care, Către păretele zidit / În partea de la asfinit A arătat - precum se știe - / Și către nora mijlocie. Mai arătă spre locul care / În mijloc e, unde-n picioare, Nora cea mică a
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
arate către zidul cel Ce-n răsărit era aflat. / În urmă, ea a arătat, Și către nora ei cea mare. / A stat o clipă, după care, Către păretele zidit / În partea de la asfinit A arătat - precum se știe - / Și către nora mijlocie. Mai arătă spre locul care / În mijloc e, unde-n picioare, Nora cea mică a călcat-o. / Apoi, mâna și-a ridicat-o Și-o arătase pe mezină. / De-abia putând să se mai țină, În sus mâna își
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
arătat, Și către nora ei cea mare. / A stat o clipă, după care, Către păretele zidit / În partea de la asfinit A arătat - precum se știe - / Și către nora mijlocie. Mai arătă spre locul care / În mijloc e, unde-n picioare, Nora cea mică a călcat-o. / Apoi, mâna și-a ridicat-o Și-o arătase pe mezină. / De-abia putând să se mai țină, În sus mâna își ridicase / Și către gură arătase. De-așa efort mare făcut, / De-ndată baba
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
efort mare făcut, / De-ndată baba a căzut Într-un leșin grozav, din care / N-a mai avut sorți de scăpare. Feciorii ei, cu toți plângeau / Și să priceapă nu puteau, Ce-nsemnătate au avut / Semnele care le-a făcut. Nora cea mică se făcea / Că plânge cu amar și ea. Printre suspine, a-ntrebat: „Ați înțeles ce-a arătat, Biata mămucă, dragii mei?” / „Nu! Nicidecum!” - ziseră ei. „Eu înțeleg că mama-mparte / Averea. Cu limbă de moarte Ea lasă fiului cel
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
se făcea / Că plânge cu amar și ea. Printre suspine, a-ntrebat: „Ați înțeles ce-a arătat, Biata mămucă, dragii mei?” / „Nu! Nicidecum!” - ziseră ei. „Eu înțeleg că mama-mparte / Averea. Cu limbă de moarte Ea lasă fiului cel mare / Și noră-si, casa pe care A ridicat-o-n răsărit. Casa aflată-n asfințit, O lasă mijlociului / Și-asemenea nevestei lui. Pe noi, care mezini suntem, / Ne-ndeamnă ca să rămânem Aici, în casa bătrânească. / Asta a vrut să ne vestească Mămuca
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
să ne vestească Mămuca. Priceput-ați voi?” Bărbatul ei a zis apoi: „Nevastă, bine ai grăit! / Așa-i, precum ne-ai tălmăcit!” Ceilalți atuncea au făcut / Precum crezură c-a cerut Baba, ‘nainte ca să piară. Bătrâna a murit spre seară. Nurorile, căci au iubit-o, / S-au despletit și au bocit-o Încât tot satul a vuit / De necurmatul lor jelit. Trecut-au încă două zile, / Zburând din ale vremii file, Și-apoi cu cinste, au luat-o / Pe babă, de
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
cu cinste, au luat-o / Pe babă, de au îngropat-o. Femeile în sat aflate / Și cele din vecinătate Se strânseră la-nmormântare / Și tot vorbeau, care de care: „Uite, avut-a trei feciori, / Cari i-ai adus și trei nurori! Ferice ei! Vezi? A murit / Dar are parte de jelit!” Ioan CIORCA Referință Bibliografică: SOACRA CU TREI NURORI / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
vecinătate Se strânseră la-nmormântare / Și tot vorbeau, care de care: „Uite, avut-a trei feciori, / Cari i-ai adus și trei nurori! Ferice ei! Vezi? A murit / Dar are parte de jelit!” Ioan CIORCA Referință Bibliografică: SOACRA CU TREI NURORI / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
drum de vară, Nestrăbătut... decât de mâna ta, Din tine faci corabie și gară, Ce stăvilesc mereu plecarea mea. La noapte iele vor întinde horă, Nu le mai pot visa furiș, furiș... Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș. Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - , Pământul ce renaște-ntr-o tanagră, Ne umblă pașii fragezi și ne lasă Sorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră. 23 iunie 2016, Constanța ... Citește mai mult Acum, iubirea noastră
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
drum de vară,Nestrăbătut... decât de mâna ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea mea.La noapte iele vor întinde horă,Nu le mai pot visa furiș, furiș...Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș.Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - ,Pământul ce renaște-ntr-o tanagră,Ne umblă pașii fragezi și ne lasăSorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră.23 iunie 2016, Constanța... XIV. CÂT DE FRUMOASĂ, de Lorena Georgiana
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
a apucat, odată cu tata a intrat și pisica, aceasta s-a ascuns tocmai unde era nevastă-mea, când tata s-a aplecat, să scoată pisica din ascunzătoare ,a descoperit și pe noru-sa. Calm, bătrânul a întrebat-o: ”ce faci dragă noră sub masă?” ” Am vrut, să văd, cum faci brânza, noi nici unul nu știm”. Stați liniștiți, până va fi, să plec, am să vă spun secretul”. Uite și ăsta e unul din motive de vrem, să-l facem bine, vine acum
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]