1,132 matches
-
Maior Kopitar, Damaschin Bojinca Tököly, la Dinicu Golescu. El traduce pe Thomas Thomson, a cărui carte vorbește în termeni critici și despre români, cărora trebuie să li se ofere totuși o compensație: Ceale spre rău, hula și ticăloșua acestui dosădit norod sunt scrise și prea scrise și tipărite în toate limbile străine de mulțime de scriitori engleji, ghermani, unguri, ruși; și cei mai mulți au scris pentru păcatele neamului în limba franțuzească și pentru păcate zic: căci aciastă limbă fiind obștească în toate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai fim criticați, cea mai bună soluție este să ne corectăm, să ne regenerăm moravurile. Deci să ne europenizăm. Demonstrație în permanență circulară în interiorul aceluiași sistem de idei: și atunci, și noi, fieșcare, vom câștiga adevărata cinste și fericire și norodul peste puțin timp negreșit va ajunge întru acea stare întru care se află noroadele a ceilalți evropei. Dezvoltarea concepției integrării social politice, a conștiinței poporului occidental ce aspiră să intre în familia europeană formează un alt capitol solidar și distinct
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
moravurile. Deci să ne europenizăm. Demonstrație în permanență circulară în interiorul aceluiași sistem de idei: și atunci, și noi, fieșcare, vom câștiga adevărata cinste și fericire și norodul peste puțin timp negreșit va ajunge întru acea stare întru care se află noroadele a ceilalți evropei. Dezvoltarea concepției integrării social politice, a conștiinței poporului occidental ce aspiră să intre în familia europeană formează un alt capitol solidar și distinct al Luminilor românești, care nu intră însă în preocupările de față. El trebuie studiat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și continuă textul cu încă 12-15 rânduri. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime basmul Făt- Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu. Se dă textul: Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod.Dorea să afle el însuși cum trăiesc cei mulți.Așa că, într-o zi și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați.Pasămite, aflase măria-sa că
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
lui Constantin I, adresează adevărate omilii curtenilor săi - discursuri care se rostesc uneori și în situații nefericite: Șerban Cantacuzino, la mazilirea sa în 1716, ... au făcut un cuvânt minunat pentru zădărniciia lumii aceștiia, după aceastea cerând ertăciune dă la tot norodul și sărutându-I mâna toți. (Însemnările Androneștilor 26, apud Pippidi 58) Având ca scop principal apărarea teritorială, dar și slabe forțe armate și necăpătând decât rareori ajutor extern (Papacostea 7-277), voievozii români, la limită, nu au evitat să transforme în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
își exprimase consecvent și tranșant punctul de vedere asupra necesității despărțirii celor două funcții, implicit asupra autonomiei bisericii în raport cu voința autocratului laic: ... cununa cea împărătească are despărțeală de mitra cea arhierească și împăratul care se nevoiaște pentru binele și folosul norodului său, atâta la cele trupești și trecătoare, cât și la cele sufletești și duhovnicești, măcar că nu are acea vrednicie (arhierească), iară plata îi iaste de la Dumnezeu întocmai cu episcopii cu carii ar fi mai râvnitori și să face el diadoh
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de întâmplări și realizarea unor portrete printr-un proverb: despre Ilieș Vodă, zice sugestiv Grigore Ureche : de departe era pom în florit, de deaproape, lac împuțit, iar Bogdan cel Orb, fiul lui Ștefan era: ca o matcă de albine pentru norodul său. Atunci când însă cronicarul se lasă furat de narațiune, și când acțiunea se petrece în trecut, autorul urmărește inconștient o anume cadență a povestirii, ce imprimă melodicidate și frumusețe povestirii implicând ’’concizie și precizia exprimării, un caracter lapidar al exprimării
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
românizare a transnistrenilor“, iar reacția s-a concretizat în punerea în aplicare și aici a proiectului stalinist de unificare lingvistică a tuturor popoarelor din imperiu. Preocupat să pună în aplicare acest plan, Comitetul Împlinitor Țentral constata în 1938 că „dușmanii norodului care au operat în Moldova au petrecut politica dușmănoasă pe frontu zidirii naționale- culturale. Îngunoeșă limba moldovenească cu cuvinte și termene salon- burgheze românești, au întrodus alfavitu latin neînțeles pentru truditori Moldovei. Luînd în samă șerințele truditorilor Moldovei, Prezidiumul Komitetului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: „Colectivul de avtori și-a pus ca țelь la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană. Cu o fereală s-au purtat avtorii cître cuvintele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pus ca țelь la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană. Cu o fereală s-au purtat avtorii cître cuvintele șelea, care nu-s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni osădьițь din cabinete“ <footnote Pentru ca să nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană. Cu o fereală s-au purtat avtorii cître cuvintele șelea, care nu-s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni osădьițь din cabinete“ <footnote Pentru ca să nu pară singulară această carte, vom cita și din L. A
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fereală s-au purtat avtorii cître cuvintele șelea, care nu-s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni osădьițь din cabinete“ <footnote Pentru ca să nu pară singulară această carte, vom cita și din L. A. Madan, Gramatica moldovineascî, Tiraspol, 1933: „limba norodului moldovinesc în curjirea întrejii istorii a eștirii [existenței,(n.n.)] lui s-o diosîghit di limba româneascî [...]. Limba moldovineascî este de sînii stătători, diosîghitî di limba româneascî “. footnote> . Pentru a împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dicționar academic. footnote> , nacealnic, toalpă <footnote Cuvîntul lipsește nu numai din Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991, dar și din propriul dicționar al lui V. Stati. footnote> ), sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific în contextul dat. Ceea ce îl pune însă în contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente în combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul românesc, conducătorii românești, ministrul românesc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că „lupta împotriva țarismului e o datorie nu numai față de neamul nostru, dar și față de civilizația omenirii“ (5, 380). Se fondează astfel primul „cerc cultural moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi învățătura, de a trezi conștiința națională la norodul basarabean și de a stabili legături mai strînse cu România“ (5, 381). Nu intră în preocupările noastre discuțiile privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la gimnaziul din Chișinău, a scos, pe cheltuială proprie, în 1865, Cursul primitivu de Limba Rumână, dar limba română fiind scoasă din școală, profesorul a rămas fără slujbă, trebuind să suporte singur costul manualului tipărit. Lipsiți de legătura cu limba norodului, gimnaziștii, care erau „în cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care învățătura deschidea toate perspectivele [...], pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
am ținut întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat în revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi însă numai popa mai poate veni în atingere cu norodul“ (5, 377). 2. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele înseși, prin felul în care sînt folosite, o imagine a societății pe ai cărei membri îi denumesc. Mai mult chiar, în domeniul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
iar gândul harnic mi l-ai pus / la Dumnezeu și la Iisus”; „Oraș sărac, cu voevozi, / cu profesori și cu aprozi, / cu frunți trudite de poeți / și urme negre de săgeți, / mi-ai pus în cale nou izvod: / durerea-ntregului norod, / iar vieții ani vreo douăzeci / să-i port pe străzi și pe poteci”; „Țară bună m-ai crescut / să-ți urmez cărările, /să te port cu spor pe scut / peste toate zările. / Fii orar inimii mele / țară cu vestiți haiduci
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dezvoltarea ființei neamului românesc. Pentru o prezentare cât mai cuprinzătoare, Vasile Ilucă își plasează scrierea pe mai multe coordonate: raporturile intime, dinlăuntrul vieții bisericești; raporturile bisericii cu puterea statală, în principal cu domnii și cu înalții dregători; raporturile bisericii cu norodul în sânul căruia își ducea existența. Pentru a duce la bun sfârșit lucrarea, care este deopotrivă una de istoric și de scriitor, autorul recurge la o atitutdine critică, de om drept, imparțial. Istoricul nu interpretează pasional faptele, scriitorul nu le
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
puteau fi dăunătoare ordinii existente în stat. În acest sens, căpitanul districtului solicita episcopului ortodox să ceară protopopiatelor din eparhie să înainteze rapoarte periodice, în care să se consemneze situația bisericilor, a preoților și a populației, precum și "supunerea și nesupunerea norodului la cele duhovnicești și altele", pentru ca să poată fi luate măsurile necesare, acolo unde era nevoie 145. După implicarea Imperiul habsburgic în războaiele purtate împotriva Franței revoluționare de coaliția statelor contrarevoluționare europene, la cererea forurilor politico-administrative superioare, Administrația Bucovinei a căutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”. S-a hotărât apoi ca Basarabia să-și păstreze autonomia provincială, având un sfat ales pe baza votului universal, precizându se competențele
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
curățăm de mărăciuni Poteca pe unde treci. Of,... doamne, fă-ne iar copii Întoarce, Doamne roata, Să mă duc la bisericuță Cu mama și cu tata, Și să cântăm prohodul, C-așa-l cântam eu cu măicuța De se mira norodul, Și chiar și popa se mira De vocea mamei și a mea, Și mă chema mereu să cânt Și corul să-l conduc. Să o aud iar pe măicuța Să-mi las în jos rochița. Si ne striga mămica mea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
samsari Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari, Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, i-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Și-apoi, după ce-au dat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în peșteri și în stâncile munților și căuta-vor moartea și nu o vor afla, și vor pofti să moară, moartea însă va fugi de ei...”. După o clipă, cât să-și tragă sufletul, continuă. Duhul pustiirii va trece peste noroade, peste orașe și sate prefăcând în praf și cenușă tot ce a reușit să creeze eforturile milenare spre lumină ale umanității. Nația noastră românească, pe care destinul a așezat-o în calea răutăților, se găsește și de data aceasta în mijlocul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]